Cuvântul Liber, octombrie 2014 (Anul 26, nr. 189-211)

2014-10-14 / nr. 198

c— V__ W „„ HI Ha a|iukSISMaBr' |..| VSptSsa:. ^.jai wwsinr jgy v;;LIDIAN MUREȘEAN DEI iA I Ij ■Hv HBH HHHHHH m ^IHP dAOCRATIC SI INDEPENDENT / fji ARTI, 1 J 7 4 OCTOMBRIE 2011 • ANUL XXVI, Nil. 19« (G.406) • 12 PAGINI, 1,50 LEI. ' mhbbHMH 1 hHHH HHH IIL „INTRE DUMNEZEU OIUL MEU”! O ! De seara până la ora patru din noapte, am reparcurs, cu acelaşi interes ca şi întâia oară, cele „322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea", carte apărută la Editura Humanitas, cu o prefaţă de Gabriel Liiceanu, mânat de o nevoie presantă, cu intenţia trezirii acelei necesităţi de a mai întâlni, o dată, gândurile lui de spirit într-o raportare la sclipirea de geniu petreţuţistă. Cu o luciditate impresionantă, Petre Ţuţea a creat un sistem oral mai mult, ce-i drept, al unui gânditor român, tocmai despre ce înseamnă a fi român, naţionalist, cu credinţă profundă în Dumnezeu, în Biserica Neamului, a fi ţăran sau intelectual al acestor meleaguri lăsate de Domnul pe pământ. Totul, înăuntrul unei conştiinţe şi gândiri originale, româneşti, peste care unii „judecători" de ocazie au trecut cu „pripa relei-credinţe", sfidând convingerile celui care credea că „a fi liber înseamnă a gândi totul cu mintea". Cuvintele lui memorabile, lapidar exprimate, constituie, aşa cum reiese şi din cartea „între Dumnezeu şi neamul meu", apărută, în anul 1992, la Editura Anastasia, o marcă aparte a spiritului său inconfundabil. „Radicalitatea, tranşanţa, caracterul definitiv şi lapidaritatea care se desprind din fiecare formulare - spune Gabriel Liiceanu în prefaţa celor „322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea" - decurg toate din faptul că Ţuţea pare să redescopere, pe cont propriu, cele câteva adevăruri eterne în care stă lumea, această redescoperire LAZĂR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) DE CE DOAR IOHANNIS? Redacţia a primit în ultima vreme multe reclamaţi, bănuim îndeosebi din eşichierul stâng al politicii, pentru faptul că de la începerea campaniei prezidenţiale ziarul nostru îl găzduieşte doar pe candidatul dreptei, dl Iohannis. Răspunsul este simplu. Pentru că reprezentanţii acestuia sunt singurii care şi-au declinat oferta şi pentru că dl Iohannis plăteşte, în rest, pauză. Se ştie că în fiecare campanie electorală candidaţii dispun de sume consistente: de la bugetul ţării, din donaţii, ori din alte surse, pe care le folosesc în scop publicitar. Au trecut două săptămâni din această campanie și: IOAN CISMAȘ (Continuare în pag. a 7-a) MULŢUMIM AUTORITĂŢILOR LOCALE ŞI TÂRGUMUREŞENILOR! Desfăşurarea manifestării artistice „Simfonii de toamnă - Zilele culturale târgumureşene", în perioada 4-11 octombrie 2014, s-a dovedit a fi o reuşită pentru organizatori, ca şi pentru toţi cei implicaţi. Participarea locuitorilor oraşului ne îndreptăţeşte să considerăm că suita manifestărilor care au avut loc la Parcul Municipal, Centrul Cultural „Mihai Eminescu", Pieţele Trandafirilor şi Teatrului, Cinema „ARTA" s-a dovedit încununată de succes. Intervenţia promptă şi decisă a organelor de ordine, măsurile de prevenire privind tulburarea Primar, dr. DORIN FLOREA (Continuare în pag. a 3-a) Când, la vot, cererea nu se „întâlneşte” cu oferta, dominant... absenteismul! în ultima perioadă, politicienii de la putere au avansat ideea introducerii votului obligatoriu. Ca pe vremea comunismului. Explicaţia lor? Absenteismul, într-adevăr, un lucru este cert. De la primele alegeri libere, organizate în 1990, interesul și încrederea românilor în puterea de a schimba lucrurile prin vot s-au degradat constant. Institutul pentru Politici Publice relevă în acest sens că, dacă în 1990 participarea la vot a fost de 86%, în 1992 și 1996 a scăzut la 76%, în 2000 a ajuns la 65%, în 2004-58%, în 2007, la primele MAI şi alegeri europarlamentare, prezenţa a fost de 29%, iar în 2008 puţin peste o treime dintre români mergeau la vot, în 2009, la europarlamentare au votat circa 27% din cetăţenii cu drept de vot, iar la cele din acest an, în jur de 32%. La ultimele alegeri au fost înscrise pe liste 18,2 milioane de persoane, însă la urne s-au prezentat sub o treime: 5,9 milioane. Iar cei care au câştigat scrutinul s-au bucurat de sufragiile a 2,1 milioane puţin peste o zecime CHEORCHE GIURGIU (Continuare în pag. a 5-a) 11 Biblioteca județeană. MUREŞ | 1 & mu A lvut IU DE TI W mm. fH /'«■» ăieUmumi .BL uk VI A A li CI.11 O E X Jt. JsL. amMÎLOR! Gamă bogată de covoare şi traverse de calitate, ţesute la Incov — Alba lulia şi Basarabia Grup, cu mari reduceri de preţ, de până la 40%, la „ TÂRGUL DE TOAMNĂ AL COVOARELOR ”, organizat de magazinul din Tărgu-Mureş, str. Bartók Bela nr. 1-3, în perioada 16-19 octombrie 2014. Numai aici găsești covorul potrivit! Tombolă din om în oră și cadou pentru Fiecare cumpărător. Telefoane: 026526.92115, 074018.76.03. N SECVENŢA „ Cei bătut! * au fost tot românii! Cu toate măsurile de securitate, luate încă de la punctul de frontieră din gara Curtici până la staţia Băneasa, fanii unguri, care veneau cu trenul de la Budapesta, pentru a vedea meciul România - Ungaria (încheiat 1-1), şi-au dat, din nou, în petic! Majoritatea sub influenţa alcoolului fiind, agresivi, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în staţiile Curtici şi Arad au aruncat, cu petarde, cu doze, cu sticle de bere, pe toată perioada staţionării garniturii pentru verificarea documentelor, scandând, de la ferestre: „Ungaria! Ungaria!". Cu toate acestea, autorităţile nu au aplicat sancţiuni! De ce? „Nu s-a considerat că suporterii au pus în pericol siguranţa publică!" - declara Emilia Fânaţă, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Arad. La Comarnic, suporterii unguri au spart geamurile unui autoturism în care erau români. Cei 800 de suporteri unguri din trenul special, veniţi de la Budapesta la Bucureşti, au făcut scene obscene, strigând „Slugilor!" către jandarmii români, furioşi la culme, scoşi din minţi când au văzut pe pliantele informative, înmânate la gara Băneasa, că un steag al Ungariei avea culoarea roşie în partea de jos. La filtrul de la gara Băneasa, un suporter a îmbrăcat un hanorac având imprimată harta Ungariei Mari,în timp ce foarte mulţi LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a)