Cuvântul Liber, ianuarie 2016 (Anul 28, nr. 1-20)

2016-01-15 / nr. 9

SĂ APĂRĂM FAMILIA, CREDINŢA STRĂBUNĂ ŞI MORALA CREŞTINĂ!­­ * (Urm­are din pag. 1) lovită, precum şi credinţa, morala, obiceiurile, rânduielile noastre din moşi-strămoşi, tocmai de un judecător al CSM! A vrut el doar să şocheze? - se întreabă unii. Este bolnav de publicitate? - se mira chiar o colegă a lui de breaslă. Ar fi prea simplu să fie aşa, într-o ţară tolerantă, din moment ce un membru al CSM, având în vedere poziţia lui, consideră fireşti adopţiile unor copii de către familiile de homosexuali! Fără să se întrebe ce educaţie vor primi ei! Dezvăluirile de acest fel, pe facebook, ale unui om al legii sunt jenante. Sunt abjecte. El se descalifică, oficial, ca magistrat, prin frustrări, probabil personale, de natură senti­mentală. Românul nu poate accepta prozelitismul gay, nenormalul, derapajele de acest fel, trădarea credinţei în care a fost botezat. Chestiune de educaţie! încă aşa ceva nu s-a văzut la vreun judecător! Mai ales, repetăm, în calitatea lui. El s-a făcut de băcănie, de râs, cum spune românul. Oare unde-i înţelepciunea minţii lui? Există ea? Ce să înţeleagă tinerii, dacă aşa ceva gândeşte şi spune un judecător? Cine-i aşază pe asemenea inşi în fruntea unui organism atât de important al Statului Român? încât românul are tot dreptul să se întrebe: unde-i prestigiul justiţiei? Pe mine, ca individ, acest Danileţ nu mă interesează. Nici ca judecător! Ca om nici atât! Mă revoltă, în schimb, felul lui de a gândi. Deocamdată, prin acele semnături strânse pentru modificarea Constituţiei, Legea fundamentală a ţării, se urmăreşte ca articolul referitor la căsătorie să conţină formularea susţinută de Biserica Ortodoxă Română. Familia, instituţia cea mai stabilă a naţiei, cea binecuvântată în faţa altarului neamului românesc, în Constituţie trebuie să aibă o formulare clară, explicită: „Familia se întemeiază din căsătoria creştinească între un bărbat şi o femeie". Asta-i rânduiala lui Dumnezeu din totdeauna! Asta-i rânduiala creştină, românească. Nu uniunile, nu căsătoriile gay! Nu nefirescul! în România, se ştie, a existat, tot timpul, un semnal negativ împotriva căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex, deci a perechilor homosexuale. Ignorarea Bisericii, a rânduielilor creştine, a moralei tradiţionale, constituie o grea lovitură dată familiei, în primul rând, care, după aberaţiile unor săriţi de pe fix, trebuie distrusă. Iar încercările, din 1990 încoace, nu-s puţine! Plecând tocmai de la această criză spirituală a societăţii de azi, curios, tocmai într-o Românie credincioasă, va fi nevoie de cele 500.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot, pentru modificarea Constituţiei şi zădărnicirea acestei mizerii, a acestei murdare provocări, a stupidei aberaţii. Acele semnături trebuie să fie obţinute din jumătate din judeţele ţării, fiecare judeţ cu cel puţin 20.000 de semnături. Urmează adoptarea, prin votul Parlamentului, unde-i nevoie de o majoritate de două treimi din totalul deputaţilor şi senatorilor celor două Camere. Apoi urmează referendumul, ca să se pronunţe populaţia României, în proporţie de peste 80% ortodoxă. Deci, până la urmă, totul rămâne în mâna deputaţilor şi a senatorilor. Aici îşi vor da ei examenul de buni români, de apărători ai credinţei străbune, ai rânduielilor şi ai moralei creştine! Poziţia subsemnatului rămâne aceeaşi, exprimată şi de la tribuna Parlamentului României, în anul 1996, atunci când, articolul 200 din Codul Penal, privind homosexualitatea, la ordin străin, sub ameninţarea că altfel România nu va fi acceptată în NATO şi UE, a fost modificat. Spre edificare, redau acel punct personal de vedere, aşa cum a fost cuprins şi în cartea de publicistică „Transilvania din suflet", sub titlul: „Articolul 200 - o sfidare a moralei creştine!", lată ce spuneam atunci: „Mă alătur colegilor mei deputaţi şi sunt împotriva articolului 200, în actuala formulare a textului de la punctul 1, pentru următoarele motive: Una din valorile societăţii româneşti, a neamului nostru atât de mult încercat în existenţa lui, o constituie păstrarea fiinţei naţionale şi prin legi nescrise. Poporul român, născut creştin, şi-a păstrat, de când ne ştim, existenţa pe coordonate precum moralitatea, discreţia, demnitatea, sfiiciunea, bunul­­simţ, în contextul în care criminalitatea este în creştere, violenţa devine îngrijorătoare, violurile sunt alarmante, «moartea albă» face ravagii, evaziunile fiscale şi fraudele constituie obişnuinţe zilnice, iar pedepsele sunt prea blânde, prin articolul 200, referitor la relaţiile sexuale între două persoane de acelaşi sex, se cere ceva ce nu concordă cu concepţiile moralei creştine, religioase, cu tradiţiile spirituale ale poporului român. Un popor, cel dintâi născut creştin în Europa, cu „măsură în toate", care a dat o bună şi curată educaţie familiei şi copiilor, se simte jignit prin acest articol. Articolul 200, privind homosexualitatea, nu-i cerut - s-a spus aici - de Consiliul Europei! El s-a născut la cererea organi­zaţiilor homosexualilor! Un popor blând, condus de un mare bun-simţ, a fost, este şi va fi, întotdeauna, împotriva nefirescului. Un articol de acest fel constituie o jignire şi o sfidare a moralei, a bunului­­simţ românesc, a legilor nescrise ale neamului." Asta o spuneam, la 5 septembrie 1996, de la tribuna Camerei Deputaţilor, având pe perete, prinsă acolo de poetul imnic Ioan Alexandru, Sfânta Cruce, în şedinţa în plen, în cadrul dezbaterilor asupra Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codului Penal, privind acceptarea homosexualităţii. Asta o spuneam atunci, din fermă convingere şi atitudine de iubitor al moralei creştine, al credinţei strămoşeşti. Asta cred, cu sfinţenie, şi azi! După cum ştiţi şi mă cunoaşteţi, eu nu-mi schimb opiniile după cum bat vânturile politicii româneşti şi ale giruetei postdecembriste! Din suita privatizărilor (dar n şi a retrocedărilor) păguboase! (Urmare din pag. 1) Numai că, în zilele noastre, am avut (şi avem, încă) şi noi... fanarioţii noştri, care au tăiat fără milă (şi discernământ) pădurile pentru terenuri de sport (fie ele şi-n pantă!), proiecte imobiliare, dar, mai ales, pentru comerţul ilegal cu lemn. Şi cum la noi legea este - ca şi în alte domenii „interpretabilă"­­, din 25.000 de procese-verbale întocmite de pădurari, doar (atenţie!) două s-au soldat cu condamnări. De altfel, un studiu întocmit de World Wide Fund For Nature relevă că numai 60% dintre activităţi se desfăşoară în acord cu legislaţia în domeniu. Urmarea? Ţara noastră este singurul stat din Europa în care există un proces de deşerti­­ficare în plină desfăşurare, din cauza reducerii suprafeţei împă­durite. Din păcate, la acest ca­pitol, România se situează pe locul 13 în Europa, deşi, la su­prafaţa totală a ţării, ne putem mândri cu un fruntaş loc 7! Fondul forestier ocupă în prezent 6,5 milioane hectare, cu 2,6% sub media europeană. Studiile de specialitate arată că, într-o ţară cu relieful şi clima României, terenurile împă­durite ar trebui să ajungă la 40%- 45% din suprafaţa totală a ţării, dar abia ajung la 26 la sută. Asta, dacă vizăm doar fondul forestier, dar, la fel de păguboase, au fost şi privatizările unor bogăţii din subsolul României. Un singur exemplu. Deşi, la un moment dat, reprezentanţii Greenpeace au atras atenţia asupra pericolelor asupra mediului pe care le poate avea exploatarea gazelor de şist (conta­minarea solului cu chimicale, cutre­mure, consumul unor uriaşe resurse de apă) etc., la noi, în România, exploatarea gazelor de şist poate avea loc. Chiar dacă avizele primite de Chevron (mai ales în zona lito­ralului) au stârnit mişcări de protest pe reţelele de socializare. „Cum pui sondele lângă o centrală nucleară?", se întreba retoric Vlad Cătună, unul dintre activiştii din Bârlad (zonă, de asemenea, vizată), în aceeaşi logică păguboasă a înstrăinării s-a înscris, însă, şi privatizarea Cupru Min. Cine a achiziţionat-o? Roman, Copper, o firmuliţă înfiinţată special pentru preluarea Cupru Min. Cu cât? Pentru 200,77 de milioane de euro. Bănet, nu glumă! Numai că, potrivit analizelor făcute de experţi, valoarea zăcământului de la Roşia Poieni este şi ea o altă problemă. Este unul dintre cele mai mari din Europa (e vorba de zăcământ) şi conţine 60% din rezervele de cupru ale României. Conform calculelor experţilor, rezultă că, în realitate, firmat­ţa canadiană a pus mâna pe 21,2 miliarde de dolari. Altfel spus, a achiziţionat-o cu 200,77 milioane de euro şi va obţine un profit de 21,2 miliarde de dolari! Cine a pierdut? România, evident. Başca faptul că, potrivit preşedintelui comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, adjude­carea licitației s-a făcut în afara cadrului legal. Drept care, la un moment dat, au şi apărut grupuri împotriva privatizării Cupru Min, dar, cine le-a băgat în seamă? Concluzia? O poate trage oricine citește aceste rânduri... CUVÂNTUL VINERI, 15 IANUARIE 2016 Haz de necaz (Urmare din pag. 1) ceva într-un oraş civilizat. „«în ce lume trăim?» tot urla el", a declarat şocat un agent al Poliţiei franceze. Martorii susţin că zonele aglomerate din centrul Parisului sunt acum evitate de terorişti, speriaţi de grupurile mari de ţigani români care activează în zonă. „Pe doi teroriști i-au furat ieri cu metoda Maradona, iar al treilea a fost jefuit azi în autobuz. Când aud cuvintele „«băiatu', băiatu» teroriștii o iau la fugă", a declarat o sursă din Primărie. Obedienţa e soră bună cu... incompetenţa! Suntem, iată, în anul 2016. Ce constatăm după 26 de ani de la Revoluţie? Că subordonarea noastră, a românilor, este, acum, totală, monitorizarea nu slăbeşte deloc. De la Bruxelles ni se vântură întruna aşa-zisul „com­promis echitabil." Dar cât poate fi de echitabil machiavelicul compromis, câtă vreme câţiva hotărăsc, iar ceilalţi, mulţi şi nevoiaşi, execută întocmai? Realitatea e că, începând din '90 încoace am acceptat prea multe sfaturi de afară, spre binele nostru şi binele a dus la situaţia de astăzi, ca nimic (sau aproape nimic) să nu mai fie al nostru. Cu fiecare ameninţare cu „mecanismul" (aşa-zisul Meca­nism de Cooperare şi Verificare n.n.) ni s-a spus (ordonat, de fapt!) să grăbim retrocedările sau privatizarea nu ştiu cărui obiectiv important. Doar aşa - obedienţi şi incompetenţi fiind politicienii vremii­ - au ajuns în mâinile străinilor marile combinate meta­lurgice, ale petrolului, rafinăriile s-au privatizat (în dezavantajul nostru) marile active economice şi câte altele. „Privatizările - spunea un expert în materie - au fost în proporţie de 80% un eşec, iar, dacă nu era aşa, azi, în 2016, România ar fi trebuit să aibă un PIB de cel puţin trei ori mai mare decât cel actual." Astea-s, deci, printre altele, rezultatele obedienţei şi ale incompetenţei. Realitatea este că toate guvernele care s-au pe­rindat la conducerea ţării-fie ele de stânga sau de dreapta - au avut ca numitor comun incom­petenţa. Datorită acesteia (dar şi deopotrivă, obedienţei) s-a re­nunţat masiv la producţia indus­trială proprie şi s-a abandonat orice efort de planificare strate­gică a dezvoltării ţării, prin utilizarea resurselor proprii, de care, har Domnului, n-am dus lipsă. Din păcate, politica la noi s-a ocupat (se ocupă, încă!) aproape exclusiv de interesele proprii ale baronilor puterii, deveniţi, fără teamă, baronii hoţiei. Iar acest sistem al celor îmbogăţiţi peste orice măsură s-a instalat şi decide soarta a milioane de români, care mai cred în libertate şi demo­craţie. Deşi, până la urmă, i-au sărăcit! Asta şi datorită (ori, poate, în primul rând) obedienţei, obiceiului de a sta în genunchi în faţa străinilor. Trist, dar adevărat... GHEORGHE GIURGIU Sărbătorile au trecut... fără toxiinfecţii alimentare ! Potrivit unui comunicat emis săptămâna trecută de Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş, în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă, autorităţile abilitate au derulat 936 de acţiuni de control privind siguranţa alimentelor, respectarea normelor de igienă şi sănătate publică şi asigurarea serviciilor specifice sărbătorilor, pe raza judeţului. Au fost verificate 433 de unităţi de producţie, prelucrare, depozitare, păstrare, transport şi desfacere a produselor alimentare şi nonalimentare, 96 de supermarketuri, cofetării şi patiserii, 28 de unităţi turistice, 74 de unităţi care organizează mese festive, 67 de târguri de animale şi pieţe agroalimentare, cinci saloane de înfrumuseţare şi 233 de­ persoane fizice care desfăşoară activităţi economice, în urma controalelor au fost aplicate 282 de sancţiuni contra­venţionale, în valoare totală de 323.000 de lei, şi 53 de avertismente, fiind retrase de la comercializare 2.409 kilograme de produse alimentare neconforme şi 390 de bunuri nonalimentare. De asemenea, au fost emise două ordonanţe de suspendare temporară a activităţii, la o patiserie şi un restaurant. Au fost prelevate opt probe de alimente din programul guvernamental „Laptele şi cornul" şi 14 probe de apă de îmbăiere, constatându-se că toate erau corespunzătoare. Au fost înregistrate 14 dosare penale pentru evaziune fiscală, în perioada amintită au fost efectuate examene trichineloscopice, fără a fi depistate probe pozitive. Nu au fost înregistrate cazuri de toxiinfecţii alimentare datorate consumului de alimente, se mai arată în comunicatul citat, controalele fiind derulate în baza Ordinului Prefectului nr. 324 din 27 noiembrie 2015. (I.S.) -

Next