Cuvîntul Libertății, ianuarie 1992 (Anul 4, nr. 533-552)
1992-01-15 / nr. 540
*85« - 15 IANUARIE <??2 MIHAI EMINESCU Eternitatea sufletului românesc Printre sărbătorile mari ale acestui popor, neîndoielnic, trebuie așezată ziua poetului nosstru național, lucru îndreptățit, de altfel, prin chiar flacăra de iubire pe care marele făuritor de spiritualitate i-a purtat-o nestins. „Iubesc acest popor bun, blind, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc harfe și rezbele, zugrăvesc împărății, despre care lui nici prin gînd nu-i trece, iubesc acest popor, care nu servește decit de catalice tuturor acelora care se-nalță la putere — popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de ghiață ce i se așezăm pe umeri"”. A trecut aproape un secol și jumătate de la ivirea pe lume, la Ipotești, în 15 ianuarie 1650, a lui Eminescu El nu mai este, însă ne luminează raza gîndirii sale fără egal. „Toți suspină pentru patrie cu fizionomia cea mai plîngătoare de pe lume și toți nu vor binele, ci numai posturile patriei“ — spune într-un alt manuscris, de care posteritatea se cuvine a lua notă spre a găsi, acolo, adevăruri ce ne urmăresc, parcă, și azi. Căci, după afirmația eminesciană, „cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima, de-a privi în față, ș-a recunoaște adevărul. Ei e crud acest adevăr — dar numai el folosește". De dincolo de secole, Eminescu se află în consonanță cu istoria neamului din care s-a ridicat spre a privi în eternitate... A privit în eternitatea sufletului românesc, pe care l-a prețuit și l-a evitat în versuri la fel de nemuritoare. „Poporul meu, / In tine e puterea-ți, nălțarea-ți și pieirea-ți , (...) / Mai tare e-acea stîncă, ce trecut martiră / Prin vijelii mai a multe. Popoarele barbare ! Ce-au cotropit românii sunt vijelii mărețe. / Turbate, mindre, aspre ca orice vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar stejarul / Poporului meu tare ridică și-azi un vînturi / Intunecata-i frunte și proaspăta lui frunză“. (Din poemul Andrei Mureșanu). Avea 21 de ani cînd scria, in 1871, aceste impresionante versuri. Și mai avea credința profundă in menirea istorică — unică — a acestui popor : „...N-aș vrea ca alte / Popoare să mai fie c-al meu — nu merit ele / Să-i semene. Poporu-mi meritu-i ca să fie / Altfel de cumu-s alte. Eu nu cer fericire / Pentru a lui viață...“ Cum nu a fost el însuși, ca om, fericit, nu i-a dorit nici neamului său o asemenea soartă ; î-a dorit, însă, ceea ce este mai important în viața unui popor, să aibă puterea de a fi el însuși, de a nu-și pierde identitatea între națiile lumii" Eminescu s-a născut din marea înspumată a sufletului românesc și î-a dăruit strălucirea minții sale nepereche. Și ne bucurăm să consemnăm, an de an, la mijloc de ianuarie încărcat de zăpezi absolute, nașterea celui ce a devenit, mai presus de orice, expresia omenească a geniului unui neam mult dăruit și mult prea încercat între neamurile pămîntului. Mai actual și mai viu ca oricînd — în istorie și în noi —, El dă dimensiunea existenței noastre sociale și reprezintă punctul cel mai înalt al trăirii acesteia. Cum altfel am putea încheia aceste gînduri, decit tot cu versurile retoric-interogative ale sale : „O, nație iubită ! / Vei înțelege doru-ml, vei ști să-l prețuiești?". FLOREA Mill Soleal redacție Irimia SOȚII v I„Venea de demult, „ Venea din trecut...“ — ușa grăiește o versiune transilvană, foarte puțin cunoscută, a Baladei „Miorița“. Nu știu din ce orizont al timpului ori al spațiului va fi venind Irimia Golu. Din Țara deus ? Din Țara de Jos ? Din fanar sau Levant ? Ori dintr-o, „răstălmăcită“, frescă moldavă. Știu sigur că-i născut la 15 ianuarie și-i craiovean get-beget. După actele de stare civilă este „strigat“ ION DOBRESCU. Pseudonim literar: Irimia Gotu. Faptul că, în prima tinerețe, a cochetat cu teatrul și filmul a rodit un „Rug și flacără“ (regia: Adrian Petringenaru), în scenarii, cinematografice și radiofonice, în zeci de cronici dramatice. Dragostea din adolescență, dragostea dinții nu i-a dat pace. S-a întors, repede, la jurnalistică și literatură. Are, pînă acum, trei apariții editoriale : „Pămînt oltenesc“ (1973), „Grădinile din deșerturi“ (1974), „Cîmpiile verzi“ (proză, 1984), primul și ultimul dintre ele fiind tipărite la Editura „Eminescu“. Spiritul de fin observator al realității, capacitatea de a crea atmosferă narativă, ca și un anume rafinament al dialogului captivant fac din Irimia Gotu un publicist și un prozator incontestabil. In plus, are vocația prieteniei. Și nu uitați, stimați craioveni, că, dacă. în anii din urmă, în apartamentele dv. ați avut, cit de cit ,căldură, aceasta i s-a datorat, în bună parte. Dispunind de mulți prieteni în lumea minerilor, în lumea petroliștilor, a facilitat marca aprovizionarea cu cărbune și motorină a Craiovei, a Doljului. Este, nu-i așa, și aceasta, o operă in slujba oamenilor. Și un motiv de a-i ura „LA MULȚI ANI !“. DAN LUPESCU Am fost (Urmare din pag. S)tere, oricare ar fi ea, fie că e vorba de cea socialistă, aflată acum la cârmă în Franța, fie că e vorba de partidele de dreaptă. — In ce măsură cunosc ziariștii de la „Liberation“ realitățile din România ? — „Liberation" este un ziar destul de pus la punct cu cele ce se petrec în Est. Este un ziar important, printre cele trei mari din Franța si asta i-a creat responsabilități și i-a sporit energiile. Avem trimiși speciali care vin în România ori de câte ori se petrece ceva aici. Eu, de exemplu, vin pentru a treia oară în România pentru a trata probleme culturale și nu cred că mai există un alt exemplu de acest fel in presa franceză. Am încercat să vin în România de două ori înainte de Revoluție, dar am fost refuzat. Este deci o țară pe care o descopăr, și, ca toți francezii care vin aici, am fost mișcat, bulversat chiar de importanța care se acordă limbii franceze, de nivelul cultural, de oamenii pe care i-am cunoscut — și nu pot să nu observ că în mișcat...“ Franța, vizavi de aceste lucruri, situația este inversă. — Cum vi s-a părut spectacolul pe care l-ați văzut în seara aceasta ? Vă întrebăm în calitatea dumneavoastră de ziarist pe probleme culturale. — Acest spectacol are mari calități, iar introducerea lui Macbeth o găsesc ca fiind foarte oportună. Este pentru prima dată că văd o astfel de versiune a lui UBU. Nu trebuie să privești UBU ca pe o farsă. E adevărat că există un veșmînt de farsă, dar trebuie căutat dincolo de el. E o farsă tragică permanenta, Macbeth servind ca oglindă a acesteia și asta e o mare calitate a spectacolului. Dar ceea ce m-a frapat dincolo de asta este că am put să văd un spectacol de trupă și francezii au nostalgia lucrului în echipă. Nu există decit o trupă în Franța, reală, care este „La commedie francaise“. Acolo, se poate spune că acest spectacol ar fi imposibil de realizat. Nu s-ar putea monta așa ceva, pentru că nu există trupă și, apoi, nu s-ar găsi banii pentru a aduce atîtea personaje pe o scenă de teatru. •uu Mmuuimtan Mut Hunuimui Tonul... la mare preț Destul de multe informații parvin de la pescării amatori despre te miri ce isprăvi, dar una de la profesioniști te lasă cu gura căscată : în Pacific a fost pescuit un ton in greutate de 325 kg, repede vindut la licitație într-o piață din Tokio pentru suma de 70 200 dolari. Cu de... scumpă este carnea de ton ? Păi, zice-se că intr-un restaurant japonez, un anume fel de mincare pe bază de pește crud (bunăoară, o felie de circa 20 grame de ton) ar fi 24 dolari. In ce ne privește, noi, românii, consumăm cu frenezie ici l un fitofag congelat, colo — mai rar — un cărășel proaspăt. Și merge... (M.O.). MAXIMA ZILEI: „Zeilor^ Metechne ne dați mereu, pentru a rămîne oameni“ W. Shakespeare MIERCURI, 15 IANUARIE 1992 Letopisețul Măriei Sale Mihai al Țării doinelor Eu am văzut urmele de piatră ale dacilor și capetele lor singerind vara în cupele macilor, am văzut trecînd, prin frigul nemuririi, romanii împodobind cu panașele coifurilor, toamna, castan«. Din veacuri am văzut arzînd sfintele vetre și altarele și-am auzit sub miază-noapte caii și carele în care străbunii și străluminații, sfinții moși, duceau pe pădure Țara și Carpați. Cineva trebuia să-și pună coroana de lauri pe frunte să se înalțe domn peste cugete și peste limbă a totetă preitor, să fie pentru gânduri marea cea adîncă și pentru vise — murite, îngerul marilor iubiri , luceafărul luceferilor greditor. Adevăr v-am grăit vouă că va veni luminatul care va strînge cuvintele românești ca pe niște nestemate de preț și va pune duhul gîndului și al visului să le înfioare și le va rosti, între regii poeziei, de pe cel mai întracipat jeț. S-a ridicat voievodul Eminescu, de la care am primit scriiturile și evangheliile poieziei, și, arhanghelii limbii și scripturile și am văzut în oglinzile vieții lui istoriile cu săbii, cu cărți și odoare pentru toate comorile. Știam că Bădia Mihai-Vodă avea un unchieș, Ceahlăul, de pe vulturii căruia răsăreau logostelele luminte, hăul, de la care auzise vorbele țăranilor țării din vechime pe care, în poienele ochilor lui , le făcea versuri și rime. Eu î-am văzut privind gînditor cetățile și salba satelor, sărutînd iubirile oamenilor și mîngîind părul de aur al lanuri, ori aducind în circă oasele strămoșilor de departe, să lase țărina țării neîntinată de moarte. Măre fiște, văzui însemnele Măriei-sale Mihai Eminescu pe hîrtie și pe unde trecură duhul și penița lui, țara se dezgroapă și reînVie. Mărturisesc în numele tatălui, al fiului și al sufletului meu și jur că tot ce a scris el A SCRIS CU MÎNA BUT DUMNEZEU. MIRCEA-ȘTEFAN CIORDIȚI tel or Despre EMINESCU „Românii au dobîndit conștiința de a fi dat lumii întregi, literaturii universale, pe unul din cei mai mari poeți ai ei“. TUDOR VIANU „O viață de om nu ajunge ca să cuprindă totalitatea moștenirii literare a lui Eminescu, singura, de altminteri, ce a lăsat, căci după cum se știe, coroanele mortuare i-au fost procurate cu talerul". PERPESSICIUS „Numai prin faptul că Eminescu a adus o ultimă încununare romantismului, întrecîndu-l în atîtea dimensiuni ale sale, poetul și-a cucerit cu strălucire universalitatea“. EDGAR PAPU „Simțul demnității personale îi era propriu într-un chip tot atît de izbitor ca și simțul răspunderii față de poporul său. Nu din vreo ostentație care ar face impresie, poetul și-a trăit scurta lui viață într-o completă uitare de sine, absorbit pînă la mistuirea din urmă de lucrarea spiritului“. GEORGE MUSREEANT? Eminescu, poetul nostru național . Este genericul sub care, la Biblioteca județeană „Alexandru și Aristia Aman", este vernisată, azi, ora 11, o Interesantă expoziție de carte. Sunt expuse edițiile operei eminesciene (poezie, literatură populară, proză, publicistică și dramaturgie) existente în fondul bibliotecii. Pot fi admirate edițiile îngrijite de: Titu Maiorescu, Ion Scurtu, Octav Minar, G. Bogdan Duică, George Murin, D. Murărașu, G. Ibrăileanu, Ion Pillat, C. Galinescu, Perpessicius, un volum de poezii 1934, cu reproduceri după Ion Andreescu, ca și ediții critice având prefețe semnate de personalități ale culturii romanești și două volume bibliofila „Luceafărul“, un format mare și liliput. • Printre alte manifestări prilejuite de ziua nașterii poetului nostru național, amintim recitalurile de poezie programate la Casa de cultură Băilești, Muzeul de Artă și Casa de cultatură din Calafat și Omagialul „Eminescu al lumii întregi“ de mîine, ora 11, la Muzeul de Artă din Criiova. Profesiune de credință Pămint muncit și pămînt furat, oameni ai legii și oameni fără de lege, lipsuri în viață și lipsuri la cîntar, infractori și infracțiuni, artă și artiști, valoare și impostură, adevăr și minciună... Desigur, gazetarul, ca și soldatul, nu are viață personală. Privit de cei mulți, el pare un mecanism bine uns, un ceasornic gata întors, un calculator multifuncțional care de-abia așteaptă să fie programat pe o problemă sau alta, spre a-și justifica existența. O instituție publică, riguros compartimentată, ce deține chei și soluții de accedere în necunoscut și neînțeles, legal și ilegal, bine sau rău... Ce deține cheia de accedere inuman. O asemenea viziune este reconfortantă: înainte de Dumnezeu și preot, în care cei mai mulți dintre noi am cam încetat să credem, 11 avem întotdeauna alături pe gazetar. Și cînd ni s-a luat în mod abuziv pămîntul, și cînd ne am pierdut încrederea, odată cu punga cu bani. Căci ziaristul este acel individ „fără personalitate“, dar care are temeritatea și generozitatea da a lua asupra lui suferințele celorlalți, a redodu-le pe contul propriu, încărcîndu-se deci cu o tensiune care mai aparține, dar care devine a lui pînă în momentul soluționării cazului sau „descărcării" prin scris. Gazetarul este, de cele mai multe ori, Instanța ultimă spre care ne îndreptăm pașii prea des umiliți și uitați de așteptare, prin fața ușilor capitonate. „Navetist" între o stare și alta, între adevăr și eroare, gazetarului îi stă bine să fie puternic și pleacă... nerușinat, chiar dacă pornește cu scutul la luptă și se întoarce pe scut, chiar dacă își complică existenta, tocmai din dorința de a o simplifica pe-a noastră. El nu are reumatisme care îl dor și ulcere care îi sîcrie, copii mici care îl împiedică peste noapte să doarmă și copii mari care au început să descopere lumea... Ziaristul nu are casă și masa, tată și mamă și nevoi multe și felurite... Gazetarul mi ne are decit pe noi, cu bucuriile și tristețile noastre, cu rrîncarea noastră scumpă și care nu se găsește, cu hainele noastre reajustate, cu obsesiile, nedumeririle și telefoanele noastre, cu scrisorile despre pămîntul nostru furat sau despre apa care nu curge.TM Gazetarul nu are drept proprietate decît pana, acest bisturiu cu care scormonește în rană, și cerneala ce adesea se confundă ce sîngele lui. Dacă cineva ap rece e ca o istorie a gazetăriei, cu siguranță el ar muri de tristețe. Căci ap ajunge să conștientizeze cit de mult s-a cheltuit în fapte, cită cerneală le-a eternizat pe hîrtie și ce preț mia s-a pus, pînă la urmă, pe ele. Gazetarul, ca și soldatei,mr era viață personală. ION MUNTEANG Vă rugăm să citițimi atenție rândurile care urmează și să răspundeți în întrebarea: cine a fost mai cu capul în traistă ? La data de 12 aprilie 1988 (cu nr. 3594), Judecătoria Craiova pronunță divorțul soților Vidică Emilian și Georgeta, aceasta revenind la numele anterior — Stepan. Pe coperta dosarului și m antetul hotărârii scrie mare și clar — divorț fără copii. La 11 octombrie 1988 se dă sentința și în procesul de partaj, cearta cea mai mare constituind-o un apartament cu două camere, proprietate personală, pe care fosta soție n-a acceptat să-l transforme în două garsoniere. Părțile, neînțelegtndu-se, ajung, firește, să facă recurs la Tribunalul Județean Dolj1. Vidică Emilian pierde apartamentul și, cum hotărîrile Tribunalului nu se comunică, într-un fel se resemnează (deși pretinde că o mare parte din costul apartamente Cu capul lui a fost achitat dintr-o donație, cu act legalizat, a tatălui său și abia în 1991 cere o copie. Stupoare! Iată ce se poate citi in aceasta: „Prin urmare se va proceda la imparțirea bunurilor comune, apartamentul rămînînd în lotul piritei, avînd în vedere că s-a desfăcut căsătoria prin sentința civilă nr. 2141 din 12 martie 1986, din vina pîrîtului, iar copiii au fost încredințați spre creștere și educare acesteia (n.r. Sublinierile sînt ale noastre, ortografia agrefierei). Și mai departe : „Atribuie piritei Vidică Georgeta (Copcă-Mic, in prezent) apartamentul...“ etc. Semnează și ștampilează trei (i) judecători în traistă (Constawitta ShlțS, Victoria Datei, Dumitru Gândac) și o grefieră (Gabriela îmbucătură)... Acum, să ne fie cu iertare, dar chiar și un copil «nai mărișor, «vred același dosar in mină, fit absența părților și a martorilor, și tot ar observa că e ceva în neregulă, dacă ar fi vrut să observe. Mai ales, că, după divorț, Vidică Emilian se căsătorise legal cu Maria Copcă-Mic, divorțată la 12 martie 1986, mamă a doi copii (toate actele respective existînd, de copie xerox, în dosarul respectiv), deci fosta doamnă Vidică a subtilizat, pur și simplu, hotărîrea de la divorțul celei de-a doua doamne Vidică« OM mai rămîne da făcut d-lui Vidică ? Să angajeze un avocat bun și, să ceară o revizuire procesului, un motiv putîndu-l a constitui chiar prevederile pct. 2 al art. 322 din Codul de procedură juridică — acelea că instanța a atribuit ce nu s-a cerut sau mai mult decât , sa cerut — Georgeta Stepan (Vidică) necerind apartamentul pentru că ar avea doi copii ,dar instanța atribuindu-i-1 tocmai pentru că i-ar avea, după cum reiese din sentință, însă întrebarea inițială persistă, pentru că este de neadmis și ca, din trei judecători, nici unul să nu parcurgă cu atenție toate cele 40—50 file, și ca tocmai cel interesat, te speră Emiliart Vidică, să nu fie nici măcar curios, de atîta timp, cum și de ce a pierdut apartamentul, ajungînd, din proprietar, să locuiască într-o camera ca chirie. AURIXIA URZIGEAN. Un caz în atenție „încercăm să obținim participarea în Cupele europene." Cu profesorul GHEORGHE SBORA, antrenorul principal al echipei de handbal (f) C.I.K. Craiova — Domnule profesor, pregătirile echipei feroviare craiovene sunt în toi. Desigur că vă așteaptă un șir de competiții. — Ne pregătim pentru un obiectiv cu „bătaie lungă“, returul diviziei naționale A, care începe la 23 martie dar, în același timp, abordăm pregătirile pentru o reprezentare cit mai bună în faza preliminară a „Cupei României", ce va avea loc la Brașov în perioada 23—26 ianuarie. Sîntem într-o grupă cu adversari foarte valoroși: Chimistul Rm. Vîlcea, Rapid București, Textila Zalău, Relonul Săvinești, C.S.M. Sf. Gheorghe. Primele trei echipe ocupă, în ordine, primele trei locuri în clasamentul diviziei A, să amintim și faptul că echipa Chimistul este campioana țării, iar Textila Zalău. Europene- participantă în Cupele ! — Cum va aborda C.F.R. Craiova această fază preliminară ? — Ne deplasăm la Brașov cu un singur gînd: calificarea în fazele semifinale ale Cupei României. Acest lucru va fi posibil dacă vom ocupa unul din primele două locuri in clasament. — Ce noutăți pe plan tehnico- tactic ne puteți dezvălui 2 — Prin pregătirile pe care le efectuăm, încercăm să asigurăm un suport moral-volitiv corespunzător nncit fetele să manifeste o formă deosebită în jocul de apărare, în așa fel ca adversarele noastre să aibă ci mai puține șanse de a tranșa în favoarea lor fazele de atac. — Jocul echipei trebuie structurat ținînd cont de valoarea și jocul adversarelor. — Aceasta implică o mobilitate și o elasticitate atît cerebrală cit și motrică, incit, cu ușurință, de la faze la faze, de la adversar la adversar, să aplicăm întocmai cunoștințele tehnico-tactice exersate la antrenamente. — In atac se va schimba ceva ? — în jocul de atac, dorim ca randamentul jucătoarelor de la linia de 9 metri să crească, incit finalizările să aibă in conținutul lor aruncări de la distanță. De asemenea vrem ca în atac să existe o mai mare sincronizare a jucătoarelor de la 9 metri cu a celor de pe semicerc, nncit varietatea fazelor de atac să conducă la o mai mare eficacitate. — Ce așteptați de la campionat ? — Clasarea pe un loc care să ne asigure participarea in Cupele Europene, aceasta ar fi o premieră pentru Craiova. — Ce noutăți aveți în tot ? — Jucătoarea Alina Mătăsaru de la Rulmentul Brașov. . — Vă rog să prezentați lotul echipei C.F.R. Craiova. — Căpitan de echipă Nicoleta Cîțuleanu. Portari : Daniela Bărbu- Gabriela Turea, Adela Beldea : jucătoare de cîmp : Marinela Bulat, Victorina Stoenescu, Alina Mătăsaru, Nadina Dumitru, Elena Băluță, Gabriela Petrache, Ileana Bălăci, Mihaela Stan, Ileana Manolescu, Ileana Turea, Irina Badea. VASILE POPOVIGI 10,00 ACTUALIZATIV Meteo : 10 20 Calendarul zilei; 10,30 Film serial. MARILE FAMILII. Episodul 7 : 11,10 TV 5 EUROPE. Aleii la picioarele dumneavoastră SUPER CHANNEL. Program de videoclipuri, informații și publicitate ; 12,10 ORA DE MUZICA ; 13,00 VÎRSTA A TREIA : 13,30 Muzica pentru părinți ; 14.00 ACTUALITĂȚI • Meteo ; 14,20 CIVILIZAȚIA MONTANA ; 14,50 Avanpremiera TV ; 15,00 Preuniversitaria ; 15,30 Cursuri de limbi străine; 16,00 Tragerea Pronoexpres; 16,10 LIEDURI de Nicolae Bretan pe versuri de Mihai Eminescu, interpretate de Nicolae Florei; 16,25 FORUM. Sindicatele ; 16,50 CULTURA IN LUME. Conferința Internațională GULLIVER, București, 1991; 17,15 REFLECTOR; 17,35 PATRIMONIU; 18,00 STUDIOUL ELECTORAL ; 19,30 Deserte # CARTEA CĂRȚILOR; animate 30,00 ACTUALITĂȚI ; 10,35 SPORT ; 20,45 STUDIOUL ECONOMIC; 21,15 SIMPOZION. Revistă de literatură și arte. EMINESCU — pururi tînar ; 22,00 PRIVATIZAREA ; 22,55 CRONICA PARLAMENTULUI. ACTUALITĂȚI: 23,30 AGENDA ELECTORALA; 0,45 PRO MUSICA. SPECTACOLE • Teatrul National, ora 18, PITICUL DIN GRĂDINA DE VARA. • Filarmonica „Oltenia“, ora 18. — Concert coral: Muzică pe versuri de Mihai Eminescu. Dirijor: Alexandru Racu. CINEMA • „Patria“: AMAR, AKBAR, ANTHONY (India), orele : 8,45 ; 12,15; 15,30 ; 19. • „Central“: ISPITA (prod. Cinedecima Roma), orele : 9 , 11 ; 13 , 15 , 17 ; 19. • „Victoria“ : „LA BAMBA“ (S.U A.), orele : 9,30 ; 14 ; 16,30 ; 19. • „Modern" : BRIGADA SPECIALA (Italia), orele : 9,30 ; 11,30; 14; 16,30; 19. • „Craiovița“: ZMEUL DANIEL (pred. „Deja“ Berlin), orele: 10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19. EXPOZIȚII • Galeriile „Arta“ — Vernisaj, ora 18; Expoziție de pictură Iulian Segărceanu. • Galeriile „Cromatic“ (Inspectoratul județean pentru cultură) — Expoziție de artă plastică. • Muzeul de Artă — Expoziție de artă engleză contemporană. Biblioteca Județeană — Expoziție de carte „Eminescu, poetul nostru național“. • Galeriile de Artă ale copiilor — Expoziție de pictură „Semne ale mileniului 3“. MUZEE • MUZEUL OLTENIEI — Expoziția „Craiova — spre o nouă identitate“ istr. Madona Dud ® 44) » CASA BĂNIEI — Expoziția „Bănia Craiovei — 800”. MIERCURI, 15 IANUARIE 1992 ÍJ Cei puternici s-au pregătit la Craiova Pentru luptătorii români — de multe ori in fruntea bătrînului continent — anul 1991 a însemnat o rușine, comportarea sub așteptări la campionatele mondiale de la Varna. Anul 1992 este anul marilor examene: campionatele europene de grecoromane din Danemarca (aprilie, Copenhaga), europenele la libere (Ungaria, luna mai), Jocurile olimpice de la Barcelona. Motive suficiente pentru accelerarea pregătirilor, în contextul acestui preambul, să consemnăm faptul că lotul național de lupte libere (speranțe și căderi) s-a pregătit, pentru participarea la marile examene internaționale, la Craiova, în perioada 23 decembrie 1991 —■ 14 ianuarie 1992, la Liceul „Electroputere“. Cei 26 de luptători au fost pregătiți de antrenorii lotului național: concitadinii noștri Eugen Cîrciumaru și Gabi Todor (care sunt antrenorii Centrului olimpic de juniori de la Liceul Electroputere). Din lot fac parte și craiovenii : Ioncluș Cimpoieru, Victor Rărean, Aurel Cimpoieru, Viorel Mandagiu, Marian Anghel și Adrian Pan, toți de la „Olimpia". (S.J.). TENIS •£ MASA LOTURILE NATIONALE IN CANTONAMENT LA CRAIOVA S-a încheiat cantonamentul loturilor naționale de seniori și juniori ale României, care s-au antrenat timp de zece zile la Craiova, sub conducerea antrenorilor craioveni Virgil Bălan și Mihai Bobocică. Antrenamentele fizico-tehnico-tactice constituie cea de-a doua etapă de pregătire, prima desfășurîndu-se în perioada 20—30 decembrie 1991 la Poiana Brașov. Loturile naționale alcătuite din jucătorii : Cristian Ignat, Vasile Căluș, Cristian Țol, Mircea Nicorescu Strict confidential (Urmare din pag. 1) devreme, bilete la prețul amintit, iar călătorii au fost nevoiți să le cumpere deoarece altele nu erau. SA NU FI AUZIT .ȘEFA" CHIOȘCULUI CA DE CELE MAI MULTE ORI GRABA STRICA TREABA ? ! " O dată cu începerea noului an, FOARTE MULȚI ȚĂRANI SE PLÎNG CA SÎNT PROPRIETARI DE PAMÎNT DOAR PE HÎRTIE NU ȘI ÎN REALITATE. Se mai întreabă oamenii de ce nu se împarte efectiv pămîntul. Noi întrebăm de foarte mult timp și nu se încumetă nimeni să răspundă ! ” In campania electorală din America, țara tuturor posibilităților, standida&im (toți de la Universitatea A.S.A. Craiova), Costel Bădoi (Voința Satu Mare), Adrian Filimon (Știința Constanța), Marius Pantelimon (Unirea Tricolor București) și Cosmin Lazici (C.S.M. Cluj), vizează participarea la campionatele europene de seniori ce vor avea loc în Germania (la Stuttgart), iar craioveanul Cristian Țoi va participa in periada 25—26 ianuarie în Turcia la competiția pentru juniori TOP 12 „Europa“. (V. Bravicea, coresp.), sfiesc să se întîlnească cu electoratul. La noi s-a inventat ceva ORIGINAL: CELE DOUA PARTI SE ÎNTILNESC PRIN INTERMEDIUL MICULUI ECRAN! Mare bătălie, mare, pe funcțiile de primari, în situația în care sîntem noi, DE COMPĂTIMIT SÎNT CEI CARE CÎȘTIGAM CEI CARE PIERD... « RUNDELE DE CONVORBIRI DINTRE SINDICATE ȘI GUVERN cu privire la salariul minim pe economie N-AU PREA DAT REZULTATE. Și dacă totuși sindicatele își vor impune punctul de vedere cu privire la cei douăzeci de mii discutați, să vedem ce o să cumpărăm cu ei... • in Tiața Veche este zahăr la vinzare cu prețul de 130 lei/kg. La suma asta EsTE GREU DE CREZUT CA NE VOM MAI M . m