Cuvântul Liber, mai 2007 (Anul 19, nr. 83-104)

2007-05-02 / nr. 83

0 ROMÂNIA, VÂZDITA CA ŞANSA (Urmare din pag.1) universitare din ţară (unele mai îndepărtate decât s-au gândit chiar organizatorii): Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu-Jiu, Constanţa. A fost un schimb binevenit de idei şi experienţe editoriale, în care membri ai Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) - ederaţie naţională de asociaţii studenţeşti - au dorit să­­ traseze „tiparele” unei reviste studenţeşti... naţionale. Trei zile în care au fost propuse subiecte pe care chiar presa matură le-ar aborda cu jumătate de gură: dependenţe financiare în mass-media, presa studenţească în contextul intereselor, managementul presei. Academicieni, finanţişti locali şi oameni de cultură sau de presă, studenţi - ghinion cu „vacanţa de 1 Mai", care i-a împărţit ...este algoritmul din care au reieşit concluziile acestor dezbateri, care s-au purtat câteodată, deşi „cu mănuşi”, duelat. E o plăcere să vezi cum, din punct de vedere organizatoric, lucrurile se mişcă profesionist. O şi mai mare plăcere este să vezi ce a ieşit din mâinile acestor tineri­­şi condiţiile grafice în care sunt editate unele publicaţii studenţeşti), la sediul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, fiind organizată, sâmbătă dimineaţa, o expoziţie a revistelor ...mai colorate, mai tupeiste sau, câteodată, chiar mai... profesioniste (studenţii în marea lor majoritate nu sunt corupţi politic­ decât ce găseşti pe tarabe. Ceea ce observi imediat sunt posibilităţile de care aceşti tineri, se bucură şi libertatea pe care acestea le-o garantează­­ de mişcare şi exprimare. E o diferenţă enormă între posibilităţile logistice şi deschiderea către lume puse la dispoziţia lor faţă de „Eugeniile" şi „pufuleţii" generaţiilor studenţeşti de acum 10 ani. Mă întreb cum vor arăta vieţile acestor tineri peste 10 ani, dar şi cum va arăta presa studenţească, în general, peste 10 ani! Va supravieţui, aceasta, spaţiului virtual? „Satul mediatic" care a devenit lumea îi expune la numeroase schimburi culturale, schimburi de experienţe, traininguri, burse, conferinţe, „Zile” din care nu vor avea decât de câştigat.­ Cum spunea unul dintre participanţi: „îmi cer iertare pentru generaţia mea. Pentru cei care, din comunism sau necunoştinţă, au încercat să vă pună „beţe în roate". Cred în voi ca generaţie, cred în voi ca potenţial!". VATRA ROMÂNEASCĂ (Urmare din pag.1) facem? Am înţeles cumva prea târziu dimensiunile dezastrului abătut asupra României? Evaluarea realistă a situaţiei de azi ne mai acordă vreo şansă? Nu cumva este un prea mare decalaj de forţă între noi, o mână de oameni, care ne ambiţionăm să nu declarăm falimentul organizaţiei noastre, şi caracatiţa abominabilă împotriva căreia am încercat să ne ridicăm în numele unor drepturi ale neamului românesc, drepturi în principiu ale tuturor neamurilor?! E cumva desuet să mai invocăm drepturile inalienabile ale popoarelor? însăşi existenţa popoarelor este cumva perimată, aşa cum susţin ideologii mondializării?... Aceste întrebări sunt şi ele prea multe pentru a le enumera pe toate. Important este să ne punem asemenea întrebări şi să putem face un bilanţ al prestaţiei noastre. Nu va fi complet nici acest bilanţ. Un bilanţ care, oricum, nu ne mulţumeşte defel, mai ales dacă îl raportăm la ceea ce ar fi trebuit să facem. Mai scade nemulţumirea de sine a fiecăruia dintre noi dacă ne raportăm la puterile de care am dispus, la mijloacele pe care le-am putut convoca în sprijinul intenţiilor noastre. Avem nevoie de un bilanţ al celor făcute şi nefăcute ca să ştim pe ce să întemeiem viitorul organizaţiei noastre, la ce avem dreptul să sperăm, care este limita dincolo de care vom fi neserioşi dacă ne vom pierde vremea cu proiecte imposibile, nu doar utopice, ci neroade de-a dreptul. Aşadar, iată un bilanţ succint pe care îl propun colegilor mei, ştiind bine că fiecare coleg are ce să adauge din propria sa activitate în cadrul UVR, AL UNIUNII VATRA ROMÂNEASCĂ:­­ Acţiunea UVR împotriva iredentismului maghiar. Un capitol pe cât de vast, pe atâta de esenţial şi de definitoriu pentru UVR. Eficienţa noastră, a filialelor din Ardeal, îndeosebi, s-a dovedit şi prin împrejurarea că adversarii noştri au recurs la o stratagemă mai rar folosită, care mărturiseşte conştiinţa că am fost principala piedică din calea politicii iredentiste, UDMR a conceput un statut fals al VETREI pe care l-au pus în circulaţie internaţională pentru a ne compromite. Nici o altă organizaţie (ONG) din România nu a fost onorată cu un efort de discreditare atât de mare, de costisitor, din partea structurilor anti-româneşti. Putem spune că ne am făcut datoria şi că măcar pentru atâta, pentru opoziţia faţă de iredentismul udemerist, VATRA ROMÂNEASCA merita să se înfiinţeze. Astăzi, când iredentismul maghiar şi-a arătat arama pe faţă şi tot românul a aflat din presă de proiectele de secesiune teritorială propuse de „ activiştii iredentismului maghiar, nimeni nu-şi mai aduce aminte de avertismentele formulate de noi în 1990, când toţi „intelectualii europenişti" ne copleşeau cu cele mai năroade acuze. Nu cerem vreo răsplată pentru clarviziunea noastră de atunci, dar sperăm ca măcar de acum înainte lumea să ia aminte la semnalele noastre şi să renunţe la etichetele atât de comode pentru mintea prea leneşă a unor elite auto­­declarate ca atare.­­ Alături de alte câteva organizaţii am fost activi în reluarea şi consolidarea relaţiilor de frăţietate cu românii din Basarabia şi din alte state învecinate, precum şi cu cei din diasporă. O parte din personalul care a funcţionat în structurile de stat dedicate relaţiilor României cu românii „stranieri" au fost oameni din VATRĂ, îndeosebi tineri, care au avut o prestaţie mai mult decât onorabilă şi eficientă. (va urma) CUVÂNTUL MIERCURI, 2 MAI 2007 /----------------------------------------------------------------------------------------------------­ Presa studenţească, intre finanţări­­ si editări on-line 9 Cu „ghinionul" în braţe - mini-vacanţa oferită românilor de 1 Mai -, şi suferind, astfel, de „un şoc" de participare, Zilele Presei Studenţeşti s-au desfăşurat, la sfârşit de săptămână (27-29 aprilie), la Târgu-Mureş. Participarea redusă din partea publicului a fost contrabalansată de cea a reprezentanţilor redacţiilor studenţeşti universitare din ţară, care au transformat evenimentul, spun organizatorii, din premieră transilvăneană în premieră ...naţională. Cluj, Mureş, Gorj, Sibiu au fost judeţele bifate pe harta ANOSR. Tinerii jurnalişti­­care, în prima şi în a doua zi, i-au avut ca invitaţi pe redactorii-şefi Lazăr Lădariu, „Cuvântul liber"l şi Cornel Groza, „24 ore mureşene", pe directorii UTM - Bogdan Buda şi Cornel Brişcaru, pe Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş) s-au gândit să-şi unească forţele, aşa s-a născut proiectul unei reviste studenţeşti naţionale. Vlad Bondor, redactor Ziarul Studenţesc din Cluj-Napoca, student al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării: „Suntem cam acelaşi grup de tineri, pasionaţi de jurnalism, care ne-am întâlnit şi la Buzău anul trecut, la un eveniment studenţesc. Acolo ne-a venit ideea lansării unei reviste naţionale. La întâlnirea de aici am venit cu soluţii mai practice, luând în calcul şi experienţa acumulată de atunci. Ziarul Studenţesc apare în 15 mii de exemplare şi se" distribuie gratuit". Proiect ambiţios, tinerii nu se tem însă de „lipsa de finanţare". Gina Sălăgean - reprezentant al Consorţiului Stud Card Cluj-Napoca: „Cred că este o iniţiativă mai mult decât necesară. Vom face un lucru profesionist-vom merge cu oferte de publicitate exact cum procedează şi celelalte reviste." O calitate a presei studenţeşti, care nu trebuie neglijată, este, chiar dacă nu se poate conta pe profitul din vânzări, numărul mare de persoane la care ajunge, fiind distribuită gratuit. Viitorii jurnalişti cred că mijloacele de comunicare de azi le vor servi de minune proiectului şi, astfel, studenţii, care sunt uniţi din punct de vedere juridic într-o federaţie (ANOSR) vor avea şi o „tribună" mediatică oficială de unde vocea lor să se desprindă şi să se facă auzită clar, tratând subiectele care îi pasionează direct. Mai mult, studenţii vor fi mai uniţi, mai informaţi şi, de ce nu, mai puţin uşor de manevrat. Impactul mediatic „subţire" cu parada agramată se ţine­­ „Hahalera" mediatică, cea care ne face să urmărim rubrica spo­rt cu uimirea cu care vizionăm un film cu „Stan şi Bran", are un contract, pentru mediatizare, pe sume fabuloase, cu PRO TV-ul. Şi, dacă l-a făcut cu PRO TV-ul, de ce nu­­ar fi făcut şi cu alte televiziuni? Şi, de ce nu ar fi făcut şi „Jiji" măcar un amărât de contract, când persoane ca Dan Voiculescu deţin sau finanţează televiziuni care „să-i pieptene" cum îşi doresc ei? Revenind la Gigi Becali, personajul care a băgat spaima în populaţia urmăritoare de ştiri prin grobianismul său, are un atu pe care puţini îl tăgăduiesc: „Voievodul" e un spectacol în sine. „Vi s-a întâmplat în vreo seară, nimerit întâmplător în timpul intervalului prime-time, să căutaţi vreun program acceptabil la televizor şi să daţi, în loc de asta peste una din tiradele becaliene? (.. ) Oare cât de departe se poate merge?" - se întreabă Adina Baga în Duplex, revistă editată de Uniunea Scriitorilor din România (nr. 3, art. „Politică, discursuri şi noroi"). Dacă aţi avut cumva aceeaşi nedumerire, acum aveţi un posibil răspuns. Capital de imagine pentru capital propriu-zis. Nu e rău, mai ales că cei doi contractanţi nu au decât de câştigat... Mai rămâne să se gândească cineva şi la public! Grupaj realizat de ALEX CRISTESCU V_________________________________________________________ ­----------------------------------------------­ Fost-ai, lele! (Urmare din pag.l) statului, dezamăgit de felul cum arată Litoralul, tocmai de Armindeni, preciza: „Neptun este ca o staţiune pustie!". în schimb, la Varna şi la Nisipurile de Aur, în alte staţiuni de pe malul bulgăresc, localurile, plajele şi parcurile de distracţii au fost luate cu asalt de către români. Motivul? Mai ieftin, servicii mai bune, posibilităţi de petrecere plăcută a timpului liber! O dată ajunşi acolo, românii nu s-au dezminţit. La fel ca şi tinerii de la Vama Veche, care au ars, în timpul nopţii, tot pe ce au pus ochii, turiştii români au zdrobit şi ei tot ce le-a căzut sub mână prin locurile pe unde au fost cazaţi pe litoralul bulgăresc. Au ajuns, aşadar, turiştii români la mâna bulgarilor, care se laudă că au descoperit macusca. Acum ne iau peste picior. Să ne amintim doar cum ne înjura arogantul Stoicikov, fostul selecţioner al naţionalei Bulgariei, la Constanţa, cum ne făcea mămăligari, cla­mând: „Când eu mă plimbam în «Mercedes», voi mergeaţi pe bicicletă". Ce să-i faci, se în­vârteşte roata! Cândva mnicii lor clienţi erau românii! Şi când te gândeşti că, pe vremurile di­nainte de 1989, staţiunile româneşti de la Marea Neagră erau pline-ochi, căutate de turişti din Cehoslovacia, Germania, Ungaria, Suedia, Norvegia, URSS, Finlanda etc., pentru că serviciile noastre erau mai ieftine şi ireproşabile. Fost-ai, lele­­v _____________________/ COMUNICAT în conformitate cu prevederile art. 93 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, la data de 6 mai 2007, în comuna Batoş urmează să fie organizat al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarului. La primul tur de scrutin, organizat în data de 29 aprilie 2007, din cei 3.388 alegători înscrişi în listele electorale, au fost prezenţi la urne un număr de 2.060 cetăţeni (60,80%), iar rezultatele obţinute de către candidaţi au fost următoarele: Cotoi Dumitru (PSD) - 670 voturi, Pantea Ilie (independent) - 515 voturi, Pogăcean Aurel (PD) - 265 voturi, Todoran Nicolae (PNG-CD) - 211 voturi, Vizi Ioan (UDMR) -189 voturi, Matei Nicolae (PNȚ-CD) - 69 voturi, Șulea Dumitru (PC) - 57 voturi, Cinca Gheorghe (PR) - 46 voturi. La al doilea tur de scrutin participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri, respectiv Cotoi Dumitru (PSD) şi Pantea Ilie (independent). CANCELARIA PREFECTULUI

Next