Cuvîntul Libertății, noiembrie 1991 (Anul 3, nr. 492-513)

1991-11-26 / nr. 509

—HIHI..... In ltlttu­l Alegerile locale în România vor avea loc la 9 februarie 1992, dată stabilită în urma dezbaterilor reprezentanților formațliunilor politice La întîlnirea de ieri cu președintele Ion Iliescu. MARȚI 26 NOIEMBRIE 1991 4 PieiKHS LEI ® Purtătorul de «ASM al m­iniste­­rului american» al agricu­llterii a anun­țat­ că S.U.A. VOR­­ TRIMITE IN ROMANIA UN­ NOU AJUTOR ALI­MENTAR, constînd din 100 000 tone orez, 250 000 tone orz și 800 000 tone făină. Este prima reacție occidentală după apelul adresat de România Grupului celor 24 • LA ÎNTOAR­CEREA SA DIN AFRICA DE SUB, DL. ADRIAN NASTASE A AFIR­MAT CA „perspectivele relațiilor economice ale României ®«n Africa de Sud sínt extraordinar ®­”, fără a furni­za detalii concrete. In afara contrac­telor oficiale, dl. Năstase s-a intilnit la Pretoria m cameal­ă ® «paessil fi m cetățeni asad­ ® M © a«sa­d ® ‹rtgiei› română. # Aflat In țara noastră pen­tru a pregăti apropiata vizită m pra­­mlenitafi elen, președintele Uniunii Cam­erelor de Comerț din Grecia a afirmat ® si PRIMUL MINISTRU MIL­ITAKIS VA FI ÎNSOȚIT DE O IMPORTANTA DELEGAȚIE DE OA­MENI DE AFACERI DIN GRECIA, care și-au exprimat d ® a tec ® Investiții disponibilitatea în Komakia. IS ® pare @1 b ® am £ n veder ® obiective serioase, ssu ›butiemrl" d ® genul celor ca car ® gse-au Invadat turcii și ara­bii ® CUNOSCUTUL DIZIDENT DIN PERIOADA DICTATURII CEAU­­SISTE, dl. Nicu Stăncescu, a schimbat din nou mumeie partidului pe care-l conduc ®. In căutarea permanentă „prizei“ !® o anumită parte din plec­a­torat, âh Stimensen a ajams de la Uni­unea Democrată di ® Rosselfflt» la Uni­unea Națională pentru Victoria Revo­luției,­­iar acum la Uniunea Anticomu­nistă pentru Victoria Revoluției. Ce va mai inventa inginerul­ politician pînă la alegeri ? §! BIN NOU AU FOST GĂSITE IN CIRCULAȚIE BANCNOTE FALSE DE 1000 LEL De data aceasta la Alexandria, purtând (atenție, căci banii circulă!) seriile 038739 și D 0005. Cercetările am arătat că bancnotele nu provin dintr-o im­primerie clandestină, ci au fost „con­fecționate“, cu multă dibăcie, manual.­­ SPECIALIȘTII DE LA ELECTRO­NICA anunță că au pus in fabricație instalația de telecomandă pentru tele­vizoare color, asigurindu-i pe cumpă­rători că, de acum înainte, toată pro­ducția de televizoare va beneficia de unicul instrument al comodității, # Calebs-­! © elanograf și luptător pen­tru apărarea mediului, JACQUES IVES COUSTEAU A CERUT ȚĂRILOR EUROPENE „să acționeze de urgență pentru a evita ca centrala bulgară de la Kozlodui să provoace un al doilea CemonI". El a propus ca Piața Co­mună să furnizeze electricitate Bulga­riei pentru ca această țară să poată proceda în oprirea centralei, fără paraliza economia bulgară.­­ PRIME­­­LE REZULTATE ALE ALEGERILOR LEGISLATIVE desfășurate duminică în Belgia Indică victoria extremei drepte flamande și a ecologiștilor francofoni. # LA ULTIMA SERINXA A PROCESULUI FOSTULUI LIDER BULGAR TODOR JIVKOV s-a dezvă­luit că pentru lucrarea sa ln 39 vo­lume, „Opere alese“, el a primit, suma de 735 600 leva, reprezentând dreptu­rile de autor. Aceasta reprezintă a­proape 20 000 leva pe volum, in timp ce in perioada publicării (197&­—1989), salariul mediu în Bulgaria nu depă­șea 120 leva lunar. Pierderile înregis­trate de editură la fiecare volum s-au ridicat la asediu la 1300 000 leva.1 La noi a fost la fel, numai că până la prezent nu cunoaștem um raport ofi­cial asupra „găurii" făcute în buge­tul statului da­r operele lui Ceaușes­­cu“. $ RADIO MOSCOVA A DEZVĂ­LUIT CA, In ultimii 15 ani, Partidul Comunist din Grecia a primit de la P.C.U.S. 5 miliarde de drahme. Sume­le erau predate prin Intermediul am­basadei sovietice de la Atena. # IN LIPSA UNOR ÎNȚELEGERI INTRE PĂRȚI SALA. „au invitat“ părțile aflate în conflict din Orientul Apro­piat (Israelul, Iordania, Siria, Libanul și palestinienii) să reia­ următoarea etapă a negocierilor bilaterale le 4 decembrie la Washington. $ MINIS­TRUL IUGOSLAV DE EXTERNE A PROTESTAT p ® lfagă ambasada ger­m­ană din Belgrad te­are se afirmă că „pregătirea de lupii a forțelor pa­ramilitare croate de către fasismatori militari germani constituie o ingerin­ță gravă la probleme­‚ interne ale țării“. Germania se numără printre țările occidentali care sprijină în modul cel mai activ Croația, în ca­drul actualului conflict iugoslav. CRAIOVA A început campania pentru ffâit«ian­ii national asupra Constituția! car^antaías ® te S 1991 a referendumului decemoric› național asupra Constituției României re­prezintă u­n act deosebit de im­portant al democrației noastre românești. D ® ieri, acțiunii ® des­tinate acestui scop, ® a Intrat la linie dreaptă. După Msöoli ®* rința «a primit nimnfenws @® « avut loc la ora 21, la prefectura doljeană s-a elaborat, împreună cu factorii de răspundere loca­lă, programul coreapun sit off de acțiune. Din acesta, au­ reținut că, de conformitate cu prevederii ® Le­gii «7/19911, .(art. 14—45) ESTE necesar ca toate parti­dele POLITICE REPREZENTA­TE ÎN PARLAMENT SA-ȘI DE­SEMNEZE (PÎNA CEL TÎRZIU PE 28 NOIEMBRIE) ȚII CARE VOR FACE DELEGA­PARTE DIN BIROUL ELECTORAL JU­DEȚEAN ȘI BIROURILE ELEC­TORALE ALE SECȚIILOR BI VOTARE. De asemenea, electoratul tre­buie să rețină că VOTAREA SE VA FACE ÎN ACELEAȘI SEC­ȚII DE VOTARE organn­ate la alegerile generale din mai . 1996. CETĂȚENII CU DREPT DE vot sunt rugați ca, Ince­PIND Cu 1 DECEMBRIE 1991, SA SE PREZINTE LA SECȚIILE DE VOTARE PENTRU A VERI­FICA DACĂ AU FOST TRE­CUȚI PE LISTELE ELECTORA­LE. <—„ Dacă-l condamnă pe Miron Cassim, să vezi atunci geamuri sparte la pușcării... Of­uri de GABRIEL BRATîî ANUL II SHÎâ; „ABB — an concern cu 1300 companii și 215000 salariate.“ IMalog­ess dL lag. PETRU SABAILA, street ©? al SIG. Traft — Electroputere S.A. Stapi taassa poate­­ fi aflat din emisiune* „Actualități*" sau din presa scrisă (inclusiv din cotidianul nostru de sâmbătă, 23 noiembrie a.c.î. Joi, 21 noiembrie 1991, am asistat la un mo­ment deosebit și mult așteptat t­eemeernul „ABB“ a ales România pentru una dintre cele mai mari înjuzii de capital occidental la rasî. Pen­tru amănunte ne-ma adresat d-lui ing. Petru Săbăilă, director al S.G. „Trafo-E.P.“ S.A. Ara . avut însă noroc, numai cîteva ore întirzier ® și dl. director ar fi fost deja pe aeroportul Oto­­peni în așteptarea cursei de Borna... «— Domnul ® director, un test salariat »1 CI ® Craiova, ‚bim» veche ® colaborare a firmei »ABB“ cu Uzina Electroputere. Știri» oferită de Televiziunea română se dă speranțe. Așteptări de 1 ® dvs. precizări suplimentare. — In «roai înv» tod ® h­angat ® discuții preliminare între Agenția Română de Dezvoltare și „ALBA­­BROWN BOVIeRY“ (ARB), s-a semnat în București, de câte ® dl. M. N ®grițoi­a, secretar de stat și director al ARD și dl. dr. Eber­hard von Korber, vicepreședinte ^ABB“ on agreement de conet­t ®* Ira ® Bsio? societăți miște ca «®­­tev ® campanii române. Vor par­ticipa filialei ® italiene «1 ® «m­­eemold­ (pentru societatea noas­tră, „Trafo“ Filiași, „Rocar“ RATB), cea germană (­^inergoa­ și pasivitar“ București) și cea am ® ri­­«ană („Vulcan“). — Ați vorbit de „Trafo“ FUI­­«și în­ fostul ITBIB re­produceau și sB © to ® r ® electric ®... — Partenerul străin, la ce ne privește, nu este interesat fel ® de transformatoare... — Un agreement nu «ste­a«sS9 « înțelegere și nu un contract/ Ce prevede el ? — Scopul acțiunii este prod­u­­cerea. In comun de echipiament și utilaje energetice, atît de nece­sare sistemului nostru energetici național și «uctrem de căutate pe piața externă. ,A*BB“ se an­gajează să asigure moderniza­rea, retehniologizarea și manage­mentul companiilor românești. Totodată, partenerii străini ne Visau sprijini în asigurarea peste­­endi,­t ® intern­e și pe piața mon­dială, a produselor realizate un comun. Sft nu­m ităm «ă „ABB­ «A te un concern multinațional, cu societatea-marină la Elveția și Miale la Europa, America de Nord, Asia și Australia!... Ca mai recentă realizare a sa este „înghițirea" binecunoscutei firme americane „Westinghouse“... — Ne speriați, d-le director 5 ! Pentru că noi „nu ne vindem ! ■ țara", ce asigurări putem avea­­ că nu vom păți la fel ? — în primul rând, este vorba de constituirea unor societăți mixte în «sare interesele sunt co­mune. Prin agreement­ul semnat la București s-au stabilit și cite­­va termene: negocieri și evalu­area societăților pînă la soarti« și semnarea contractelor, pînă îs» axai anul viitor. — Cine va tos« *v»5na*»« pa­trimonialul ? — In orica ·sa, a arana ««sist». Deși e vorba și de patrimoniul lor, cei de la „ABB" s-au ard­-EUGEN DELCEA (Continuare fa pag. a IlI-a) Primăria—o oră asediată de speranțe ® Prin bunăvoința d-lar vne ®­ pr­m» Ion Voinescu, a ® intrat în universul atît d ® intim al audiențelor ® Psihologia audien­tului nu-i întotdeauna acelașî eu a petentului: agresivitat« în memoriul scris, risipă d ® duhc ®, în dialogul din vorbe ® Gs-8 scoat ® p ® oameni din casă și ÎS aduc ® la masa rotundă a audi­ențelor ? ® Din 1141 de audiențe acordate In acest an d ® d-1 vice-primar Ion Voinescu, 80 la sută sunt revendicări de terenuri, 30 l` sută cereri de ampi lasfel de chioșcuri și alte con­te«sțnt m. destinație comercială, doar 1 la sută doresc să­ dezvolte un ateu­«» de producție-prestări de servicii 1 ® 19 la sută vin la Primărie, sa­la vechiul organ P.C.R., cu probleme diverse. La Primărie, camera wiă« se țin audiențe cu publicul este cameră austeră. Inainte de Re­voluție, la această cameră trona un birou masiv din stejar, in spatele căruia se afla un scaun somptuos înflorat de sculptări. După Revoluție, a dispărut bi­roul și scaunul, ne-a luat local o masă ovală, scaun ® obișnuit ®, înconjurată de „M-am gândit, spune d-l Ion Voinescu, că la o astfel de masă se realizează mult mai firesc o atmosferă de în­credere. In fond, ce n ® leagă, p ® mina ® a vice­ primar și p ® © ai de lingă fain ®, un solicitant? Suferința. El vin ® inteat de su­ferință și de o posibilă speran­ță, ea fi e același teera: sufăr că nu pot să-l ajut și mă bu­cur, atunci efact în dialogul nostru apare o nebănuită speranță“. ■— CSI. d ® des­­par­te dialogu­­rile purtat ® astfel d ® aperant ®? — Primăria este tot atît ‘d ® săracă, ca și orașul sugrumat în lipsuri de tot felul, în privința revandicării« de terenuri situ­ația ® st ® așa cum ® sta­t s-a de­molat mult, uneori abuziv. Va­tra urbanistică v ® eh ® n ® «al Ö reconstituită decit fa Sas* acteî ® nu încălzesc p ® ■taani, atunci cînd nu au și a­­coperire In realitate. Perimetrul ®rban unde se vor reconstitui­­ proprietățile luate abuziv est ® la Mali mari trasat... „Uneori, pornind d ® la neca­­sari singular ®, mai spun ® vios­­primaril, am ajuns sa avem o imagine a unei probleme de an­samblu în care se regăseau mai multe familii, chiar colectivități, într-o audiență, doi concetățeni, din strada Fragilor, d-mii Giur­­ca Marin și Uță Ion, ne-au adus la cunoștință o stare de lucruri deplorabilă. In cartierul lor, la capătul’ Căli Brest ®!, praza fre­atică fă © s ® ravagii, mai ales la anotimpul ploios. Realitatea era însă și mai vadă decît mi-o în­fățișaseră ® l. M-assa speriat, pur și sim­pru, с tnd a» văzut apa verzuie băltind in pivnițe, la dormitoare, pe răsadurile d ® fiori, d ® roșii, d ® legam‚, la ge­neral. Ceea ce era mai grav era faptul că aceeași apă venisie busesa și la cimitirul din apro­piere. Cauza acestei băltiri se datora înfandării unei viroage, car ® devenise loc de casă, viroa­­IOS DOBLESCU CG­ontinear ® în pag. a III-a) Pragul casei Astăzi nu ave d tr* mmăir jubiliar. Nu este nici ml OB» ca și «ra­sei române, pentru a zăbovi „special“ la o cafea «supra » ceea ce, cu fire văzute sau nevăzute, nu unește și arunca pungi de lumină în calea cuvîratului tipărit. Astăzi, stanple, este­­­­noiembrie și, dacă îmi dați un pic da răgas șâ­­»tare in ca­lendarul ortodox, pot să vă spun © â ® si ® a © smeștte ® Alipi« ! și Stelian. Să li se găsească din pili» ! ® Nu suntem ușă de biserici, nu deținesa nW­« »st?­«­ oar* S sa ducă la cheile raiului. Doar nu aplesăm ca esfadi ®, atît ® tt S ne țin alicele verbului, ne apropiem adică de cel ® lssneșt! că­­ poate s-or îndrepta și vor prinde coloană. Cuvios sam eeviimn- S­cios, cu omenia pe care l-o știm, batriceul Hi ® Marineaon, la 5 cei aproape 70 de ani, găsește timp și putere să urce pînă sus, în redacție, să treacă pragul și să-i descarce nădufoii. Gestul­­­ său parcă valorează mai mult decit um număr jubiliar Și de­­ cu­ o zi festivă. Cei mai mulți vin din cercurile largi al­­e celor necăjiți și neîmțeleși, cu pămînturi furate, cu pensii siim­­p bcice. Că sunt neînțeleși, că dialogul pentru ei este o imposi­­b­­­ii­ta­te, o dovedește și faptul că orice povestire pleacă de de­parte, de la pașopt, pînă să pogoare fa chiar războiul tran­ziției și al liberalizării, unde preț­ea preț nu se întilnește. De ce biletul de tramvai s-a făcut atîta, es fel de ou­t ăsta de­ 13 lei și, iarăși, de ce nu i se dă înapoi pămîntul ! „Cui să mă adresez?“ — se cercetează eu privirea ei, cuviosul Alipie sau cuviosul Stelian. „Lui Dumnezeu, tatea S Lui Dumnezeu !“ „Aha — se prinde bătrinul —, da’ o «v ® a azi audiență ?“ Au, astăzi, tocmai de ziua dumitale, Efumnezeu nu primește 51 pe nimeni.­ Nu ține audiență. Pînă în S3, prețul biletului de­­ tramvai cine știe cît se va mai face. Ouă de cloșcă, la fel, Că­­­­doar A-o sa vorbim de lucrurile sfinte ei depășesc puterea pulrigiilor noastre. Și, încă o dată, pină la Dumnezeu, poftește 2 ) de ne calcă pragul casei. Chiar dacă vorba zboară, ea n-a auzit și de liberalizare. I­ NTIEGIL DUMITRESCU C / aPIW _____ *bumant ® Spsg­. S «=• Spart. Vrea E« anahisrîtă, e ® Mp ® rtest ® ~»isași ® ® dMz&MMureSos’ A d © tettel.­•»ffiter«»®. R«wl­ate­ ® 6ss»«ssteíici «1 Mg. 8 — în unele fost* LA& Reu­mn«® d ® etobUir# ffc­, sețâiînil ® ®­ — © necinosca­­tă. RsîbrteH# § ~svfest lîb ® p ce­tățenilor Im Cuvin­tul Libertă­ții ș Bcansî § Argm s Ultra­­«sssrf ®. ® Pag. 4 — Publici­tate­a I*»® ® dintr-o privire. ! Un protect plin de „promisiuni“ la marile manevre electorale locale« Tentative d­e atragere* dezbinare în mișcarea V * f * * I <ofe sindicala ? Marți după-a­fricană, pres. © sasra, am asistat la o agitată ran/nu­m# a liderilor SIGMA și ASUD, in ju­rul­­ mai multor subiecte arzătoa­re, discuțiile fiind, însă, polari­zate de recente numire a d-lui ing. loan Sârbu în funcția de vice-primar al Craiovei. Dl. Sâr­bu este liderul unui sindicat de avangardă în Revoluție și în viața post-revoluționară locală, Avioane S.A., protagonist al Ali­anței SIGMA — cea m­ai radica­lă forță a opoziției nepartinice craiovene, reunind obiectivele * s. circa 60 000 salariați. Această mo­mire vine la cîteva zile după el dl. Ion Gherghinoiu, liderul ce­lui mai mare­ sindicat al Dolju­lui. „Elect­rop­utere“ a fost numit primar într-o co­mună din județ. La reunsiaine, practic, toți liderii** prezenți au apreciat că F.S.N. și puterea lo­cală încearcă, prin aceste miș­cări, atragerea unor oameni de calitate și credibilitate la angre­najele cam imbeciste al admi­nistrației și, în același timp, slă­birea capacității de organizare și acțiune a­ sindicatelor. Dar să reluăm segmentele sem­nificative înregistrate la această reuniune. Dl. Ioan Sârbu s „Nu­mirea și anunțul din presă s-au făcut fără știrea mea. Ce-i drept, încă de la sfârșitul lui septem­brie a.e., am fost abordat referi­tor în acordul meu de a partici­pa la alegerile locale pe lista F.S.N., iar ulterior m4 _ s-* spu* că­rtumirea mea în Primărie tr«­­ibuie făcută sa devansa interv«­!«*îd. &i» tivim 4to vice-pritoai» & F.S.N. Ghiță fereși«­ Mimă, te seara «jesmir M­onsle, da­tarea acestei. Măsași, î­«m «feos^ dat p« dl. pr*f«i Sin ® ®»» «a­­pileați ® oare mi ©­ ® iar — !®­­erorii« aceste» sș ® mu fac, dată“... M-a» aflat fare-o uitase» ție delicată. Oaim.®»!»» d ® la W­ șină le-am «mpHitoM $8 ezeA «să i-am convins, gredu­ia ® ă trate­­ie să luăm a ceasta ca o Probă, te­­ sensul că plină la alegeri 0 ® £«­­tem edific» temeiaie astupra «­ ce se întenție measa. Da» ® est că ® și o­­ manevră pshttest. WSJti. ars nevoie «oată «S ® «samesai­ts› credibilitate. Noi, sindicatele, om­­­ousn. conven­țs«®» că trebuie să ne implicăm, să sprijinim anu­mite candidaturi sau liste. Dacă această numire ar periclita pres­tigiul SIGMA «u aș refuza-o. Mi s-a garantat poziția I pe listele F.S.N., dar sindicatele vor să se implice indepen­dent, sa ® te con­textul unei opoziții unite repre­zentative, viabile. Dacă este — [ și este — un joc ] tocma­i ce- I nat, sunt convins că­­ noi îl puteai­­ face să decurgă altfel. Condițiile­­ mele de acceptare, on­oare s-a căzut de acord,­­sfat; menținerea legăturii Uzina­­ 3 a atribuți­ilor de lider — cerută de sindi­­cat; finalîzares aegocîeriî eom­­tractal­il selectiv )g A vioara ® 1 ADRIAW FULGA (Continuare to pag. a. IB-a) Lucrările Conferinței inter­naționale de electrotehnică, des­fășurate la Craiova, s-au în­cheiat, «ansfințind un succes de excepție al Almei Mater din Bănie. Bucurându-se de un auditoriu numeros, alcătuit­ în mare parte din foști absolvenți, din personalități de marcă ai« centrelor universitare din Bucu­rești, Cluj, Iași, Timișoara. Con­ferința a fost, de asemenea ono­rată de oameni de știință de la Alma Mater-» succes de excepție? Universitatea din Louvain (Bel­gia), Institutul tehnic din Ilme­nau­ (Germania), Universitatea tehnică, Sankt-P­etersburg (U.S.S.), Institutul Politehnic și Institutul de cercetări al Acade­­­miei din Ghișinău (Republica Moldova). Din relatările iomană sau prof. Ton­v. dr. Mircea Ivănescu, rec­tor al Universității din Craiova, s-a desprins faptul, îmbucurător pentru noi toți, că la cursul lucrărilor Conferinței, care s-au desfășurat p ® aisrt' 8 ® ou­«arai, ara fost parafat ® cîteva protocoale privind «schimbul informațional dintre Universitatea Craiova, Universitatea tehnică din Sankt- Petersburg «1 ® siv ® î»8îtat«s» din iC^avain., ­­nuri false într-o... arie a calomniei iS« știm daest ’teául Steltem, Korea» mem­bru fonda­t al A­­sociației Handicapațilo» Fizic, es­­te bun «ftatăreț, da» „aria ca­­lomniei“ știm e-o cînte. Astfel, din scrisoarea pe sa­r ® a adresat-o re­dacției, plină d ® non ® ® la adresă d-lui Ion IU ® Iosif, președintele A.H.F., n-am avut -e să reținem, pen­tru că, in sfiwn* unei descin­­deri în fia­ța frontal, gradiril ® acri­se cu ură s-a u dovedit a fi pur ® invenții. Șî «pod, m ~ eh«sti ® n ® d ® prîncipira s ® msa ®& acuși p» dnsva că ar fi profitat d ® «Ute“ tea d ® ta*mbm &1 A.H.F. pen­tru a obțin« unei ® avantaj ® per­sonale, efact ta Snaod­ fa ae«® și calitate, obții avantaj ® eram ar fi: o garsonieră, o butelie (la c ® folosește o bratet!« fatr-o gar­sonieră ?!)­ și altei ®. Nu ne-am de­ranja, totuși, că unii petiționari ai noștri ne­ obligă să ne irosi ® timpul, indicîndu-n ® piste fals ®. Dar, în cazul de față, „aria ca­lomniei“ extinsă dăan#a&â tasm sâ­bstâ&im&lm «ce ©»»! asociații, «an­­stiteltă du­pă Revoluție, efect pán­tru pa­­ Ies» oa­ră s-a prastat prn ® problema handicapatului fizic, pînă atu«și trecut «u vederea. Pentru ® ă acțiunile dlui Mîrea au mar ® pînă în a sabota eesa ca Snosarafi să s'«!!*«*« © oierii A.S.i^. își dorește să nu lim­p ® oficiat« comercială care sâ-i integreza socio-profesi­­onal pe toți membrii săi. E vor­ba despre tineri car ® au termi­nat da­r ariind școala, croitoresc fără loc de mancă etc. Dreptul la profit, după cum ne spune dl. Ion 111 ® Iosif. îl vor avea și cei ce nu pot să lucreze deloc. De­mersurile pentru obținerea unui spațiu, într-o cameră aflată tot în , sediul­­ asociației, au fost fa­sați ®, iar Organizația SED BAR­NET a promis s ă-l­atfșez« «« mașinii« de «mut necesare.­­Iosif ©rede ® ä .avantajul ar fl mare nu numai pentru handica­fi­pații fizic, «ci și pentr­u restul populației, • deoarece anumite produse realizate de handicapați urmează s ă fi ® declarate monopol, deci vor avea prețuri mai mici. Cum să obții banii necesari ? Or­­ganizâ­nd o tombolă. Și așa a luat naștere tombola „Filantro­pica“. Ea oferă cîștiguri foarte mari, era» ar fi un „OLTCXT", cîteva televizoare, radiocasetofoa­­ne, frigidere, aspiratoare, la un cost al biletului de 35 led. Dar cînd a început distribuirea a­­cestor bilete prin sindicate, or­ganizatorii tombolei s-au pome­nit că înaintea lor trecns ® și dl. Stelian Mirea, evitînd „arta calomniei“ antica «a vtosara» si­ ­ BOIMPAJ Elf SalpgSfgTW?^ ftOISIA BESCKAMI» in atenția comisiilor de lichidare t­ ot centrul dezbaterilor, in ul­tima întîlnire­ de lucru, dintre comducerea prefecturii și a fac­torilor implicați Sn aplicarea Le­gii pămîntulnl, s-a aflat activi­tatea eseisiilor locale de lichi­dare a patrimoniului fostelor C. A.P. Paralel cu reliefarea u­­nor grave abuzuri săvîrșite de unii membri ai acestor comisii descoperite de către cele 7 co­lective de control, ce activează fn prezent în teritoriu, s-a atras atenția asupra a două aspecte importante. Primul, la 1 decem­­­brie 8,6., conform legii, aceste comisii își încetează activitatea. Al doilea : Definitivarea, pînă la această dată, a sumelor efective de încasat, din lichidarea patri­moniului și prezentarea bilanțu­rilor finale ale unităților, pa ba­za a 3 anexe. îm mijloacele fixe, exceptînd animalele, situația trebuie săi cuprindă­­ valoarea fondurilor fixe din evidența con­tabilă la 1.01.1991, valoarea a­­mortizată la aceeași dată, va­loansa reevaluată de specialiștii D. A.A., valoarea efectivă înica­sată. Justificarea mijloacelor fi­xe poate fi făcută numai prin distribuții la cadrul cotelor de patrimoniu, aiazării la licitații, transferat în sociatăți a agrico­le, casări, trageri la patrimoniul statului. La anima!® g ® fa tocmeș­­ti © situați ®-anexă car ® c aprin­­de existenta­ în 1.01.1991, intră­rile în 1991, total da justificat, ieșirile prin vînzări prin licita­ție, transferări le societățile a­­gricole, sacrificări în unitate, distribuiri In contul cotelor din patrimoniu, mortalități La sal­­­loacele circ­ulamt ® se vor speci­fica : existentul I ® 1.01.1991, to­talul de justificat, ieșiri prin vîn­­zări în licitație, somam în pro­cesul de product,!® pe 1991, trans­ferări în societățile agricole, re­forme. Din cele 3 anexe, trebuie să rezult ® sttsffl* efectiv încasat! evidențiază fntr-tm centralizator și va corespund ®, necondiționat, cu valoarea d­e «senini 499.’ Pînă la 1 decisaferi ® ax. frebal ® (ina­­lizatft situați ® «t­iumuîul de nor­me efectuat de la înființarea C.A.P., pînă la finele anului 1980, pe baza căreia se repartizează cota din valoarea aferentă volu­mului de muncă, precum și si­tuația cu suprafețele înscrise de fieicare familie în C.A.P. NICOLAE BABAlAU «sadă. Bunt gest din partea «affli handicapat — îndreptat împotri­va fraților lui de suferință ! Ast­fel, sindicatul „OL­fICIT“-ulm, ca­re a dorit să vândă salariațil­or 100 000 bilete — a luat, la cele din urmă, 7000. Lta Fabrica de confecții, vorbele domnului 3VÜ- rea «l-au făcut efectul pe plin, așa că n-a mai putut de­­fi vîndut nici un bilet. Au­­ rămas, însă, sensibili, și eu suflet mare, Liceul de filologie-istorie și Miș­carea ecologistă, «1` am­ cumpă­­rat un număr î­nsemnat de bilet». Noi sperăm că, în ciuda aces­tor bețe puse in roate, biletele se vor vinde la totalitate și tombo­la filantropică va putea avea Ic ®, astfel ca handicapații fizic, să poată­ realiza­­ societatea comerci­­ală pe care și-o doresc, pe eaăs-K­­r* mindriei lor , ca la aceste vre­muri grei ® să poată uranele și nu să cerșească. K ® aa pat func­a.­«si învedenaa în Dorsnezia capa, măcar o dată, la nașterea lor, « stet m fața întoarsă de la «i Strict confidential.. «I SALVASEA DI ® GRAIOVIS.­­din punct de visd ® r ® «I funcțio­­nalității circuitelir, cea m­ai mo­dernă stație din țară­ a feet !«~ o ® ti dotată cu an asparat u­ltra­­(epochera pentru întreținerea func­­țiilor vitale al ® «mraM. Aparatul, ds proveniență americană» este warte­b?n d ® manipulat, partabi­ to cries salvare și trans.­­re­prezintă cel mai scump obiect ds inventar de la »«speotiva. stație. * INCREDIBIL: " Ia raionul de electronice să magazinului „Mercur“ se guțs ® se cantități in» semnat ® de raralt etotetal as.­­ bl ® eona&al dar, na esteză cum­părători. Normal din moment o» Prețu­­lui este de... 103 lei/me­­tm adică unu leu ți ceva cen.*» tunotrul. Sau, mai concludent , exact de 15 ori mai setant, de­cit îl știam noi ! Rețineți insă că, tot de aici, s-a pot procura vi­­deocasetofoane „Orion“ (japene­­as) la prețul de 68­74« lei. Din«­ aice» că apune „era“ videocasa» tai ? 9 Gir ® octanică ® benzi» «ei se scrie, OO — în limba ro­­mână, OO — limba rusă, OZ -­­germană, CW — engleză, XO francert. ® PE STRADA RE­­­NAȘTERII (din Craiova), bolț din Craiovița Veche, gunoaiele n-au mai fost ridicate de doua luni de zile. 9 O mărturisire făcute­ ziarului acum, cîteva zile de Un mecanic de locomotivă i­­"„!ntr-o seară mergeam încet cu trenul « prin dreptei triajului, am văzut in mărăcini... o mireasă care numă­ra de zor o grămadă de bani. Ar» oprit locomotiva și am aflat că a fugit cu banii de la nuntă vii* cît v­u-i plăcea de ginere“. Se mai întroaplă că doar o mare grădina ! « La etajele superioa­ra de la blocul 63 B, din cartie­­­roî Craiovița Nouă, nu este apă­ suficientă în... calorifere. Cîțiva locatari das vina pe o parte din vecinii «ara și-a« montat robina» de la calorifera și... fură apa cal­dă dedurizată pentru a-și spăla rßfele. 9 La semafoarele de 1* Rubrică realizată «3 © ION DIACONI? (flon­tin nare ?( pag. a IV-a) )

Next