Cuvântul Liber, ianuarie 2010 (Anul 22, nr. 1-21)

2010-01-04 / nr. 1

in MULTI ANI, ROMANIA, ORIUNDE TE-AI AFLA! (Urmare din pag. 1) teme sau adaptări după balete sau opere celebre, urmând a fi prezentate, pentru stagiunea din toamnă, la Metropolitan, Covent Garden, Sydney şi San Francisco. Pasionat de inventică, Neacşu s-a alăturat iniţiativei României de a crea un Forum Mondial al Cercetătorilor şi Inventatorilor, la care s-a alăturat Franţa, ca ţară fondatoare. Din 2006, de la crearea sa, Forumul a primit până acum alte 36 de state membre. în 2009, România a deţinut mandatul de preşedinte al Forumului. Cu ocazia ediţiei din martie a Forumului, în calitate de purtător de cuvânt al celor care au iniţiat proiectul, Christian Neacşu a prezentat, la Paris, invenţia românească menită să revoluţioneze sectorul energetic la nivel mondial, o instalaţie care permite folosirea apei drept combustibil pentru maşini sau pentru încălzirea locuinţelor. Anunţul a fost primit cu entuziasm, atât de cercetătorii prezenţi, cât şi de presa de specialitate din Franţa, într-un interviu acordat „Evenimentului Zilei". Christian Neacşu preciza: „ Este vorba despre performanţa unui grup de cercetători români, care au reuşit, după lungi căutări şi experimentări, să realizeze o invenţie care ar putea rezolva marie probleme energetice ale lumii şi poate contribui la a da un răspuns eficace la chestiunile ecologice şi de mediu, şi să atenueze, chiar, criza economică actuală a lumii. Această instalaţie tehnologică permite utilizarea directă a hidrogenului, fără transport şi stocare, precum în cazurile cunoscute până acum în lume, în scopul de a putea alimenta motoarele diverse de vehicule de transport, inclusiv de transport în comun, dar şi instalaţii producătoare de căldură, cum sunt centralele individuale de încălzire. Fără falsă modestie, această invenţie, care produce energie prin utilizarea combustiei hidrogenului şi care este ecologică, ar putea deveni soluţia energetică a planetei. Suntem primii care reuşim aceasta. " Cel mai subţire LCD din lume a fost inventat de un român. Eugen Ionac, mureşean din localitatea Luduş, în vârstă de 33 de ani, a construit machete de avioane şi maşini încă de mic. El a visat mereu că va transforma lumea şi că invenţiile sale îşi vor găsi utilitatea,înfrumuseţând viaţa oamenilor. Şi iată că a reuşit să îşi îndeplinească visul: a realizat cel mai subţire ICD din lume, care, în acest moment, este proiectat pentru cea mai mare companie de eletronice din lume - informează Realitatea TV. Ecranul inventat de român are doar 8 milimetri grosime, 5 kg şi 81 cm diagonală. Eugen speră ca invenţia sa să ajungă pe piaţă cât mai curând, revoluţionând întreaga piaţă a electronicelor. „Nimeni nu trebuie să fie marginalizat”, în cursul primei sale ieşiri în public, după ce a fost atacat, în ajunul Crăciunului, în Basilica San Pietro di Roma, Papa Benedict a luat masa alături de 150 de persoane nevoiaşe, fără adăpost, aşezându-se între un bărbat din Afganistan şi o familie tânără din România. într-un scurt discurs, Papa a spus că, în Italia, nimeni nu trebuie să fie marginalizat - relatează BBC. „Nu vreau decât să las şi eu ceva în urmă !" HBO România a prezentat, recent, în premieră şi în exclusivitate, un documentar realizat în coproducţie cu Alexander Nanau Production, „Lumea văzută de Ion B.", povestea cu parfum de basm modern a unuia dintre cei mai importanţi artişti români contemporani. Ion Bârlădeanu este unul din cei cinci copii ai unui fost preşedinte de CAP din Zăpodeni, judeţul Vaslui. Artistul nu s-a împăcat cu viziunea comunistă a tatălui, care nu accepta nesupunerea nici la serviciu, dar nici acasă. De altfel, bărbatul a fost în stare să îşi reclame un fiu şi să îl bage la puşcărie pentru că a furat pepeni din grădina CAP-ului. încă de mic, Bârlădeanu îşi petrecea timpul desenând. In plus, strângea reviste şi ziare, din care decupa pozele şi apoi făcea colaje. Unul dintre primele colaje este un arbore genealogic al familiei Bârlădeanu, făcut din pozele tuturor membrilor. La vârsta de 20 de ani a plecat de acasă, să îşi facă un rost în viaţă. A ajuns întâi în Tulcea, dar nu şi-a găsit locul, aşa că s-a stabilit în Bucureşti. Aici a lucrat ca gropar până la vârsta de 60 de ani. Pensionar şi rămas fără casă, Bârlădeanu a început să cureţe scările unui bloc de pe Calea Moşilor, iar în schimb locatarii îl lăsau să se adăpostească la ghenă. De altfel, acolo i-a găsit operele pasionatul de artă Dan Popescu. L-a convins că ceea ce face este o formă de artă, una apreciată chiar, din care alţii au câştigat averi, în 2007, odată cu prima sa expoziţie, viaţa lui Bârlădeanu s-a schimbat complet. A devenit cunoscut printre artiştii români, iar în scurt timp a primit oferte de la galerii din Londra şi din Paris, în urmă cu doi ani, când deja împlinise 60 de ani, viaţa lui Ion Bârlădeanu, s-a schimbat. Un om de artă i-a văzut colajele pe care le făcea din pasiune şi i-a oferit ocazia de a le expune. Din 2009, artistul de la ghenă, Ion Bârlădeanu este deja cunoscut a expus în galerii celebre din Londra şi din Paris, e personaj de film, are un site propriu şi cont pe Facebook. Are acum şi o garsonieră în care să locuiască şi,în plus, a fost personajul principal într-un film despre viaţa sa. Despre „opera" lui Ion Bârlădeanu, care se întinde pe o perioadă de 30 de ani, s-a spus că s-ar înscrie în curentul artistic numit pop-art, apărut în anii '50 în Anglia. La începutul anilor '60, America va deveni scena cea mai importantă pentru afirmarea pop-artului, iar numele cel mai cunoscut și mai des pomenit este cel al lui Andy Warhol. Alexander Nanau, empatic, propune el însuși un documentar-colaj despre artistul aflat la marginea societăţii. Bucuria lui Ion Bârlădeanu că, în sfârşit, arta lui a fost descoperită şi apreciată, îl face, după propria mărturisire, cel mai bogat om de pe pământ. Artistul nu sare într-un picior însă: „Dacă duceam o viaţă de boier, nu mai făceam la toate astea. Multe lucruri se reuşesc în mizerie, în spaţii d-astea restrânse. Mie nu îmi trebuie nimic. Nu vreau să fiu bogat. Nu vreau decât să las şi eu ceva în urmă". La mulţi ani, România, oriunde te-ai afla! v ____________________________/ Desene Ştefan Boroş Tetty. CUVÂNTUL LUNI, 4 IANUARIE 2010 Speranţe pentru Noul An 2010 (Urmare din pag. 1) de 80 la sută cu alimente din import. La un moment dat, la presiunea Comunităţii Europene, s-a susţinut ideea încurajării formelor asociative. Din nefericire, românii nu mai sunt dispuşi să-şi lucreze terenul în colectiv; dovadă stă şi faptul că Asociaţiile agricole din Sântana de Mureş, Mureşeni, Sângeorgiu de Mureş, Iernut, Sărmaşu etc. abia dacă mai supravieţuiesc, iar cele de la Călimăneşti-Fântânele, Sălcud, Crăieşti-Adămuş se descurcă graţie unor specialişti care s-au dăruit trup şi suflet pentru găsirea unor soluţii de supravieţuire. Mă bucur sincer că actualii guvernanţi îşi îndreaptă atenţia spre agricultură, că pregătesc o politică protecţionistă în ceea ce priveşte produsele agroalimentare româneşti. Sper, cred că vor fi sprijiniţi producătorii autohtoni, asigurându-se o absorbţie a forţei de muncă, aducând venituri la bugetul de stat, promovându-se astfel produse de calitate şi sănătoase. Cred, sper că legislaţia ambiguă şi stufoasă va fi simplificată, că se va elimina birocraţia în procedurile de întocmire a proiectelor pentru accesarea fondurilor europene. Nădăjduiesc că se va încuraja şi o piaţă de desfacere civilizată, prin eliminarea bişniţarilor, intermediarilor şi samsarilor de pe piaţa agroalimentară. O promisiune încurajatoare lansată de guvernanţi este cea legată de înfiinţarea Camerelor agricole, există un proiect de Hotărâre de Guvern, lansat de Guvernul PD-L - UDMR, pentru înfiinţarea Camerelor agricole prin transferarea actualelor Oficii şi centre de consultanţă în subordinea consiliilor judeţene. Aceste camere vor fi instituţii publice descentralizate, cu personalitate juridică în coordonarea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, finanţate de la bugetul de stat, prin venituri proprii şi donaţii. Centrele locale de consultanţă agricolă se vor transforma în Camere agricole locale, în subordinea Camerelor agricole judeţene. Important este ca aceste camere să fie conduse de fermieri competenţi, pentru fermieri, fără nicio implicare politică, fără să ajungă în slujba politicienilor promovaţi în diferite posturi de conducere pe criterii politice, fără să se ţină cont de competenţă. Până una-alta, să intrăm în anul care vine cu speranţe de mai bine, fără proteste de stradă din partea noastră şi fără promisiuni deşarte din partea guvernanţilor. La mulţi ani cu sănătate şi împliniri pentru toţi agricultorii mureşeni! Să sperăm că, în anul 2010, va răsări soarele şi în gospodăriile şi fermele noastre şi vom fi preţuiţi aşa cum se cuvine! - UN AN CU CUŢITUL LA OS...?! / 2010 Am păşit, aşadar, în 2010. Cum va fi acest an, sub raportul calităţii vieţii? Greu de spus, deşi majoritatea analizelor sunt sceptice, dacă nu chiar pesimiste. Nu puţine sunt vocile care susţin că economiile din Europa de Est, printre care şi cea a României, s-ar putea confrunta cu intrarea în incapacitate de plăţi. Sunt voci, de regulă, din exterior, căci cele din interiorul ţării (liderii politici, premierul, unii parlamentari, ba, chiar şi preşedintele României) încearcă să minimalizeze situaţia grea în care ne aflăm. Că este aşa denotă faptul că, pe de-o parte, ne spun că bani există, că nu sunt mari probleme, că, în curând (de prin semestrul al doilea), economia va creşte cu peste 1 la sută, iar pe de altă parte, recurg la reducerea salariilor, precum şi a altor venituri, câştigate, în timp, după zeci de ani de activitate în câmpul muncii. „Problema este - ne spunea, după Revelion, un pensionar - nu că nu mi se măreşte pensia, în 2010 (deşi rata inflaţiei, scumpirile în lanţ ar impune imperativ acest lucru - n.n.), ci teama de a nu mi se reduce şi cea pe care o am prin indexările din ultimii ani." Pensiile vor fi, probabil, doar „îngheţate" (ca şi salariile), dar faptul că, printr-o Ordonanţă de urgenţă aprobată de Guvern săptămâna trecută, în prima şedinţă după votul de învestitură al Parlamentului, s-a anulat facilitatea destinată pensionarilor privind compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe calea ferată neutilizate (facilitate abrogată, deci) este o dovadă că ne putem aştepta la ce-i mai rău. Putem fi, apoi, optimişti, în primele zile ale anului 2010, cât timp, tot în prima şedinţă de Guvern, prin Ordonanţă de urgenţă, Boc IV va desfiinţa, în două etape, 33.000 de posturi din cele 306.000 existente din învăţământul preuniversitar de stat? Evident că nu. De altfel, sindicatele din învăţământ au şi anunţat că vor ataca Ordonanţa de urgenţă şi ameninţă cu grevă generală, deoarece Executivul nu a discutat acest act normativ nici în comisiile de dialog social, nici în Consiliul Economic şi Social şi nu a consultat sindicaliştii. Asta, dacă e să vizăm doar învăţământul preuniversitar, deoarece, pe ansamblul economiei, conform noului ministru al Muncii, Mihai Şeitan, rata șomajului a depăşit deja pragul psihologic de 7,5%, aducându-ne la nivelul anilor 2003-2004. Ce relevă exemplele de mai sus (din multe altele, evident)? Precipitarea Guvernului. Și faptul că, neluând la timpul oportun „taurul de coarne", nu mai are timp de acomodare (doar e „Boc IV"!), de studiu, de negocieri, ci trebuie să acţioneze prompt, cu măsuri decisive încă din primele zile ale anului 2010, însă nu doar Guvernul Boc, miniştrii acestuia, ci clasa politică, societatea civilă. Opoziţia se află, acum, în faţa unui „test al responsabilităţii". Or, în acest context se înscrie și (poate, în primul rând!) graba cu care va fi adoptat Bugetul pe 2010. Există, mai mult ca oricând, o presiune asupra Guvernului pentru adoptarea cât mai rapidă a proiectului de buget pe 2010, pentru eliberarea tranșelor de la FMI. Drept care, Parlamentul se va reuni de la 11 ianuarie,în sesiune extraordinară, pentru a dezbate proiectul de buget de stat pe acest an. Dată fiind situația existentă, forul legislativ ar putea adopta proiectul de buget până la 15 ianuarie a.c. Vom vedea. Cert este - sunt de părere analiștii - că Guvernului Boc îi revine sarcina dificilă de a creiona, finanţa şi gestiona o serie de proiecte structurale care să ofere - cum susţin şi sindicatele - locuri de muncă, să creeze beneficii pentru sectorul real al economiei şi care să transforme România, dintr-o ţară consumatoare de credite,într-o ţară producătoare de bunuri şi servicii calitative şi competitive. Uşor de spus, mai greu de realizat, deoarece, în politica dâmboviţeană (chiar cu „mână de prim-ministru ardelean"), boala din fire nu (prea) are lecuire... ...Ne referim la faptul că austeritatea bugetară a rămas mai mult în declaraţiile guvernanţilor. Deşi experţii FMI ne cer să ne restrângem cheltuielile în 2010, dacă vrem să atingem ţinta de deficit bugetar, cheltuielile cu personalul vor creşte cu 10% anul acesta. Statul va da mai mulţi bani pentru salariile bugetarilor, deoarece - apreciază experţii - multe instituţii care până în noiembrie trecut se autofinanţau au trecut acum în subordinea ministerelor şi trebuie să primească finanţare de labuget. Cea mai mare majorare e chiar la Ministerul Muncii, acolo unde cheltuielile cu personalul se dublează în acest an. Dar fondurile pentru salarii cresc şi la Ministerul Justiţiei (cu aproape 50%), Administraţia Prezidenţială (o creştere cu aproape 12%) ş.a. Altfel spus, ceea ce Guvernul economiseşte cu o mână (eliminând salariile de merit, plata orelor suplimentare, tichetele de masă ș.a.), dă cu două mâini înapoi, mărind bugetul salariilor. Adică, în cel mai pur spirit dâmbovițean. Dar să nu anticipăm. S-ar putea ca, până la urmă, unele măsuri luate de guvern în 2010 să fie viabile. Totul e să nu simuleze o stare de bine inexistentă. Căci, ne place ori nu să recunoaștem, în 2009, ne-a cam ajuns cuţitul la os! CHEORCHE GIURGIU (comentariu)