Cuvântul Liber, septembrie 2011 (Anul 23, nr. 172-193)

2011-09-01 / nr. 172

V ----------------ti0MI40iZi\i-----Nepermisa A v A ravna F ăcând o paralelă între destinul vecinilor noştri din vest şi sudvest, amândoi migratori pe meleagurile Europei, se poate concluziona că ungurilor istoria le-a fost mai favorabilă decât sârbilor, cu toate că aceştia din urmă s-au poziţionat în teritoriu cu trei secole mai devreme, începând din 602, faţă de 896 e.n. Suntem de părere că o bună parte a diferenţei de şanse între cei doi vine de la momentul istoric al îmbrăţişării diferite a religiilor la încreştinare, sârbii alegând să intre sub umbrela Imperiului Roman de Răsărit, devenit deja Bizantin, în timp ce ungurii au ales religia occidentalilor, devenită catolică după schisma din 1054. Datorită concursului de împrejurări, alegerea ungurilor a fost, putem spune, vitală pentru evoluţia lor ulterioară, papalitatea sprijinindu-i substanţial în consolidarea lor ca formaţiune statală europeană, cu menirea de a juca rolul de vârf de lance în războiul surd care se declanşase între catolicism şi ortodoxism. De aici şi forţa lor cuceritoare pe o arie largă, în estul şi sud - estul Europei, superioară capacităţii de apărare a băştinaşilor din jur. De altfel, trebuie observat că toate teritoriile vizate de către unguri imediat după încreştinare, în anul 1000 e.n. (slovaci, croaţi bosniaci, sârbi, români, ucraineni), aveau deja asimilată religia ortodoxă. Cu toate că sârbii s-au încreştinat mult mai devreme, la mijlocul secolului al IX-lea, suzeranitatea bizantină (grecească), sub care se aflau nu le-a permis o desfăşurare de forţă specifică dârzeniei lor, decât după trei secole, pe la 1186, când reuşesc să iasă de sub această tutelă apăsătoare, întemeind şi primul lor regat independent. Ei n-au putut să se mişte prea lejer în spaţiul balcanic şi datorită faptului că regatul ungar arpadian era destul de extins în zonă, iar la scurt timp după ce au atins apogeul, cucerind teritorii de pe la bulgari, greci şi albanezi, realizând Serbia Mare, au fost nevoiţi să se confrunte cu forţele imperiului otoman aflate în expansiune, în celebra bătălie pe care au IOAN CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) _____________ Prichindeii din cartierul Unirii au cea mai modernă creşă Ieri, dr. Dorin Horea, primarul municipiului Târgu-Mureş, a inaugurat cea mai modernă creşă din oraş, destinată prichindeilor din cartierul Unirii. Bucuria părinţilor a fost cu atât mai mare cu cât, până acum, în acest cartier, nu a existat creşă, iar copiii lor trebuiau treziţi cu noaptea-n cap, pentru a fi duşi la creşe din alte cartiere. Iniţiativa amenajării noii creşe a fost luată de Primărie anul trecut. LUCREŢIA POP (Continuare în pag. a 6-a) Pr Supradrepturi! Discriminare pozitivă! Autonomie teritorială! Ameninţări! » în cotidianul „Szekely hirmondo", un neisprăvit se lamentează, de mama focului, că „progresele" în privinţa asigurării drepturilor maghiarilor, în cei 21 de ani postdecembrişti din România, „sunt tragic de puţine pentru dăinuirea noastră"! Deşi sunt aproape opt ani de când stabilitatea guvernului, ca atare şi a ţării, depind de noi. Am fost « SECVENŢĂ ^ incapabili să întoarcem această situaţie favorabilă în folosul nostru!". Invocă el, mai apoi, „atitudinea lipsită de curaj" a ungurilor şi de „vreun rezultat", precum şi nerealizarea autonomiei teritoriale şi a autoguvernării, a înfiinţării universităţii maghiare de stat, rod al „umilirii" şi al „slugărniciei" politicienilor maghiari aflaţi la guvernare. „Nu este voie să ne supunem şi să ajungem slugile ocupanţilor, sub nicio formă!" Toate acestea - zice el - „nu pot face obiectul unor târguieli! Nu putem negocia decât cel mult modalităţile de punere în practică şi termenul lor. Iar politicienii români să nu uite că o convieţuire paşnică LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) „Dictatul de la Viena" -comemorat la „Casa lancului" „Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi, ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari că Dumnezeu e cu noii", spunea eroul nostru naţional Avram lancu. Aceste cuvinte constituie o îmbărbătare pentru români în orice situaţie. Mulţi români, luând în considerare spusele „Crăişorului Munţilor", s-au adunat la Casa memorială „Avram Iancu" din Târgu-Mureş, marţi, 30 august 2011, pentru a comemora victimele atrocităţilor comise de unguri, în urma semnării „Dictatului de la Viena"! Aceste crime comise împotriva neamului românesc nu vor fi uitate niciodată! A fost îmbucurător faptul că s-au adunat românii într-un număr mare; cei care n-au mai avut scaune au Vicepreşedinte - Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, Filiala Târgu-Mureş, prof. CONSTANTIN BOGOŞEL (Continuare în pag. a 3-a) Sibiofoce Judeţeanâi MUREŞ Finanţăm bugetul UE, dar şi primim! în iulie, România a plătit UE 103,89 milioane de euro, în timp ce a primit de la bugetul Uniunii doar 98,82 milioane de euro! Cifrele transmise de către Ministerul Finanţelor Publice atestă un fapt cunoscut: că România este contributor la bugetul Uniunii Europene, că, în anumite perioade, mai mult dă decât primeşte. Astfel, din cifrele de mai sus rezultă clar că România a plătit în luna iulie 2011 sume mai mari la bugetul UE, comparativ cu fondurile europene încasate, diferenţa fiind de şapte milioane de euro. Ce-i drept, pe primele şapte luni din 2011, balanţa este în favoarea României, care este beneficiar net în relaţia cu UE, cu o sumă de 558,59 milioane de euro de la începutul anului. în acest an, România a contribuit la bugetul UE cu 791,77 milioane de euro şi a primit sume totalizând 1,35 miliarde de euro. GHEORGHE GIURGIU Țara mea de dor. Teatrul Naţional iv din Târgu-Mureş -noua ţintă a separatiştilor maghiari! De-abia înscăunat în fotoliul de director al Teatrului Naţional din Târgu-Mureş, în urma unui concurs despre care se spune că a fost organizat cu „dedicaţie specială" pentru el, fostul rector al Universităţii de Arte din Târgu- Mureş (fostul U.A.T.), Gasparik Attila, dă semne tot mai clare că intenţiile sale sunt de a „reforma" Teatrul Naţional, conform ordinelor mai marilor din MATHE JOJO (Continuare în pag. a 3-a)