Cuvântul Liber, aprilie 2011 (Anul 23, nr. 64-84)

2011-04-08 / nr. 69

CUVÂNTUL VINERI, 8 APRILIE 2011 La Târnăveni Spectacol de pricesne și muzica populară TV AS Târnăveni organizează sâmbătă, 9 aprilie a.c., de la ora 16, în Sala mare a Casei Municipale de Cultură „Mihai Eminescu", din Târnăveni, un spectacol de pricesne şi muzică populară. Vor participa: Grupul vocal din Bila (jud. Alba), Corul „Sf. Nicolae" din Agnita (jud. Sibiu), Corala Preoţească din judeţul Alba, Orchestra „Hora" din Reghin. Solişti: Ioan Dancu, Carmen Antal Cujba, Livia Harapă, Dumitru Gliga, Sorin Pantea, Maria Neag, Aurel Şuteu, Ramona Fabian, soţii Ţogorean, Nelu Şopterean, Maria Butilă, Dorina Oprea, Diana Lupu, Nicolae Rusan, Maria Lia Bologa, Marinela Zegrean Istici, Adolfina Zegrean Rotar, Ion şi Grigore Zegrean, Veta Biriş. în spatele acestui anunţ, care poate părea chiar sec, lapidar, se află un segment din pasiunea de-o viaţă pentru folclorul românesc, ardelenesc, în special, pentru tradiţiile noastre populare, a lui Ioan (Nelu) Burdulea, actualmente realizator de emisiuni, în special folclorice, la postul de televiziune prin cablu, TV­AS din Târnăveni. Specatacolul, preconizat a se desfăşura pe parcursul a aproape 5 ore, va fi unul, sunt sigur, de excepţie, cunoscând puterea de organizare şi sufletul pus de Ioan Burdulea. De fapt, preţuirea de care se bucură acesta în rândul interpreţilor de muzică populară este dată şi de faptul că aceştia au venit să cânte la Târnăveni, fără niciun ban, din sinceră recunoştinţă şi admiraţie pentru lupta neobosită a acestuia de a face cunoscute şi a valorifica nestematele folclorului românesc. De aceeaşi preţuire se bucură Ioan Burdulea şi din partea miilor de telespectatori de pe cursul mijlociu şi inferior al Târnavei Mici, din judeţele Mureş, Alba, dar şi din Sibiu (zona Blăjel, Bazna), care-i vizionează permanent emisiunile. Tot ce a făcut acesta pentru folclorul românesc al zonei n-ar fi fost posibil, la înălţimea care este, dacă n-ar fi avut alături un alt mare iubitor de folclor şi tradiţii româneşti, inginerul Ionică Sita, patronul postului de televiziune amintit. Aşadar, un duo, Burdulea- Sita, conlucrând profesionist şi cu credinţă pentru frumosul lor şi, implicit, pentru frumosul nostru. Intrarea la spectacol va fi liberă. Sper, din tot sufletul că târnăvenenii vor manifesta interes și că sala va fi arhiplină, la acest adevărat regal de pricesne și muzică populară. RĂZVAN DUCAN / V La Galeria de artă,.Unirea”. Expoziţie personală Casoni Ibolya Iată, amatorii artei plastice au prilejul să asiste la cea dintâi expoziţie personală de pictură a medicului Casoni Ibolya, din Târgu-Mureş, organizată la Galeria de artă „Unirea" a Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş (AAPM). Pe simezele sălii, vor fi expuse lucrări realizate în perioada 2010-2011. Vernisajul expoziţiei are loc sâmbătă, 9 aprilie a.c., ora 11. Despre plasticiană şi creaţia ei artistică vor vorbi Nicolae Băciuţ, Vasile Mureşan şi Marie Gh. Opriş, preşe­dintele AAP Mureş. Cu acest prilej, va fi prezentat catalo­gul pictoriţei Kiss Ibolya, din oraşul Luduş. (D.B.) ITINERARII SIBIENE • Atestat documentar la 1309, satul sibian AMLAŞ are, prin strădaniile unuia dintre fiii săi saşi, Georg Gottschling, o primă monografie, scrisă şi tipărită în limbile română şi germană. Facem precizarea că de numele acestei vechi aşezări sibiene, cu statut de „ducat" al Transilvaniei Medievale, se leagă şi o scurtă perioadă a domniei voivodului muntean Laiotă Basarab,zis Basarab cel Bătrân (1473-1474,1475-1476 şi 1476-1477), recunoscut ca Domn al Ţării Româneşti şi stăpân, o vreme, al „Ţinutului Amlaşului şi Făgăraşului". A fost „aşezat" pe scaunul domnesc cu sprijinul oştirii biruitoare a domnitorului Moldovean Ştefan cel Mare (şi Sfânt), el învingând, pe pârâul Vodna, în apropiere de Buzău, armatele conduse de domnitorul aservit turcilor, Radu cel Frumos, ca urmare fiind înlăturat de pe tron. • într-un alt perimetru geografic al judeţului Sibiu, hrisoavele vremurilor de mult trecute atestă cei 685 de ani de vechime documentară a Săliştei, capitala economică şi spirituală a românilor mărgineni. De pe şesul Săliştei, inginerul-constructor de avioane, Aurel Vlaicu, lansa,în vara anului 1912, primul său aeroplan, cu 60 de ani în urmă, ciobanii-oieri, cât şi fiii şi fiicele acestora, puneau în scenă opereta­ pastorală „La şezătoare", creaţie a compozitorului bănăţean Tiberiu Brediceanu, Ionel Pavel şi Ion Moga, doi dintre cei 11 academicieni - fii ai Săliştei sau ai satelor aparţinătoare administrativ - au fost cinstiţi la împlinirea a 110 şi respectiv 105 ani de la naştere; două reuniuni săliştene au trecut şi ele de pragul aniversar jubiliar: cea a meseriaşilor şi calfelor, datând din anul 1882, precum şi cea a formaţiei corale, veche de o jumătate de secol, la fel şi Biblioteca publică orăşenească ASTRA, nume împrumutat de la durata ei mai mare, cea de la Sibiu. • în toamna anului 1852 apărea la Sibiu, sub oblăduirea celui dintâi Mitropolit al Ardealului, Andrei Şaguna, publicaţia „Calendarul Bunului Creştin". Păstrându-şi prestigiul de adevărată enciclopedie populară pentru românii ortodocşi ardeleni, publicaţia va fi urmată, unsprezece ani mai târziu, la 1863, de apariţia primului număr al „Telegrafului român", tipărit cu caractere latine. • Preocupat de-a lungul întregii sale vieţi de păstrarea unităţii în cuget şi simţire a tuturor românilor, Mitropolitul Andrei Şaguna, aflat pe patul de moarte, lansa, în vara anului 1873, un înflăcărat şi pilduitor îndemn, care a ajuns până la noi. îndemnul lui este nu numai extrem de actual, dar şi foarte adevărat. Zicerea ultimelor sale cuvinte glăsuia astfel: „SĂ NU VĂ SFĂDIŢI!" Câţi din bunii şi mai răii români, de astăzi şi de mâine, ţin şi vor ţine cont de acest părintesc şi patriotic sfat?! Prestigiosul teolog, dascăl şi întemeietor de şcoli şi publicaţii româneşti, îşi doarme somnul de veci în cripta, străjuită de doi falnici lei, din Cimitirul Răşinarului Mărginimii Sibiului. Este aşezarea care a dat fie şi numai trei distinse personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti şi universale. Acestea sunt, în ordinea anilor de naştere: medicul şi geograful, căpitan în armata olandeză, Ilarion Mitrea (1842-1906), poetul Octavian Goga (1881-1938) şi filozoful Emil Cioran (1911-1995). Ultimii doi fiind sărbătoriţi la ziua lor de naştere, în cifre rotunde: 130 şi, respectiv, 100 de ani. întâmplarea face ca toate aceste trei mari personalităţi să fi frecventat cursurile primare ale aceleiaşi şcoli din sat. O clădire impunătoare, reprezentând primul edificiu românesc-transilvan de acest fel, având clasele de elevi dispuse pe mai multe etaje, cu scări interioare în 6 trepte, cioplite dintr-o singură lespede de granit, trepte „şlefuite" de paşii sutelor de generaţi de elevi şi de dascălii lor. Vechi de secole sunt şi câteva bănci şcolare, precum şi „clopotul recreaţiilor". Ele sunt păstrate ca amintiri ale trecutului, strecurate printre calculatoarele moderne de astăzi. La fel şi cataloagele cu foile matricole ale elevilor de atunci, cu notele trecute pe filele hârtiei din trestie de zahăr. Notele celor trei personalităţi sunt dintre cele mai bune. Inclusiv ale Victoriei Goga, sora mai mică a poetului. Amintita clădire-şcoală poartă numele fratelui său şi este funcţională încă din anul 1836. Ea avea să fie sfinţită de Mitropolitul Şaguna în anul 1848. Bogate sau sărace, familiile acestei mândre aşezări mărginene mereu şi-au făcut un titlu de mândrie patriotică din a-şi trimite copiii şi nepoţii la studii. Credincioşi şi evlavioşi precum au fost şi au rămas, răşinărenii şi-au înfrumuseţat cele două şcoli cu sfinte hramuri bisericeşti : „Buna Vestire", pentru Şcoala Generală „Octavian Goga" şi, respectiv, „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", pentru Şcoala Generală „Sava Popovici Barcianu". Şi nu-i de mirare că aşa s-a împlinit această lucrare creştinească, de vreme ce tot ei au zidit vechi şi mândre biserici ortodoxe. Trei la număr şi purtătoare a tot atâtor hramuri: „Sfânta Cuvioasa Parascheva", construită între anii 1725-1758; „Sfânta Treime", între 1801-1814 şi „Sfântul Prooroc Ilie", la 1838,însă toate trei fiind clădite pe pământurile unor foste lăcaşuri de rugăciune şi închinare creştină. Cea mai de demult era datată, documentar, în anul 1383! IOAN VULCAN-AGNIŢEANUL NOUTATE MEDICALA! ACUM, ÎN TÂRGU-MUREŞ! DIAGNOSTIC MEDICAL COMPUTERIZAT DR. MERCEA DĂNN - medic primar chirurgie generală, oncologică, urologie, doctorand în medicină INSTITUTUL ONCOLOGIC CLUJ, asigură examinarea, interpretarea și consult de specialitate. ELECTROSOMATOGRAMA-TRIDIMENSIONALA, reprezintă o metodă revoluționară de examinare globală. Este RAPIDA, NEINVAZIVA, NEDUREROASA. PERMITE: Analiza completă si complexă a organelor interne ale corpului, prevenirea bolilor intr-un stadiu incipient, un diagnostic neuro-funcțional, controale profilactice - prevenţia şi depistarea precoce a cancerului (onco-profilaxie). Programări și inf.: 0724-24.05.59, 0741-02.92.71 E-mail: doctor_mercea@yahoo.com, Web: www.slabire-sanatate.ro Cercul pedagogic al educatoarelor Marti, 12 aprilie, începând cu ora 9, la Grădiniţa cu Program Normal Cipăieni, va avea loc „CERCUL PEDAGOGIC AL EDUCATOARELOR", secţia româna - nivelul I şi II. Acţiunea se adresează cadrelor­­didactice de la grădiniţele din zona Luduş-Iernut. (L. _____________) AGENDĂ TEATRUL NAŢIONAL TÂRGU-MUREŞ Compania „Liviu Rebreanu “ prezintă astăzi, în Sala mică, la ora 1930,spectacolul „ANONIMUL VENEŢIAN" de Giuseppe Berto. RECTIFICARE în ziarul nostru de marţi, 5 aprilie, în pagina a doua, a apărut o notă intitulată: „Amlaşul şi domnitorul muntean Liotă Basarab". Numele corect al domnitorului muntean este Laiotă Basarab. Ne cerem scuze pentru greșeala apărută. Institutul Cultural Român anunţă deschiderea unei noi sesiuni de primire a dosarelor în cadrul Programului CANTEMIR - Programul CANTEMIR -Noua sesiune secţiunea Festival/Culture by Request. Termenul limită pentru primirea dosarelor este 29 aprilie 2011, pentru participări la festi­valuri care au loc începând cu 27 iunie, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2011. Secţiunea Festival a Progra­mului CANTEMIR se adresează organizaţiilor culturale, grupurilor artistice şi artiştilor din România care au fost selectaţi sau ale căror creaţii au fost selectate la festivaluri internaţionale (sau manifestări culturale similare) importante din străinătate. Valoarea maximă a finanţării care se poate acorda unui proiect­­este de 21.500 lei. Dosarul de aplicaţie poate fi depus la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, între orele 10-16, sau poate fi transmis prin poştă/curier la adresa menţio­nată, cu confirmare de primire. Detalii suplimentare: www.programulcantemir.ro/ festival.php (A.C.) DUPĂ O IARNĂ... Locatarii aparţinând Asociaţiei de Proprietari nr. 30 abia au aşteptat apariţia primăverii pentru a înfrumuseţa perimetrul din jurul blocurilor. Majoritatea locatarilor au aranjat grupuri de flori, au plantat flori şi puieţi de trandafiri. Printre cei care au contribuit s-au evidenţiat locatarii Tănase Pop, Marinela Roşea, Ana Graur şi alţii. Cu personalul asociaţiei s-a curăţat toată zona verde, s-au văruit toţi copacii şi s-au plantat puieţii primiţi de la Primăria Târgu-Mureş, astfel că asociaţia noastră a terminat curăţenia de primăvară. Această acţiune se repetă an de an, locuitorii de aici mândrindu-se cu zona în care locuiesc şi întreţin curat perimetrul asociaţiei în toată perioada anului. Această acţiune a fost apreciată şi de către specialiştii Primăriei care acordă diplome şi premii an de an. Avem şi neplăceri. Unii cetăţeni răstoarnă boxele cu deşeurile selectate, pe care le împrăştie pe alei şi trotuare, dar credem că organele abilitate vor lua măsuri ca astfel de fenomene să nu se mai repete. De asemenea, locatarii din zonă aşteaptă cu nerăbdare începerea refacerii trotuarelor şi a străzilor care s-au degradat, precum şi construirea de garaje acoperite. BUDAI ŞTEFAN, preşedintele asociaţiei

Next