Cuvântul Liber, octombrie 2016 (Anul 28, nr. 194-214)

2016-10-14 / nr. 203

CUVÂNTUL VINERI, 14 OCTOMBRIE 2016 Colţul spiritual " Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun ce păţeşti Leul şi măgarul hotărâră să meargă împreună la vânătoare. După o zi de trudă, începură să împartă prada. Leul făcu trei grămezi şi zise: - Prima mi se cuvine mie, ca rege al animalelor; a doua, o pun deoparte, iar a treia... îţi va face mult rău dacă nu o iei la fugă! Sfat electoral: porneşte la drum numai alături de cei asemenea ţie! Cei mai puternici ca tine îţi pot face mult rău! Părintele GHEORGHE ŞINCAN, paroh la Târgu-Mureş Din volumul „Un suspin, o rugăciune”, apărut la Editura „VATRA VECHE”, 2016 V______________________________­______________________________/ Lansare de carte Claudia Vodă, „AL TREILEA ANOTIMP” Astăzi, 14 octombrie 2016, ora 17, la sala de oglinzi de la Casa de Cultură „Mihai Eminescu" din Târnăveni, va avea loc lansarea volumului de versuri „Al treilea anotimp", semnat de Claudia Vodă. Cartea va fi prezentată de scriitorul NICOLAE BĂCIUŢ, directorul Direcţiei de Cultură a judeţului Mureş, SORIN MEGHEŞAN - primarul Municipiului Târnăveni, MIRCEA DORIN ISTRATE - poet, preşedintele Ligii Scriitorilor Români - filiala Mureş, AUREL HANCU - preşe­dintele Cenaclului literar „Elena din Ardeal", IONEL COVRIG - profesor, preşedintele Despărţământului Astra „Gheorghe Oprean" Târnăveni, prof. dr. ADELA REZAN. Participă, alături de autoare: Ştefan Csijevska, Viorica Feierdan, Vanda Ani, Teodora Sprinceană, Cristina Surdu, Sorin Surdu, Norica Coman, Carmen Dobrin, Carmen Iuoraş, Magda Varga, Maria Părău, Liviu Turcu. Moderatori: prof. Nicolae Henţ, prof. Mirela Rînceanu. (N.B.) O CARTE BINEVENITĂ ŞI NECESARĂ­­ în Cluj-Napoca au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea prodigioasă un număr însemnat de etnologi reputaţi, a se vedea în acestt sens impozantul volum: 90 de ani de cercetare etnologică la Cluj 1922- 2012, editori Ion Cuceu, Maria Cuceu şi Liviu Pop, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2012, 628 p. Pe aceeaşi linie amintim volumul de o deosebită importanţă, Mentori şi discipoli, dedicat profesorului Dumitru Pop, editori Ion Cuceu şi Maria Cuceu, Cluj-Napoca, 2012, 741 p. Numai când te gândeşti la imensul volum de pagini, te uimeşte truda şi priceperea celor micuţi de stat şi mari, coloşi în fapte, în realizări remarcabile. Nu voi putea să îi numesc aici pe toţi reputaţii etnologi care şi-au desfăşurat activitatea în marele centru cultural şi ştiinţific Cluj-Napoca, voi pomeni doar numele câtorva pe care am avut ocazia să-i cunosc mai bine. Aşa, de exemplu, Dumitru Pop, Both Nicolae, Ion Taloş, Ion Şeulean, Virgil Florea şi nu în ultimul rând simpaticul şi prolificul cuplu Maria şi Ion Cuceu, ale căror lucrări de folclor, nu chiar toate, am avut ocazia să le citesc. De data aceasta am să mă refer la o lucrare ieşită din comun, a lui Teofil Bughariu, Bibliografia materialelor etnografico-folclorice româneşti în publicaţii maghiare, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2013, 309 p., ediţie îngrijită de reputata Maria (Luminiţa) Cuceu şi Salat- Zakarias Erzsébet, care trădează o muncă şi pricepere imensă, cinste lor. în Notă asupra ediţiei se menţionează că întreg materialul volumului de faţă a fost achiziţionat de cunoscutul folclorist Ion Taloş în anul 1973. Fişierul despre care este vorba însumează 1145 de fişe, excerptate din 1396 de volume care cuprind 492.383 de pagini, cifre care vorbe de la sine, comentariile sunt de prisos. Fostul director al Bibliotecii Centrale Universitare Ion Muşlea „a găsit în Teofil Bugnariu un colaborator de mare încredere, ideal pentru marea lucrare preconizată, un spirit adânc de importanţa bibliografiei menţionate a publicaţiilor culturale şi literare, în acelaşi timp şi un bun cunoscător al limbii şi culturii maghiare..." (p.25). Teofil Bugnariu a scos în evidenţă aportul „adus de intelectualitatea maghiară prin Societatea Etnografică Maghiară, înfiinţată în 1890, la Budapesta, la cunoaşterea culturii tradiţionale româneşti şi a interferenţelor culturale tradiţionale româno-maghiare" (p.26). Un efort colosal trădează elabo­rarea celor trei tipuri de indici: Indice de nume (p.269-276) unde figurează peste 260 de nume româneşti maghiare şi altele. Nu mai puţin important este Indice geografic (299-309), unde figurează nume ca Aiud, Alba, Ardeal, Erdély, Bihor, Cluj, Deva, Tg.-Mureş şi multe altele. în cele ce urmează ne permitem să reproducem câteva exemple adunate de Teofil Bugnariu în cele mai diferite localităţi. Astfel, în Ethnographia, Budapest, 1904 se scrie despre Vrăji pentru ploaie. „Credinţe populare româneşti din Mihailţ (jud. Alba), din jurul Târgu-Mu­­eşului şi din jud. Bihor, în legătură cu „dezlegarea" ploilor. Printre ele, smulgerea penelor din coada cocoşilor şi aruncarea lor în apa râurilor, precum şi afundarea clopotelor în fântâni", p. 48. La textul nr. 73 se prezintă: „Legenda întemeierii orașului de către un negustor armean Bokor, din Bulgaria, a cărei fată, Guzla, a fugit dincoace de Dunăre cu tânărul Severin, ajungând la Dâmboviţa. Regăsită de tatăl său în urma unor peripeţii romantice, acesta a zidit, ca semn al împăcării, oraşul Buhor- Ask-Bucureşti", p. 49. La punctul 133 sunt „Superstiţiile despre «Marţi seara» la românii din zona Lugojului" p. 63. Nu pot să nu amintesc un text care se referă la zona Mureşului: Este „Descrierea unui filtru de apă, cioplit de meşterii români din Hidiş (Turda-Arieş) din piatră poroasă de calcar, filtru folosit pentru distilarea apei de băut, luată din Mureş sau Arieş, de locuitori din Vioara şi de cei din satele de pe Arieş", p. 181. Chiar şi doar cele câteva exemple relatate relatate atestă bogăţia informaţii din lucrarea lui Teofil Bugnariu. Nu putem încheia fără a mulţumi autoarelor care au depus un efort susţinut ca să pună la dispoziţia cititorilor o astfel de lucrare valoroasă. Prof. univ. dr. O. VINTELER ­ ..MULT E DULCE ŞI FRUMOASĂ..." ) "­ Termenii Denumind obiecte, procese, precum şi unele însuşiri specifice unor ştiinţe (istorie, matematică, lingvistică, geografie...) termenii ştiinţifici se caracterizează prin precizie, fiind de cele mai multe ori monosemantici, în discuţiile cu elevii şi chiar şi cu adulţii, observăm tendinţa de trecere spre sensuri secundare, unele întâlnite în limbajul cu nuanţe argotice. „Astăzi, la fizică, am fost varză". Desigur că nu ne gândim la planta legumicolă, adică la termenul folosit în botanică, în limbajul standard, am folosi enunţul: „Astăzi, la fizică, nu am ştiut nimic". De aceea voi aborda cu rigoare şi cu precizie termeni din domeniul istoriei, al literaturii, al medicinii... Pentru că istoria ne defineşte ca popor... (Vai de neamul care nu-şi cunoaşte trecutul!), amintesc câţiva termeni extraşi din manualul destinat elevilor de gimnaziu: epocă, istorică, comunitate etnică, răscoală, revoluţie, unire, popor, stat naţional, independenţă, reformă, constituţie, republică, formă de guvernământ etc. Din Istoria Transilvaniei, având ca autori un român, un maghiar şi un german, am reţinut ideea că „Ziua de 1 Decembrie este ora astrală a României". O zi cât o oră astrală, cât o veşnicie... Cartea de istorie a Transilvaniei, aşa cum măr­turiseşte academicianul Ioan-Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, tratează evenimentele istorice fără intenţii propagandistice ori naţionaliste „fără părtinire". în teoria literaturii şi în estetică folosim termeni consacraţi analizei literare: aliteraţie, alegorie, litera, enumeraţie, oximoron, cezură, invocaţie, simbol, modernism, ritm trohaic, dactil, comic de limbaj etc. ştiinţifici 9 9 Şt. M. Ilinca sunt incluse sintagme specifice: emoţie estetică, crez sublim, motiv ascuns, peisaj lacustru, sentiment copleşitor, suflet (ethos) amăgit. Poezia Lacustră de George Bacovia oferă imaginea „unei locuinţe" izolate în mijlocul apelor. Izolarea eului poetic (termen ştiinţific utilizat în abordarea textului liric) presupune o reacţie de apărare faţă de lumea exterioară, ostilă: „Tresar prin somn şi mi se pare­­ că n-am tras podul de la mal." în medicină, această stare poate fi numită angoasă. Alţi termeni (multe sintagme) frecvent utilizaţi în emisiunile TV despre sănătate „că-i mai bună decât toate", sunt: colesterol, vaccin, pediatrie, digestie, produse nocive, moştenire genetică, profil genetic, terapii alternative. Ana, nepoata mea, studentă în ultimul an la medicină, îmi explică unii termeni. Am discutat cu ea despre biofeedback şi neurofeedback şi i-am spus în pedagogie (altă ştiinţă) se foloseşte termenul „feedback" în procesul de „întoarcere" a cunoştinţelor transmise elevilor, o reciprocitate între emiţător şi receptor. Cu cinci decenii în urmă, termenul din limba engleză avea corespondenţă în verificări parţiale (curente). Am recunoscut şi pseudoprefixele bio - şi neuro -, iar termenii noi folosiţi înseamnă evaluare holistică adică măsurători funcţionale ale fiecărui organ, pentru a se afla factorii declanşatori ai bolii. Mi-am amintit expresia: „Uite de la ce i s-a tras!" Am căutat în DEX cuvântul holistic (evaluare holistică - interpretarea întregului prin suma părţilor sale). Cuvântul holism e folosit în filozofie (filozofie), adică în „mama" ştiinţelor. Mă opresc cu termenii ştiinţifici, deşi simt că sunt foarte supăraţi lingviştii, fizicienii, chimiştii, geografii, muzicienii, matematicienii (I), biologii, sportivii şi mulţi alţi specialişti. Ce bogată e limba română şi în terminologie! _____________________________CORNELIA TOŞA Să­pm sănătoşi! CANCERUL DE CREIER POATE­­ OPERAT Cercetătorii americani de la Societatea de Analiză a Cancerului, citaţi de descopera.ro, susţin că, deşi rar, cancerul de creier schimbă comportamentul pacientului şi poate fi fatal dacă nu este tratat. „Riscul de dezvoltare a unei tumori maligne pe suprafaţa creierului sau a măduvei spinării este sub 1% din totalul cancerelor, adică afectează unul din 140 de bărbaţi şi una din 80 de femei afectate de diversele forme ale acestei boli. Cauza apariţiei cancerului de creier este reprezentată de dezvoltarea anormală a unei celule în interiorul ţesutului creierului. Astrocitoamele anaplazice şi glioblastoamele stau la baza apariţiei tumorilor la adulţi într-o treime din cazuri şi astrocitoamele şi glioblastoamele sunt responsabile pentru dezvoltarea acestor tumori în cazul copiilor. Astrocitoamele anaplazice, astrocitoamele şi glioblastoamele iau naştere din alte celule numite astrocite, care protejează celulele nervoase. Din momentul în care s-a instalat, cancerul afectează şi alte părţi ale organismului. Cele mai comune simptome sunt migrenele, convulsiile, amorţelile, schimbările de comportament, dar şi dificultăţi de exprimare, probleme auditive, schimbări în structura migrenelor, stări de greaţă fără o cauză anume, probleme vizuale (văzul înceţoşat, vedere dublă sau pierderea vederii periferice), pierderea graduală a senzaţiei de mişcare a mâinilor şi picioarelor, dificultăţi de echilibru şi confuzie în problemele cotidiene. Din fericire, există o mulţime de metode de tratare a acestui tip de cancer, tratamentul depinzând de zona în care se află tumora, cât de avansat este cancerul şi­ tipul tumorii. Opţiunile sunt intervenţiile chirurgicale, chimioterapia, tratamentele cu radiaţii, radiochirurgia şi terapia cu droguri. Rata de supravieţuire a pacienţilor diagnosticaţi este destul de mare, dar variază în funcţie de tipul cancerului şi a progresului său. Chiar dacă se crede că acest cancer de creier este inoperabil, acest lucru este fals, mai ales că se dorește ca în viitor să fie utilizate metode precum microchirurgia, radiografia avansată, monitorizarea intraoperatorie. într-adevăr, sunt inoperabile tumorile localizate într-o parte a creierului cu funcţii vitale. în încercarea de a înlătura tumora, chirurgul poate provoca un mai mare dezastru asupra creierului, iar pacientul poate intra în comă sau într-o stare vegetativă, însă acestea sunt doar nişte cazuri extrem de rare", explică specialiștii americani. (L.P.)

Next