Cuvântul Liber, octombrie 2009 (Anul 21, nr. 192-214)

2009-10-27 / nr. 210

„Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut jertfa supremă pe câmpurile de bătălie!” L­ uptele din luna iulie 1941 - comparabile cu marile bătălii din zonele Corneşti, Odessa, Cahul, Kuban, Caucaz, Cotul Donului-Stalingrad, din cel de-Al Doilea Război Mondial - pentru capul de plod de la Ţiganca (judeţul Cahul, pe teritoriul actual al Republicii Moldova), la trei kilometri est de Prut, vizavi de Fălciu, s-au soldat cu mulţi morţi şi răniţi. Pe aliniamentul Cania - Stoieneşti - Ţiganca, au fost înregistraţi peste 2.300 de militari români, din totalul celor 4.271 căzuţi în luptele care au avut loc între Prut şi Nistru. Numai la Cania au murit 938 de militari români, iar pe Dealul Epureni-Ţiganca, 1.020, înmormântaţi în 25 de cimitire de campanie." Aici odihnesc cei care au luptat în Regimentele 1, 2 şi 6 Vânători - Gardă (din Divizia 1 - Gardă), 11 şi 12 Dorobanţi (Divizia 21 - Infanterie) şi 30 - Artilerie, în memoria camarazilor căzuţi, „ca o dobândă a împrumuturilor sufleteşti" - cum spunea Nicolae Iorga transformând recunoştinţa în lauri ai veşniciei, ca o datorie şi o respectare a făgăduielilor faţă de cei care s-au jertfit, în toamna anului 1941, din fondurile ofiţerilor Regimentului 12 Dorobanţi din Bârlad, pe Dealul Epureni a fost ridicată, pe un soclu de beton, o Troiţă din fier cu frumoase ornamente şi acoperişul placat cu­­aramă. La sfinţirea şi la inaugurarea,ei a participat generalul de corp de armată N. Dăscălescu, Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul". „Recunoştinţa nu se prescrie niciodată, dacă memoria e bună şi inima-i dreaptă" - se spune. După război, Troiţa şi Parcela de Onoare în care au fost înmormântaţi militarii români, treptat-treptat s-au deteriorat. „Dacă din parcela de la Cania s-au mai păstrat doar câteva cruci, Troiţa eroilor români din Dealul Epureni a dispărut aproape în întregime, cu excepţia soclului din beton, în vara anului 1944, când operaţiunile militare s-au mutat la vest de Prut, toate cimitirele şi însemnele comemorative de război, amenajate în întregul spaţiu în care Armata Română a luptat în timpul Campaniei din Est, au fost distruse. Cimitirele eroilor români, printre ele aflându-se şi cel de pe Dealul Epureni-Ţiganca, au fost demolate cu buldozerele, oasele militarilor căzuţi şi înmormântaţi aici au fost duse de şuvoaie şi împrăştiate în toată valea", de către cei care mereu „aţâţă focul cu sabia". LAZĂR LADARII (Continuare în pag. a 3-a) ^ Toamna, pe str. Ciucului din Târgu-Mureș . w m COTIDIAN MUREȘEAN DEMOCRATIC rfL.1% Ji Jj I OCTOMBRIE­ 2006 • AXUL XXI, XR. 210 (5.144) • NSEC­VENŢĂ« înaintaţi în grad pentru »?• fr­u 1 La foarte puţin timp după ce au sărit în barca PD-L, stârnind derută şi uimire, parlamentarii Gabriel Oprea, Anghel Iordănescu şi Neculai Onţanu, primarul secto­rului 2 din Bucureşti, care au întors spatele PSD-ului domnului Geoană, au fost înaintaţi primii doi în grad, celălalt decorat, de către domnul preşedinte Traian Băsescu. Avansarea fulgeră­toare, a celor recent racolaţi de PD-L, este considerată, de Mircea Geoană, drept „înaintare în grad pentru trădare"! Or, în această situaţie, cum sună, în urechile românilor și în gura generalului Gabriel Oprea, cuvintele de el rostite la înaintarea în grad: „Patrie - Demnitate - Onoare"? _____________LAZAR LĂDARIU/ (Detalii în pag. a 5-a) ANTONES A URCAT PE LOCUL DOI! Oul ! Ziua Armatei - zi de glorificare a Oştirii Române elibera ultima localitate românească de sub ocupaţie străină, oraşul Cărei. Lupte grele, jertfe pe câmpul de onoare, sângele ostaşilor înroşind şi apele Mureşului, la Oarba de Mureş, fapte de arme de neuitat au reîntregit Transilvania străbună, căreia îi fusese răpită partea de nord-vest. Faptele vitejeşti au continuat după redarea graniţelor fireşti României, ostaşii români luptând pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei, părţii de nord-est a Austriei. Armata Română a luptat­ până la sfârşitul războiului, 9 mai 1945, ziua victoriei Naţiunilor Unite. Militarii s-au întors acasă cu drapelele de luptă acoperite de glorie nemuritoare, Armia Română trecând biruitoare pe sub Arcul de Triumf, după împlinirea datoriei fată de patrie ii poporul __ w A datoriei fata de patre c/ poporu­ltaatoarea Armatei Române, marcata la TarauHVrtives înscrisă în calendarul poporului român, Ziua Armatei, 25 Octom­brie, este o zi de glorie şi, în acelaşi timp, de cinstire a erois­mului şi jertfelor Oştirii Române care, de-a lungul vremii, şi-a îngemănat faptele de arme cu năzuinţele Neamului, de unitate naţională şi integritate teritorială a statului român. La data de 25 octombrie 1944, Armata Română La Târgu-Mureş, oraşul care cu câteva săptămâni în urmă a sărbătorit 65 de ani de, la eliberarea sa de sub ocupaţie străină, Ziua Armatei a fost evocată printr-o serie de evenimente, alături de cei care­ poartă uniforma militară stând numeroase oficialităţi şi un numeros public. Vineri, la Cercul Militar, s-a desfăşurat simpozionul cu tema „Armata - scutul naţiunii române", un simpozion care, prin documentate prezentări, a marcat zile istorice de mare însemnătate, a reamintit Grupuj realizat de LIA VINTELER Foto: KONCZ JÁNOS ROBERT (Continuare în pag. a 3-a) BibliofeCO slirittím­e Tot respectul pentru marea masă­ a magistraţilor corecţi, însă corupţia din sistem şi refuzul CSM de a se curăţa de „uscături" ridică numeroase semne de întrebare asupra viitorului Justiţiei. însuşi preşedintele Traian Băsescu a declarat, la întâlnirea cu tinerii magistraţi, că există şi judecători care încalcă legea, dând exemplul judecătoarei din Dâmboviţa, care a condus sub influenţa băuturilor alcoolice, sau trucarea examenelor de intrare în magistratură. Băsescu le-a spus proaspeţilor magistraţi că intră într-un sistem puţin apreciat de români pentru ... .. .... ..... ... că încrederea în actul de justiţie e ( COMENTARIU ) scăzută, pentru că marile dosare nu se judecă sau pentru că sunt şi judecători care încalcă legea. De altfel, Comisia Europeană a criticat în nenumărate rânduri corupţia la nivel înalt din România, pentru performanţe slabe în acest sens, şi cerea (în Raportul din iulie anul trecut) Parlamentului „un consens fără echivoc" în acest domeniu. Chiar faptul că preşedintele CSM a anunţat, în plenul şedinţei, că şeful statului a restituit cererea de pensionare a judecătoarei Elena Turca, acuzată că ar fi condus sub influenţa băuturilor alcoolice, pe motiv că nu îndeplineşte condiţiile de pensionare, a fost apreciat ca o tentativă de încălcare a legii. Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au pretenţii mari, dar uită subit de faptul că acuzele la adresa lor sunt din ce în ce mai multe, mai convingătoare, mai ruşinoase. Pentru ei, pentru un sistem care are nevoie acută de credibilitate. Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Predoiu, a precizat, de altfel - citat de Agerpres - că „sistemul judiciar are nevoie şi de logistică, nu doar de salarii; că buna funcţionare a sistemului are nevoie de mai mult decât... soluţii logistice şi fonduri uriaşe; are nevoie de recredibilizarea instituţiei". Că există o debandadă instituţională, dovadă şi faptul că parchetele şi instanţele lasă în libertate criminali, violatori sau bandiţi şi permit „învoirea" lor din penitenciare, pe motiv, vezi, Doamne, că sunt bolnavi, nu „prezintă pericol public". Aşa se face că - şi datorită celor din Justiţie - asistăm la o incredibilă recrudescenţă a criminalităţii, la îndrăzneala sfidătoare a infractorilor, care par a-şi fi dat seama că instituţiile punitive sunt în disoluţie, incapabile să li se opună şi să CHEORCHE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a)

Next