Cuvîntul Libertății, ianuarie 1992 (Anul 4, nr. 533-552)

1992-01-15 / nr. 540

*85« - 15 IANUARIE­­ <??2 M­I­HAI EMINESCU Eternitatea sufletului românesc Printre sărbătorile mari ale acestui popor, neîndoielnic, tre­buie așezată ziua poetului nos­­stru național, lucru îndreptățit, de altfel, prin chiar flacăra de iubire pe care marele făuritor de spiritualitate i­-a purtat-o nestins. „Iubesc acest popor bun, blind, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc harfe și rez­bele, zugrăvesc împărății, des­pre care lui nici prin gînd nu-i trece, iubesc acest popor, care nu servește decit de catalice tuturor acelora care se-nalță la putere — popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de ghiață ce i se așe­zăm pe umeri"”. A trecut aproape un secol și jumătate de la ivi­rea pe lume, la Ipotești, în 15 ianuarie 1650, a lui Emin­escu El nu mai este, însă ne lumi­nează raza gîndirii sale fără egal. „Toți suspină pentru pa­trie cu fizionomia cea mai plîn­­gătoare de pe lume și toți nu vor binele, ci numai posturile patriei“ — spune într-un alt manuscris, de care posteritatea se cuvine a lua notă spre a gă­si, acolo, adevăruri ce ne ur­măresc, parcă, și azi. Căci, du­pă afirmația eminesciană, „cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima, de-a privi în față, ș-a recunoaște adevărul. Ei­­ e crud acest adevăr — dar numai el folosește". De dincolo de secole, Emin­es­cu se află în consonanță cu is­toria neamului din care s-a ridicat spre a privi în eterni­tate... A privit în eternitatea sufletului românesc, pe care l-a prețuit și l-a evitat în versuri la fel de nemuritoare­­. „Poporul meu, / In tine e puterea-ți, năl­­țarea-ți și pieirea-ți , (...) / Mai tare e-acea stîncă, ce trecut martiră / Prin vijelii mai a multe. Popoarele barbare ! Ce-au cotropit românii sunt vijelii mărețe. / Turbate, min­dre, aspre ca orice vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar­­ stejarul / Poporului meu tare ridică și-azi un vînturi / Intune­­cata-i frunte și proaspăta lui frunză“. (Din poemul Andrei Mureșanu). Avea 21 de ani cînd scria, in 1871, aceste impresio­nante versuri. Și mai avea cre­dința profundă in menirea is­torică — unică — a acestui po­por : „...N-aș vrea ca alte / Po­poare să mai fie c-al meu — nu merit ele / Să-i semene. Po­­poru-mi meritu-i ca să fie / Alt­fel de cumu-s alte. Eu nu cer fericire / Pentru a lui viață...“ Cum nu a fost el însuși, ca om, fericit, nu i-a dorit nici nea­mului său o asemenea soartă ; î-a dorit, însă, ceea ce este mai important în viața unui popor, să aibă puterea de a fi el în­suși, de a nu-și pierde identi­tatea între națiile lumii" Eminescu s-a născut din ma­rea înspumată a sufletului ro­mânesc și î-a dăruit străluci­rea minții sale nepereche. Și ne bucurăm să consemnăm, an de an, la mijloc de ianuarie în­cărcat de zăpezi absolute, naște­rea celui ce a devenit, mai pre­sus de orice, expresia omeneas­că a geniului unui neam mult dăruit și mult prea încercat în­tre neamurile pămîntului. Mai actual și mai viu ca oricînd — în istorie și în noi —, El dă dimensiunea existenței noastre sociale și reprezintă punctul cel mai înalt al trăirii acesteia. Cum altfel am putea încheia aceste gînduri, decit tot cu versurile retoric-interogative ale sale : „O, nație iubită ! / Vei înțelege doru-ml, vei ști să-l prețuiești?". FLOREA Mill Soleal redacție Irimia SOȚII v I„Venea de demult, „ Venea din trecut...“ — ușa grăiește o ver­siune transilvană, foarte puțin cunoscută, a Baladei „Miorița“. Nu știu din ce orizont al tim­pului ori al spațiului va fi ve­nind Irimia Golu. Din Țara de­­­us ? Din Țara de Jos ? Din­­ fanar sau Levant ? Ori dintr-o, „răstălmăcită“, frescă moldavă. Știu sigur că-i născut la 15 ia­nuarie și-i craiovean get-beget. După actele de stare civilă este „strigat“ ION DOBRESCU. Pseudonim literar: Irimia Gotu. Faptul că, în prima tinerețe, a cochetat cu teatrul și filmul a rodit un „Rug și flacără“ (re­gia: Adrian Petringenaru), în scenarii, cinematografice și ra­diofonice, în zeci de cronici dra­matice. Dragostea din adoles­cență, dragostea dinții nu i-a dat pace. S-a întors, repede, la jurnalistică și literatură. Are, pînă acum, trei apariții edito­riale : „Pămînt oltenesc“ (1973), „Grădinile­ din deșerturi“ (1974), „Cîmpiile verzi“ (proză, 1984), primul și ultimul dintre ele fiind tipărite la Editura „Eminescu“. Spiritul de fin observator al realității, capacitatea de a crea atmosferă narativă, ca și un a­­nume rafinament al dialogului captivant fac din Irimia Gotu un publicist și un prozator in­contestabil. In plus, are vocația prieteniei. Și nu uitați, stimați craioveni, că, dacă. în anii din urmă, în apartamentele dv. ați avut, cit de cit ,căldură, aceasta i s-a datorat, în bună parte. Dis­­punind de mulți prieteni în lu­mea minerilor, în lumea petro­liștilor, a facilitat marca aprovi­zionarea cu cărbune și motorină a Craiovei, a Doljului. Este, nu-i așa, și aceasta, o operă in slujba oamenilor. Și un motiv de a-i ura „LA MULȚI ANI !“. DAN LUPESCU Am fost (Urmare din pag. S)­tere, oricare ar fi ea, fie că e vorba de cea socialistă, aflată acum la cârmă în Franța, fie că e vorba de partidele de dreaptă. — In ce măsură cunosc zia­riștii de la „Liberation“ realită­țile din România ? — „Liberation" este un ziar destul de pus la punct cu cele ce se petrec în Est. Este un ziar important, printre cele trei mari din Franța si asta i-a creat res­ponsabilități și i-a sporit ener­giile. Avem trimiși speciali care vin în România ori de câte ori se petrece ceva aici. Eu, de exemplu, vin pentru a treia oară în România pentru a trata pro­bleme culturale și nu cred că mai există un alt exemplu de acest fel in presa franceză. Am încercat să vin în România de două ori înainte de Revoluție, dar am fost refuzat. Este deci o țară pe care o descopăr, și, ca toți francezii care vin aici, am fost mișcat, bulversat chiar de importanța care se acordă limbii franceze, de nivelul cultural, de oamenii pe care i-am cunoscut — și nu pot să nu observ că în mișcat...“ Franța, vizavi de aceste lucruri, situația este inversă. — Cum vi s-a părut spectaco­lul pe care l-ați văzut în seara aceasta ? Vă întrebăm în calita­tea dumneavoastră de ziarist pe probleme culturale. — Acest spectacol are mari calități, iar introducerea lui Macbeth o găsesc ca fiind foar­te oportună. Este pentru prima dată că văd o astfel de versiune a lui UBU. Nu trebuie să pri­vești UBU ca pe o farsă. E ade­vărat că există un veșmînt de farsă, dar trebuie căutat dincolo de el. E o farsă tragică perma­nenta, Macbeth servind ca oglin­dă a acesteia și asta e o mare calitate a spectacolului. Dar ceea ce m-a frapa­t dincolo de asta este că am pu­t să văd un spec­tacol de trupă și francezii au nostalgia lucrului în echipă. Nu există decit o trupă în Franța, reală, care este „La commedie francaise“. Acolo, se poate spu­ne că acest spectacol ar fi im­posibil de realizat. Nu s-ar pu­tea monta așa ceva, pentru că nu există trupă și, apoi, nu s-ar găsi banii pentru a aduce atîtea personaje pe o scenă de teatru. •uu Mmuuimtan Mut Hunuimui Tonul... la mare preț Destul de multe informații parvin de la pescării amatori despre te miri ce isprăvi, dar una de la profesioniști te lasă cu gura căscată : în Pacific a fost pescuit un ton in greutate de 325 kg, repede vin­du­t la li­citație într-o piață din Tokio pentru suma de 70 200 dolari. Cu­ de... scumpă este carnea de ton ? Păi, zice-se că intr-un restaurant japonez, un anume fel de mincare pe bază de pește crud (bunăoară, o felie de circa 20 grame de ton) ar fi 24 do­­­­lari. In ce ne privește, noi, ro­­­­mânii, consumăm cu frenezie ici l un fitofag congelat, colo — mai­­ rar — un cărășel proaspăt. Și­­ merge... (M.O.). MAXIMA ZILEI: „Zeilor^ Metechne ne dați mereu, pentru a rămîne oameni“ W. Shakespeare MIERCURI, 15 IANUARIE 1992 Letopisețul Măriei Sale Mihai al Țării doinelor Eu am văzut urmele de piatră ale dacilor și capetele lor singerind vara în cupele macilor, am văzut trecînd, prin frigul nemuririi, romanii împodobind cu panașele coifurilor, toamna, castan«. Din veacuri am văzut arzînd sfintele vetre și altarele și-am auzit sub miază-noapte caii și carele în care străbunii și străluminații, sfinții moși, duceau pe pădure Țara și Carpați. Cineva trebuia să-și pună coroana de lauri pe frunte să se înalțe domn peste cugete și peste limbă a totetă preitor, să fie pentru gânduri marea cea adîncă și pentru vise — murite, îngerul marilor iubiri , luceafărul luceferilor greditor. Adevăr v-am grăit vouă că va veni luminatul care va strînge cuvintele românești ca pe niște nestemate de preț și va pune duhul gîndului și­ al visului să le înfioare și le va rosti, între regii poeziei, de pe cel mai întracipat jeț. S-a ridicat voievodul Eminescu, de la care am primit scriiturile și evangheliile poieziei, și, arhanghelii limbii și scripturile și am văzut în oglinzile vieții lui istoriile cu săbii, cu cărți și odoare pentru toate comorile. Știam că Bădia Mihai-Vodă avea un unchieș, Ceahlăul, de pe vulturii căruia răsăreau logostelele luminte, hăul, de la care auzise vorbele țăranilor țării din vechime pe care, în poienele ochilor lui , le făcea versuri și rime. Eu î-am văzut privind gînditor cetățile și salba satelor, sărutînd iubirile oamenilor și mîngîind părul de aur al­­ lanuri, ori aducind în circă oasele strămoșilor de departe, să lase țărina țării neîntinată de moarte. Măre fiște, văzui însemnele Măriei-sale Mihai Eminescu pe h­îrtie și pe unde trecură duhul și penița lui, țara se dezgroapă și reînVie. Mărturisesc în numele tatălui, al fiului și al sufletului meu și jur că tot­ ce a scris el A SCRIS CU MÎNA BUT DUMNEZEU. MIRCEA-ȘTEFAN CIORDIȚI tel or D­espre EMINESCU „Românii au dobîndit conștiința de a fi dat lumii întregi, litera­turii universale, pe unul din cei mai mari poeți ai ei“. TUDOR VIANU „O viață de om nu ajunge ca să cuprindă totalitatea moștenirii literare a lui Eminescu, singura, de altminteri, ce a lăsat, căci după cum se știe, coroanele mortuare i-au fost procurate cu ta­lerul". PERPESSICIUS „Numai prin faptul că Eminescu a adus o ultimă încununare ro­mantismului, întrecîndu-l în atîtea dimensiuni ale sale, poetul și-a cucerit cu strălucire universalitatea“. EDGAR PAPU „Simțul demnității personale îi era propriu într-un chip tot atît de izbitor ca și simțul răspunderii față de poporul său. Nu din vreo ostentație care ar face impresie, poetul și-a trăit scurta lui viață într-o completă uitare de sine, absorbit pînă la mistuirea din urmă de lucrarea spiritului“. GEORGE MUSREEANT? Eminescu, poetul nostru național . Este genericul sub care, la Biblioteca județeană „Alexan­dru și Aristia Aman", este ver­nisată, azi, ora 11, o Interesan­tă expoziție de carte. Sunt ex­puse edițiile operei eminesciene (poezie, literatură populară, pro­ză, publicistică și dramaturgie) existente în fondul bibliotecii. Pot fi admirate edițiile îngrijite de: Titu Maiorescu, Ion Scurtu, Octav Minar, G. Bogdan Duică, George Murin, D. Murărașu, G. Ibrăileanu, Ion Pillat, C. Gali­nescu, Perpessicius, un volum de poezii 1934, cu reproduceri după Ion Andreescu, ca și ediții cri­tice având prefețe semnate de personalități ale culturii roma­­nești și două volume bibliofila „Luceafărul“, un format mare și liliput. • Printre alte manifestări pri­­lejuite de ziua nașterii poetului nostru național, amintim recita­lurile de poezie programate la Casa de cultură Băilești, Muzeul de Artă și Casa de cul­ta­tură din Calafat și Omagialul „Eminescu al lumii întregi“ de mîine, ora 11, la Muzeul de Artă din Cri­iova. Profesiune de credință Pămint muncit și pămînt fu­rat, oameni ai legii și oameni fără de lege, lipsuri în viață și lipsuri la cîntar, infractori și infracțiuni, artă și artiști, va­loare și impostură, adevăr și minciună... Desigur, gazetarul, ca și sol­datul, nu are viață personală. Privit de cei mulți, el pare un mecanism bine uns, un cea­sornic gata întors, un calcula­tor multifuncțional care de-abia așteaptă să fie programat pe o problemă sau alta, spre a-și justifica existența. O instituție publică, riguros compartimenta­tă, ce deține chei și soluții de accedere în necunoscut și neîn­țeles, legal și ilegal, bine sau rău... Ce deține cheia de acce­dere in­uman. O asemenea viziune este re­confortantă: înainte de Dumne­zeu și preot, în care cei mai mulți dintre noi am cam înce­tat să credem, 11 avem întotdea­una alături pe gazetar. Și cînd ni s-a luat în mod abuziv pă­­mîntul, și cînd ne am pierdut încrederea, odată cu punga cu bani. Căci ziaristul este acel individ „fără personalitate“, dar care are temeritatea și genero­zitatea da a lua asupra lui su­ferințele celorlalți, a red­odu-le pe contul propriu, încărcîndu-se deci cu o tensiune care m­a­i aparține, dar care devine a lui pînă în momentul soluționării cazului sau „descărcării" prin scris. Gazetarul este, de cele mai multe ori, Instanța ultimă spre care ne îndreptăm pașii prea des umiliți și uitați de aș­teptare, prin fața ușilor capito­nate. „Navetist" între o stare­­ și al­ta, între adevăr și eroare, gaze­tarului îi stă bine să fie puter­nic și pleacă... nerușinat,­ chiar dacă pornește cu scutul la lup­tă și se întoarce pe scut, chiar dacă își complică existenta, toc­mai din dorința de a o simplifica pe-a noastră. El nu are­ reuma­tisme care îl dor și ulcere care îi sîcrie, copii mici care îl îm­piedică peste noapte să doar­mă și copii mari care au în­ceput să descopere lumea... Zi­aristul nu are casă și masa, ta­tă și mamă și nevoi multe și felurite... Gazetarul mi ne are decit pe noi, cu bucuriile și tristețile noastre, cu rr­încarea noastră scumpă și care nu se găsește, cu hainele noastre re­ajustate, cu obsesiile, nedume­ririle și telefoanele noastre, cu scrisorile despre pămîntul nos­tru furat sau despre apa care nu curge.TM Gazetarul nu are drept proprietate decît pana, a­­cest bisturiu cu care scormo­nește în rană, și cerneala ce adesea se confundă ce sîngele lui. Dacă cineva ap rece e ca o is­torie a gazetăriei, cu siguran­ță el ar muri de tristețe. Căci ap ajunge să conștientizeze cit de mult s-a cheltuit în fapte, cită cerneală le-a eternizat pe hîrtie și ce preț mia s-a pus, pînă la urmă, pe ele. Gazetarul, ca și soldatei,­­mr era viață personală. ION MUNTEANG Vă rugăm să citiți­mi aten­ție rândurile care urmează și să răspundeți în întrebarea:­ cine a fost mai cu capul în traistă ? La data de 12 aprilie 1988 (cu nr. 3594), Judecătoria Cra­­­­iova pronunță divorțul soților Vidică Emilian și Georgeta, a­­ceasta revenind la numele an­terior — Stepan. Pe coperta do­sarului și m­ antetul hotărârii scrie mare și clar — divorț fă­ră copii. La 11 octombrie 1988 se dă sentința și în procesul de partaj, cearta cea mai mare constituind-o un apartament cu două camere, proprietate per­sonală, pe care fosta soție n-a acceptat să-l transforme în­­ două garsoniere. Părțile, neîn­­țelegtndu-se, ajung, firește, să facă recurs la Tribunalul Ju­dețean Dolj1. Vidică Emilian pierde apartamentul și, cum ho­­tărîrile Tribunalului nu se co­munică, într-un fel se resem­nează (deși pretinde că o mare parte din costul apartamente­ Cu capul lui a fost achitat dintr-o dona­ție, cu act legalizat, a tatălui său­ și abia în 1991 cere o co­pie. Stupoare! Iată ce se poa­te citi in aceasta: „Prin ur­mare se va proceda la impar­țirea bunurilor comune, apar­tamentul rămînînd în lotul pi­ritei, avînd în vedere că s-a desfăcut căsătoria prin sentin­ța civilă nr. 2141 din 12 martie 1986, din vina pîrîtului, iar co­piii au fost încredințați spre creștere și educare acesteia (n.r. Sublinierile sînt ale noastre, or­tografia a­grefierei). Și mai de­parte : „Atribuie piritei Vidică Georgeta (Copcă-Mic, in prezent) apartamentul...“ etc. Semnează și ștampilează trei (i) judecători în traistă (Constawitta ShlțS, Victoria Da­tei, Dumitru Gândac) și o gre­fieră (Gabriela îmbucătură)... Acum, să ne fie cu iertare, dar chiar și un copil «nai mă­rișor, «vred același dosar in mină, fit absența părților și a martorilor, și tot ar observa că e ceva în neregulă, dacă ar fi vrut să observe. Mai ales, că, după divorț, Vidică Emilian se căsătorise legal cu Maria Cop­­că-Mic, divorțată la 12 martie 1986, mamă a doi copii (toate actele respective existînd, de co­pie xerox, în dosarul respectiv), deci fosta doamnă Vidică a sub­tilizat, pur și simplu, hotărîrea de la divorțul celei de-a doua doamne Vidică« OM mai rămîne da făcut d-lui Vidică ? Să angajeze un avocat bun și, să ceară o revizuire procesului, un motiv putîndu-l a constitui chiar prevederile pct. 2 al art. 322 din Codul de pro­cedură juridică — acelea că instanța a­ atribuit ce nu s-a cerut sau­­ mai mult decât , s­a cerut — Georgeta Stepan (Vi­dică) necerind apartamentul pentru că ar avea doi cop­ii ,dar instanța atribuindu-i-1 tocmai pentru că i-ar avea, după cum reiese din sentință, însă întrebarea inițială per­sistă, pentru că este de nead­­mis și ca, din­ trei judecători, nici unul să nu parcurgă cu a­­tenție toate cele 40—50 file, și ca tocmai cel interesat, te spe­ră Emiliart Vidică, să nu fie nici măcar curios, de atîta timp, cum și de ce a pierdut aparta­mentul, ajungînd, din proprietar, să locuiască într-o camera ca chirie. AURIXIA URZIGEAN. Un caz în atenție „încercăm să obținim participarea în Cupele europene." Cu profesorul GHEORGHE SBORA, antrenorul principal al echipei de handbal (f) C.I.K. Craiova — Domnule profesor, pregăti­rile echipei feroviare craiovene sunt în toi. Desigur că vă aș­teaptă un șir de competiții. — Ne pregătim pentru un­ obiectiv cu „bătaie lungă“, retu­rul diviziei naționale A, care în­cepe la 23 martie dar, în același timp, abordăm pregătirile pen­tru o reprezentare cit mai bună în faza preliminară a „Cupei României", ce va avea loc la Brașov în perioada 23—26 ia­nuarie. Sîntem într-o grupă cu adversari foarte valoroși: Chi­mistul Rm. Vîlcea, Rapid Bucu­rești, Textila Zalău, Relonul Săvinești, C.S.M. Sf. Gheorghe. Primele trei echipe ocupă, în or­dine, primele trei locuri în cla­samentul diviziei A, să amin­tim și faptul că echipa Chimistul este campioana țării, iar Textila Zalău. Europene- participantă în Cupele ! — Cum va aborda C.F.R. Cra­iova această fază preliminară ? — Ne deplasăm la Brașov cu un singur gînd: calificarea în fazele semifinale ale Cupei Ro­mâniei. Acest lucru va fi posibil dacă vom ocupa unul din primele două locuri in cla­sament. — Ce noutăți pe plan tehnico- tactic ne puteți dezvălui 2 — Prin pregătirile pe care le efectuăm, încercăm să asigurăm un suport moral-volitiv corespun­zător nncit fetele să manifeste o formă deosebită în jocul de a­­părare, în așa fel ca adversarele noastre să aibă ci­ mai puține șanse de a tranșa în favoarea lor fazele de atac. — Jocul echipei trebuie struc­turat ținînd cont de valoarea și jocul adversarelor. — Aceasta implică o mobili­tate și o elasticitate atît cere­brală cit și motrică, incit, cu ușurință, de la faze la faze, de la adversar la adversar, să a­­plicăm întocmai cunoștințele teh­­nico-tactice exersate la antrena­mente. — In atac se va schimba ce­va ? — în jocul de atac, dorim ca randamentul jucătoarelor de la linia de 9 metri să crească, in­cit finalizările să aibă in con­ținutul lor aruncări de la dis­tanță. De asemenea vrem ca în atac să existe o mai mare sin­cronizare a jucătoarelor de la 9 metri cu a celor de pe semicerc, nncit varietatea fazelor de atac să conducă la o mai mare eficacitate. — Ce așteptați de la cam­pionat ? — Clasarea pe un loc care să ne asigure participarea in Cu­pele Europene, aceasta ar fi o premieră pentru Craiova. — Ce noutăți aveți în tot ? — Jucătoarea Alina Mătăsaru de la Rulmentul Brașov. . — Vă rog să prezentați lotul echipei C.F.R. Craiova. — Căpitan de echipă Nicoleta Cîțu­­leanu. Portari : Daniela Bărbu- Gabriela Turea, Adela Beldea : jucătoare de cîmp : Ma­­rinela Bulat, Victorina Stoenes­­cu, Alina Mătăsaru, Nadina Du­mitru, Elena Băluță, Gabriela Petrache, Ileana Bălăci, Mihaela Stan, Ileana Manolescu, Ileana Turea, Irina Badea. VASILE POPOVIGI 10,00 ACTUALIZ­ATI­V Me­teo : 10 20 Calendarul zilei; 10,30 Film serial. MARILE FAMILII. Episodul 7 : 11,10 TV 5 EURO­PE. Aleii la picioarele dumnea­voastră SUPER CHANNEL. Program de video­clipuri, infor­mații și publicitate ; 12,10 ORA DE MUZICA ; 13,00 VÎRSTA A TREIA : 13,30 Muzica pentru pă­rinți ; 14.00 ACTUALITĂȚI • Meteo ; 14,20 CIVILIZAȚIA MONTANA ; 14,50 Avanpremie­ra TV ; 15,00 Preuniversitaria ; 15,30 Cursuri de limbi străine; 16,00 Tragerea Pronoexpres; 16,10 LIEDURI de Nicolae Bre­­tan pe versuri de Mihai Emi­nescu, interpretate de Nicolae Florei; 16,25 FORUM. Sindicate­le ; 16,50 CULTURA IN LUME. Conferința Internațională GUL­LIVER, București, 1991; 17,15 REFLECTOR; 17,35 PATRIMO­NIU; 18,00 STUDIOUL ELEC­TORAL ; 19,30 Deserte # CARTEA CĂRȚILOR; animate 30,00 ACTUALITĂȚI ; 10,35 SPORT ; 20,45 STUDIOUL ECONOMIC; 21,15 SIMPOZION. Revistă de literatură și arte. EMINESCU — pururi tînar ; 22,00 PRIVATI­ZAREA ; 22,55 CRONICA PAR­LAMENTULUI. ACTUALITĂȚI: 23,30 AGENDA ELECTORALA; 0,45 PRO MUSICA. SPECTACOLE • Teatrul National, ora 18, PITICUL DIN GRĂDINA DE VARA. • Filarmonica „Oltenia“, ora 18. — Concert coral: Muzică pe versuri de Mihai Eminescu. Dirijor: Alexandru Racu. CINEMA • „Patria“: AMAR, AKBAR, ANTHONY (India), orele : 8,45 ; 12,15; 15,30 ; 19. • „Central“: ISPITA (prod. Cinedecima Ro­ma), orele : 9 , 11 ; 13 , 15 , 17 ; 19. • „Victoria“ : „LA BAMBA“ (S.U A.), orele : 9,30 ; 14 ; 16,30 ; 19. • „Modern" : BRIGADA SPECIALA (Italia), orele : 9,30 ; 11,30; 14; 16,30; 19. • „Craio­­vița“: ZMEUL DANIEL (pred. „Deja“ Berlin), orele: 10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19. EXPOZIȚII • Galeriile „Arta“ — Vernisaj, ora 18; Expoziție de pictură Iulian Segărceanu. • Galeriile „Cromatic“ (Inspec­toratul județean pentru cultură) — Expoziție de artă plastică. • Muzeul de Artă — Expoziție de artă engleză contemporană. Biblioteca Județeană — Expozi­­­ție de carte „Eminescu, poetul nostru național“. • Galeriile de Artă ale copiilor — Expoziție de pictură „Semne ale mileniu­lui 3“. MUZEE • MUZEUL OLTENIEI — Ex­poziția „Craiova — spre o nouă identitate“ istr. Madona Dud ® 44) » CASA BĂNIEI — Expo­ziția „Bănia Craiovei — 800”. MIERCURI, 15 IANUARIE 1992 ÍJ Cei puternici s-au pregătit la Craiova Pentru luptătorii români — de multe ori in fruntea bătrînului continent — anul 1991 a însem­nat o rușine, comportarea sub așteptări la campionatele mon­diale de la Varna. Anul 1992 este anul marilor examene: campionatele europene de greco­­romane din Danemarca (aprilie, Copenhaga), europenele la libere (Ungaria, luna mai), Jocurile olimpice de la Barcelona. Mo­tive suficiente pentru accelera­rea pregătirilor, în contextul a­­cestui preambul, să consemnăm faptul că lotul național de lupte libere (speranțe și căderi) s-a pregătit, pentru participarea la marile examene internaționale, la Craiova, în perioada 23 de­cembrie 1991 —■ 14 ianuarie 1992, la Liceul „Electroputere“. Cei 26 de luptători au fost pregătiți de antrenorii lotului național: con­­citadinii noștri Eugen Cîrciuma­­ru și Gabi Todor (care sunt an­trenorii Centrului olimpic de juniori de la Liceul Electropu­tere). Din lot fac parte și cra­­iovenii : Ioncluș Cimpoi­eru, Vic­tor Rărean, Aurel Cimpoieru, Vio­rel Mandagiu, Marian Anghel și Adrian Pan, toți de la „Olim­pia". (S.J.). TENIS •­£ MASA LOTURILE NATIONALE IN CANTONAMENT LA CRAIOVA S-a încheiat cantonamentul loturilor naționale de seniori și juniori ale României, care s-au antrenat timp de zece zile la Craiova, sub conducerea antre­norilor craioveni Virgil Bălan și Mihai Bobocică. Antrenamentele fizico-tehnico-tactice constituie cea de-a doua etapă de pregă­tire, prima desfășurîndu-se în perioada 20—30 decembrie 1991 la Poiana Brașov. Loturile na­ționale alcătuite din jucătorii : Cristian Ignat, Vasile Căluș, Cristian Țol, Mircea Nicorescu Strict confidential (Urmare din pag. 1) devreme, bilete la prețul amin­tit, iar călătorii au fost nevoiți să le cumpere deoarece altele nu erau. SA NU FI AUZIT .ȘEFA" CHIOȘCULUI CA DE CELE MAI MULTE ORI GRABA STRICA TREABA ? ! " O dată cu începerea noului an, FOARTE MULȚI ȚĂRANI SE PLÎNG CA SÎNT PROPRIETARI DE PA­­MÎNT DOAR PE HÎRTIE NU ȘI ÎN REALITATE. Se mai în­treabă oamenii de ce nu se îm­parte efectiv pămîntul. Noi în­trebăm de foarte mult timp și nu se încumetă nimeni să răs­pundă ! ” In campania electo­rală din America, țara tuturor posibilităților, standida&i­m (toți de la Universitatea A.S.A. Craiova), Costel Bădoi (Voința Satu Mare), Adrian Filimon (Știința Constanța), Marius Pan­­­telimon (Unirea Tricolor Bucu­rești) și Cosmin Lazici (C.S.M. Cluj), vizează participarea la campionatele europene de seniori ce vor avea loc în Germania (la Stuttgart), iar craioveanul Cris­tian Țoi va participa in peria­da 25—26 ianuarie în Turcia la competiția pentru juniori TOP 12 „Europa“. (V. Bravicea, coresp.), sfiesc să se întîlnească cu elec­toratul. La noi s-a inventat ceva ORIGINAL: CELE DOUA PARTI SE ÎNTILNESC PRIN INTERMEDIUL MICULUI E­­CRAN! Mare bătălie, mare, pe funcțiile de primari, în situația în care sîntem noi, DE COMPĂ­TIMIT SÎNT CEI CARE CÎȘTI­­GA­M­ CEI CARE PIERD... « RUNDELE DE CONVORBIRI DINTRE SINDICATE ȘI GU­VERN cu privire la salariul mi­nim pe economie N-AU PREA DAT REZULTATE. Și dacă to­tuși sindicatele își vor impune punctul de vedere cu privire la cei douăzeci de mii discutați, să vedem ce o să cumpărăm cu ei... • in Tiața Veche este zahăr la vin­zare cu prețul de 130 lei/kg. La suma asta EsTE GREU DE CREZUT CA NE VOM MAI M . m

Next