Cuvântul Liber, decembrie 2008 (Anul 20, nr. 237-256)

2008-12-02 / nr. 237

( MARTI, 232(K)) • AXUL XX, MI. 237 (4.915) • 16 PAGINI, GO RAM. ! P EDITORIAL,A .MG fîȘTEPTfIM DE O MIE DE fall!..." rin timp întorcându-se, a 90-a oară a ajuns până la noi dangătul clopotelor Catedralei Reîntregirii Neamului din Alba lulia, ca un ecou repetat în fiecare an. Am auzit, din nou, vocile înaintemergătorilor George Pop de Băseşti şi Vasile Goldiş, prezentând celor peste 100.000 de români ardeleni Rezoluţiunea şi Proclamaţia aşteptate de înaintaşii noştri, românii atâta amar de vreme supuşi şirului de asupriri şi nedreptăţi. Acolo, în cetatea Bălgradului, unde au fost traşi pe roată Horia, Cloşca şi Crişan, acolo, la Alba lulia, Mecca românismului, atunci când „lanţurile tiraniei maghiare au căzut de pe trupurile românilor, rupte fiind de sângele jertfit de fraţii noştri", s-a instaurat „dreptul înaltei noastre stăpâniri naţionale". Atunci, când istoria chema la fapte mari, un „popor viguros, trezit de ideea libertăţii", la Alba lulia, în „cetatea de slavă şi durere a neamului nostru", în faţa celor care doreau să ne deznaţionalizeze şi să ne maghiarizeze, sub sceptrul ideii „de stat naţional maghiar", înaintemergătorii, într-un glas şi-o singură voinţă, au făurit Marea Unire. Au fost acolo, deopotrivă, „Trei culori şi-o singură voinţă, românească!". „O singură credinţă, românească! O singură iubire, românească, o singură fiinţă, românească!". „Nu este un al doilea popor în bătrâna Europă a cărui istorie să se fi constituit din atâtea minuni. Astăzi se înfăptuieşte cea mai mare din toate aceste minuni: Unirea politică a tuturor românilor" - scria Valeriu Branişte. Ei au fost cei care, întruchipând virtuţile neamului, au apărat, toţi ca unul, „scumpele comori ale sufletului: legea, limba, datinile strămoşeşti şi toată moştenirea fiinţei noastre etnice de români." Printre fruntaşii români care atunci au fost acolo, la Alba lulia, unde se cântau „Deşteaptă-te, române!" şi „Treceţi, batalioane române, Carpaţii!", se afla şi marele patriot, în calitate de înalt ierarh, Miron Cristea, episcop de Caransebeş, născut la Topliţa Română, cu rădăcinile neamului lui la Delenii de azi, Potocul de altădată. La 1 Decembrie 1918, făclie luminătoare a timpului, episcopul de Caransebeş, viitorul Prim-Patriarh al României reîntregite, preşedinte al Consiliului de Miniştri şi înalt regent, a rostit, la slujba religioasă din Catedrala Reîntregirii, o patetică rugăciune de mulţumire către Dumnezeu. O rugăciune-poem: „Doamne, Dumnezeul nostru! Tu eşti Părintele nostru. Tu ai văzut strâmtoarea părinţilor noştri şi ai auzit strigarea lor, căci se făcuseră ei ca floarea în brumă şi plecat spre pulbere era sufletul lor lipit de pământ (...). Tu, Doamne, cel ce dezlegi pe cei ferecaţi de obezi şi ridici pe cei surpaţi, ajutatu-ne-ai de am bătut războiul cu veselie şi am gonit pe fiii trufiei. Mântuire ai trimis şi nouă. (Continuare în pag. a 3-a) LAZAR LADARIU DISTINCŢIE DE VALOARE PENTRU OAMENI VALOROŞI In ultimii ani, s-a încetăţenit la Târgu-Mureş un frumos obicei, anume acela de a recunoaşte valorile şi prin înmânarea unor distincţii celor care au contribuţii de seamă în comunitate sau acelora care vin pe meleagurile noastre pentru a promova programe de înfrăţire sau de promovare a culturii româneşti peste hotare. Un asemenea eveniment s-a consumat ieri, în Sala de Oglinzi a Palatului Culturii, din Târgu-Mureş, sală în care prefectul judeţului Mureş, doamna Felicia Pop, a înmânat distincţia „Fibula de la Suseni" unor personalităţi cunoscute şi recunoscute pentru activităţile desfăşurate în folosul comunităţii. (Continuare în pag. a 3-a) (T.T.) ( Foto: IOAN FLOREA PRIN ȚARA LUI PAPURĂ-VODĂ! ! A trecut, ca o părere, şi 30 noiembrie. O amintire! A mai căzut o cortină de zgomote peste un alt segment al originalei noastre politici românești. O „politică de bideu", cum inspirat o numea un coleg de breaslă, referindu-se la acel (era să spun domn!) adept al comportamentului de mahala, parcă Marinescu îl cheamă, care, copiindu-l pe rusul Jirinovski, în lipsă de argumente, după ce jignea o femeie-candidat, la o emisiune a unei televiziuni, ofuscat din cauza unei replici, i-a aruncat preopinentei apa din pahar în față, botezând-o în stilul lui huliganic, suburban şi golănesc. La ce altceva te-ai mai putea aştepta de la aceşti politicieni grobieni, necredibili, necunoscuţi, fără charismă, fără talent, care cred că munţii de bani pe care stau înseamnă totul. Situaţie în care se adevereşte, întru totul, că e mai uşor să fii parlamentar, greu, însă, este să fii politician adevărat! Mai 1 SECVENȚA ales când, ca şef de partid, unul candidează la Dăbulenii pepenilor dolofani, ca viitor senator, iar altul, președinte-premier, se bate pentru un loc de parlamentar, tocmai la Cioflinceni-ilfov! Bazându-se pe o lege a votului uninominal, încâlcită şi stupidă, scoasă mai mult, în dorul legii, puţin spus imperfectă, ci de-a dreptul catastrofală, croită - românii abia acum află! - după „modele" din Venezuela, Noua Zeelandă şi Lessoto, cu gândul la viitoare mişculaţii şi machiaverlacuri electorale, nu s-a mai ţinut cont de nimic. • O minoră a fost găsită cu o plasă de cărţi de alegător, cumpărând voturi cu un milion de lei. • în plină zi, domnul primministru Tăriceanu uită că el este şi candidat şi iese pe post,îndemnându-i pe români să meargă la vot! Caz unic. • Unii au folosit „votul alb" (care nu-i nul!), ca o asumare, indirectă, a răspunderii pentru cei care au votat! Aşa susţine Cristian Tudor Popescu. Ciudat! Chiar să LAZĂR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) Citiţi în pap.a 7: AGRICULTURA POATE FI RENTABILĂ! Ziua Naţională, la Târgu-Mureş Numeroşi târgumureşeni au sărbătorit, ieri, Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, Ziua Marii Unirii, Unirea pe care naţiunea a înfăptuit-o, în contextul istoric al anului 1918, pentru a trăi în statul naţional de drept. Adunarea populară jubiliară, organizată de Prefectura Mureş, a debutat cu intonarea Imnului naţional, în continuare, actorul Mihai Răducu a recitat din lirica poetului universal Mihai Eminescu „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie", în ţara de glorii, în ţara de dor, actorul Emil Sabău a dat citire credenţionalului şi declaraţiei de unire de la Alba lulia. După 90 de ani de la Marea Unire, evenimentul istoric a fost evocat de prof. dr. Cornel Sigmirean. în continuare, prefectul judeţului, Felicia Pop, a dat citire mesajului Guvernului României. Au rostit alocuţiuni vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, şi primarul municipiului Târgu- Mureş, Dorin Florea. în acordul Imnului Eroilor, la Monumentul Latinităţii au fost depuse coroane de flori în memoria eroilor martiri care s-au jertfit de-a lungul istoriei patriei pentru mai binele naţiunii. A defilat garda de onoare, în frunte cu „cavaleria", şi a fost intonat Imnul Europei. La expoziţia documentară din Holul Palatului Culturii, unde au fost invitaţi toţi prefecţii de Mureş numiţi după 1989, elevi mureşeni au recitat poezii în limbile română şi latină, transmiţând mesajul lor de cetăţeni europeni, acompaniaţi de elevi ai Şcolii de artă. LIA VINŢELER ssane !