Cuvântul Liber, martie 2018 (Anul 30, nr. 40-62)

2018-03-23 / nr. 56

VINERI, 23 MARTIE 2018 • ANUL NR. 50 (7.270) • 10 PAGINI, 2 LEI. ' ' EMTO titlu /­ ......— AIn faţa unei grave ilegalităţi, CCR a ordonat: „La loc comanda!" Deci, la loc comanda! Luni, 19 martie a.c., Curtea Constituţională a României a admis sesizarea PNL şi PMP, referitoare la proiectul de lege privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc II" de la Târgu-Mureş, dând dreptate parlamentarilor celor două partide care au sesizat Curtea, justificând că, de fapt, în sesizarea respectivă au semnalat elementele de neconstituţionalitate din legea de înfiinţare a liceului. Potrivit unui comunicat al CCR,‘plenul Curţii Constituţionale, referindu-se la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii­­pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc II", în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc II" este neconstituţională. în motivarea soluţiei, CCR a precizat că „dreptul de a dispune înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor preuniversitare de învăţământ de stat, confesional şi particular, aparţine autorităţilor administrative publice locale, cu avizul inspectoratelor şcolare". în acest caz, nu-i vorba despre atingerea dreptului cetăţenilor minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă, nici despre oportunitatea înfiinţării unei unităţi de LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) în acest weekend­ ROMÂNIA TRECE LA ORA DE VARĂ! In noaptea de sâmbătă spre duminică (24 spre 25 martie 2018), România va trece la ora de vară, ceea ce înseamnă că vom da ceasurile cu o oră înainte, astfel încât ora 3.00 va deveni ora 4.00. Deşi Parlamentul European a votat în acest an o rezoluţie de eliminare a orei de vară, aceasta încă nu se aplică, aşteptându-se din partea Comisiei Europene o evaluare în profunzime a avanta­jelor şi dezavantajelor schimbării orei în mod semestrial. Comisia Europeană are şi sarcina de a convinge toate cele 28 de state membre ale UE să aplice rezo­luţia, caz în care ora de iarnă va rămâne permanentă. Deocamdată, europarlamen­­tarii consideră că numeroasele studii ştiinţifice legate de schim­barea orei nu au avut rezultate concludente în ceea ce priveşte reducerea consumului de energie, în schimb, au arătat existenţa unor efecte negative asupra sănătăţii oamenilor. Odată cu trecerea la ora de vară, pot apărea tulburări ale somnului şi se pot diminua pofta de mâncare, capacitatea de muncă şi concentrarea, efecte care se estompează în aproxi­mativ o săptămână. (L.P.) „Accesarea de fonduri europene este cheia creşterii economice în următorii ani" Creşterea economică, în continuare, depinde în mare măsură de accesarea fondurilor europene. „O bună accesare a fondurilor europene, o mai mare atenţie acordată investiţiilor şi corec­ţia legislaţiei fiscale sunt câteva dintre soluţiile pe care le au guver­nanţii pentru a permite economiei româneşti să crească", susţine Alex Milcev, liderul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi juridică al EY România. Alexandru Buican şi Ovidiu Anton de la revista Capital redau, într-un articol, ideile şi părerile lui Alex Milcev privitoare la mersul economiei româneşti, plecând de la „Revoluţia fiscală", până la execuţia bugetară. El a arătat care sunt vulnerabi­lităţile sistemului fiscal şi efectele nedorite ale legilor adoptate fără consultări şi fără studii de impact, cum s-a întâmplat cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Această măsură a dat peste cap întregul mediu de afaceri românesc, iar salariaţii, prea mulţi atât din sectorul bugetar, cât şi privat, iau salarii nete mai mici după ce li s-a aplicat majorări de zeci de procente (teoretic), în realitate au pierdut, unii zeci de lei, iar alţii sute sau chiar mii de lei din veniturile realizate în 2017. Pentru a repara, cât de cât, ceea ce a stricat, guvernul emite, pe bandă rulantă, ordonanţe de IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) Fotó: OANA BOTA RonMi - f» ci G8l mal toni torni araMI din Uniunea Europeană! ■w* wM W Wll WHI VHTCHnW WJvWmBB Se ştie, şi încă prea bine, că, în anul 2016, „Olanda a avut cel mai ridicat preţ, din Uniunea Europea­nă, la achiziţio­narea unui hec­tar de teren arabil (63.000 de euro!), în timp ce România este ţara cu cel mai ieftin teren arabil (în medie de 1.958 euro)", arată datele Eurostat. De reţinut că, în perioada 2011-2016, cea mai mare creştere a preţurilor (sursa: Agerpres) tere­nurilor arabile s-a înregistrat în Cehia, Lituania, Estonia, Letonia şi Ungaria. Cel mai scump hec­tar de teren ara­bil, în 2016, a fost în regiunea Liguria (Italia), în medie de 108.000 euro. Din păcate, în privinţa aren­dării unui hectar de teren, datele pentru Belgia, Germania, Grecia, Italia, Cipru, Malta, Portugalia şi România nu sunt disponibile. LAZĂR LĂDARIU - SECVENŢA HTP STIMAU CITITORI! Nu u­rtaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „ CUVÂNTUL UBER"! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 25 de lei ş­i pentru persoane juridice, plus 3,38 lei taxe poştale. V______________/

Next