Cuvîntul Libertății, ianuarie 1992 (Anul 4, nr. 533-552)

1992-01-28 / nr. 549

La Sofia, președinții Ion Iliescu și Jen­o Jelev au semnat Tratatul de prietenie, colaborare și bună vecinătate dintre România și Bulgaria, document ce se înscrie In contextul schimbărilor ce au avut loc în cele două țări, in Europa și în lume. MARȚÎ 28 IANUARIE 1992 4 PAGIKI-10 LEI i ultrascurte • COMUNITATEA STATELOR IN­DEPENDENTE (fosta U.R.S.S.) CERE, din exterior, 200 MILIARDE DOLARI, PENTRU A FACE FAȚĂ REFORMEI. Nu înțelegem ce motive are din mo­ment ce, din Informații turistice, acolo nu s-a numcat „salam cu soia", iar multe zăcăminte din Siberia nu sunt, nici măcar, explorate. Faptul că alții cerșesc cste o jumătate de miliard, iar C.S.Î. — © sumă atât de mare, adeve­rește zicala : „Cei din urmă vor fi cei dinții“ . VISUL UNEI NOPȚI DE­­­IARNA Corect exprimat, visul acesta durează de aproape doi ani. Este vorba de DORINȚA GUVERNULUI (a gu­vernelor, putem zice) DE A RECU­PERA, DE LA POPULAȚIA ȚARII, CEI 400 MILIARDE DE LEI SCOȘI DIN CIRCUITUL FINANCIAR. Se pare că treaba nu poate fi făcută decit prin două metode: prin creșterea prețurilor sau prin reformă monetară. Cum re­forma monetară nu s-a făcut (iar dacă s-ar face acum, ar fi ca o frecție la un picior de lemn), rămine in picioare varianta cu prețurile. Dar guvernanții nu se gîndesc cită lume va suferi plnă scot banii de la cei care si au cu ade­vărat . Dacă, in România, a ajuns să se vîndă totul, iar ce prisosește mai dăm și la export (vezi „Mărioarele de la Istanbul“, iată ce mai vinde, de ul­timă oră, rominașul nostru ! UN PRO­FESOR DIN CRAIOVIȚA NOUA O­­PERA.„ COPIi XEROXATE de pe co­mentarii literare, necesare elevilor, pen­tru admiterea la liceu. Numai că el nu vrea banii înainte (ca Mărioarele), ci la predarea „mărfii“ 0 MIȘCĂRI DE FRONT! Nu este vorba de un front atmosferic, ci de unul cu totul special. Scriam, într-o... ultrascurtă dintr-un nu­măr trecut al ziarului nostru, despre niște „domni" care și-au stabilit domi­ciliul la țară cu puțin înainte de expi­rarea termenului de depunere a candi­daturilor (9 ianuarie a.c. — n.n.). Vă prezentăm acum pe cîțiva dintre aceș­tia : VINTILESCU POMPILIU (la Mis­chi), PAPUȘOIU FLOREA (la Teasel ORADA IOANA (1) Vizvor), STIMAT! ALEGATORI, dacă-i găsiți și pe listele de candidați. DECIDEȚI DUMNEA­VOASTRĂ î 0 Nu știm, rău, cum pu­tem să scriem asemenea note! Dum­neavoastră, stimați cititori, ne credeți Intr-un mare pericol. In realitate, A­­CUM NU MAI AVEM NICI UN MO­TIV SA NE FERIM. Înainte nu vorbea omul de teamă. Acum, putem să vor­bim, pentru că, oricum, nu ne­ ascultă nimeni! ” SESIUNEA DE EXAMENE A GENERAT MULTE MIGRENE, nu numai studenților de la stat, ci și celor de la universitățile particulare. Iată că, la Academia Universitară Ath­eneum, din Craiova, la facultățile de medicină și drept, EXIGENȚA PROFESORILOR A FOST MAXIMA. La examenul de istorie a dreptului roman, de pildă, din 96 de candidați, au picat 34 .Nu știm dacă și studenții basarabeni au emoții la examene, dar, în mod sigur, preșe­dinții Ion Iliescu și Mircea Ion Snegur n-au avut deloc, la Conferința de presă care a urmat intîlnirii la nivel înalt româno-române. Nu facem aprecieri a­­supra contextului în care s-a desfășurat respectiva Conferință de presă, dar nu putem să nu apreciem ABILITATEA CU CARE CEI DOI PREȘEDINȚI AU EVITAT RĂSPUNSURILE DIRECTE LA ÎNTREBĂRILE DESPRE REVENI­REA MOLDOVEI PRIMUL MINISTRU IN ROMANIA­­ AL ESTONIEI, EDGAR SAFISSAR, și-a prezentat, joia trecută, demisia în fața Parlamentului reunit la Talinn. Criza guvernamenta­lă­ a fost provocată de deficiultățire «*•­conomice care sunt agravate după do­­bindirea independenței . „Boris Elțîn VA FACE O VIZITA IN FRANȚA. În­tre 5 și 6 februarie a.c.“ — a declarat ministrul francez de externe 0 RIA« NOVOSTI PROTESTEAZĂ. Decretul prezidențial de miercurea trecută, sem­nat de președintele Rusiei, Boris Elțîn, care prevedea fuzionarea agenției ruse RIA-NOVOSTI cu TASS, a provocat vii proteste. Decretul prevedea ca noua agenție să se numească RITA și să fiei sub controlul autorităților rusești. CRAIOVA • AMMAN­ O­AP. & denis eft Éfe o delegație palestiniană va pâr­li și iu­at««!« "pace consacrate Orientului Mentoriu, programat« sa înceapă Mai, la Moscova — a declarat agenție! Franca Presse ambasa­dorul „statului Palestina“ In Iordania, Tayefe Abdel Rahim. • IERUSALIM. Conform unei informații transmise de poetul de radio israelian, secretarul de stat­ american, James Baker, a propus ■­acordarea,­­în­ 1993, *■ două­­ miliarde dolari drept ga­ranții bancare pentru împrumu­turile pe care Israelul dorește să le facă în Statele Unite, dar cu o condiție s sistarea realiză­rii de noi construcții în cadrul implantărilor israeliene, accep­ting­e însă terminarea a 9 000­ de­ locuințe a căror construcție a început. Premierul israelian, Yitzhak Shamir, a dat asigurări că nu este vorba de condiții america­ne, ci doar de „limitări de na­tură economică și de alt gen". " TRIPOLI. Agenția libiană de stresfi JANA" a anunțat că Libia a primit favorabil „me­sajul pe care l l-a a dresat se­cretarul general al O.N.U.“, fiind dispusă „sfi cooperez ® In­tegral, eficient și imediat in ce privește măsurile juridice refe­ritoare la accidentele survenite ca avioanele companiilor Psis Ami și Uta“. • MOSCOVA. IMIevizionaa fc Moscova a anunțat că aproxi­mativ 200 000 de susținători ai președintelui georgian înlăturat, Zviad­­ Oamsahurdia, s-au adu­nat la Tbilis­ in fața sediul guvernului. Agenția WASS a a m­ațftti că incidente survenite duminică într-o zonă din regiunea Nagom ®­­Karabah s-au soldat cu cel pu­țin șapte morți și mai am ră­niți. fi ® (*S­ & >▼•«) ANUL III nr. 549 ORA 20 I « postul independent­­ DE TELEVIZIUNE „SOTI“ fost sever atacat, ieri, in Parla­a­ment pentru maniera în care iși respectă statutul de Independen­ i­ță, conducerea radio-televiziunii­­ urmind a fi interpelată asupra­­ modului de înființare și legali­­­­tate a acestui post • ASTAZI, I LA PARIS, scriitorul Marin­­ Sorescu susține o lectură din­­ creația proprie • O LEGE ÎN­­­­DELUNG... FINISATA in Parla­­­­ment se află „tot pe drum“ s­i Legea organizării și funcționării­­ S.R.L A trecut prin „furcile­­ candine“ ale senatului, camerei , "deputaților, comblei de medie­­­ re, alungind, Ieri, la faza de Ra­­­­port al acestei comisii ® 80 T i DF. AUR, VALORÎND 11,7« MIL. 1) DOLARI au fost descoperite pe aeroportul din New Deam, fără a fi revendicate de cinem. La Otopeni nu putea cădea asemenea ,spsească* • PE BAZA­­ MĂSURĂTORILOR realizate in sistemul de supraveghere a me­diului, principalii agenți econo­mici a căror activitate a contri­buit, ieri, la depășirea valorilor admise au fost: Siderurgica S.A. (pulberi in suspensie), Azo­­mureș (amoniac) , Carboxim și SOMETRA Copșa Mică (pulberi in suspensie)­­ Rafinăria Brad. Și astăzi — în mod sigur — lu­crurile vor fi la fel. • ASOCIA­ȚIA S­RBILOR — HERȚEGOVINA DIN BOSNIA a adresat comunității europene, opiniei pu­blice internaționale și partidelor politice din Serbia, un apel pen­tru luarea unor­ măsuri urgente de stopare a genocidului, ce se săvîrșește asupra populației sir­­be din Croația. Demilitarizarea preconizată în regiune și desfă­șurarea forțelor de pace Ofi.U. nu înseamnă altceva decit pu­nere. In pericol a popu­latiei sârba. • LA PALA­TUL VICTORIA A FOST SEMNAT lunii, după-amiază, CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA PE ASUL 1992 intre confederațiile «Indicale repre­­zentate în Comisia mixtă Gu­­vern-sindicat« și reprezentanții patronatului desemnați de Ca­mera de Comerț și Industrie. Documentul mu a fost semnat de Confederația „Construct“, al că­rei reprezentanți nu s-au prezen­tat. De asemenea, nu a semnat contractul nici Confederația „Hercules”. în ce privește pe cei din urmă, din surse guverna­mentale am aflat că motivul in­vocat a fost acela că din repre­zentanții patronatului desemnați­­ de Camera de Comerț și In­dustrie nu a făcut parte și un membru al organizațiilor patro­nale din transporturi. Aceleași surse au precizat că în protoco­lul semnat intre confederațiile sindicale și patronat sau a fost prevăzuta în a»® d expres ® ase­menea clauză. • După ce anula­ —-am---hei I— «a»1 -riw na*' um i.șiw se o întilnire cu ministrul de ex­terne nipon, Michio Watabe, ce urma să aibă loc Seri, PREȘE­DINTELE RUS, BORIS ELȚÎN, NU VA PARTICIPA NICI LA NEGOCIERILE MULTILATE­RALE PRIVIND ORIENTUL MIJLOCIU (al cărui comitet „de orientare“ ar fi format din Ru­sia, S.UA. și părțile implicate in conflict), care ar urma să în­ceapă azi la Moscova. Agenția France Presse relata că nepar­­ticiparea lui Elțin se datorează programului său de activitate consacrat cu prioritate in etapa actuală problemelor interne ale Federației Ruse. • Vinzarea lo­cuințelor către populație s-a aflat aseară pe agenda de lucru a primului ministru la o reuni­une a Executivului. ORA 20 CRAIOVA —LYON Cu toate pînzele sus! Ieri de dimineață. La **d!td Prefecturii Județene Dolj și sub auspiciile de gazdă ale d-lui Sile Ștefan, prefectul Județului, de­legația de oameni de afaceri din Departamentul Rhône — Alpes și orașul Lyon s-a intilnit cu agenți economici din Craiova și Județul Dolj. Delegația este con­dusă de domnii Remi Olivier, important om de afaceri din Lyon, consul onorific al Consul­tatului român din Lyon, și de Jean Leala ©ouraion, director al Institutului „Liviu Rebreanu”, din același oraș. Din delegația fac parte, prin­tre alții, oameni de afaceri, spe­cialiști în probleme de agricul­tură și industrie alimentară, din industria de sticlărie, de moră­­rit și panificație , de asemenea specialiști în management, în stabilirea con trantelor de import­­export. In cursul întrevederilor de ieri, am solicitat d-lui Jean Louis Courriol o scurtă declarație asu­pra desfășurări acestor con­feta as­m«­®­­ teenstraíi­s „Am toată încrederea că «ceste «intacte se desfășoară sub sem­nul încrederii și Interesului re­ciproc. Am demarat bine, am făcut deja cițiva pași buni In această colaborare“, în replică, dl. Ilie Ștefan, me-a declarat: „înființarea unei so­cietăți mixte franco-români« Craiova este un culoar bun pen­ta­tru noi și o garanție necesară pentru oamenii de afaceri fran­cezi", în cursul zilei de astăzi, de­legația oamenilor de afaceri francezi va avea, la București, întîlniri cu un minîștri de resort din Guvern și va fi primită de președintele României, dl. Ion Iliesen, mm BORREsen SUMAR? W"vr"»w. ■­­ i — PAB. 2­8 ® Sport PAG. 3 8 • Agendă electo­rală 0 Ultima bătaie de gong • w Exprosie“ la „Minerva“! • Arf» k./PlNZA ,<Sf PĂIANJEN Scrisori pierdute w* trunul Viguros sil culturii român«, au­ dramaturgie­ și prozei »"casta ®, 8« sași crestează o» inel. Marele Ion Luca ne privește­­ prin ocheanul de gheață, de parcă ne-ar pune la microscop.­­ Iar distanța dintre «1 și noi (sau dintre noi și el) scade, scade­­ mereu. Numai dacă ea — distanța, raza sferei, umbra a ceea ce sintem­ —, proiectată la cer, o fi existind­e în dos. Și aievea. Parcă t>­u. Insă prindem pe micul ecran cîte „o noapte fur­tunoasă 10 — cu parlament și ședințe de guvern, cu prețuri scă­pate din Mu, ci el-zorobi numai coamă și vini Cu­ încă nu taie respirația, cii înei ne stîrnesa pohta de r!s „o scrisoare pierdută“, un răvaș, un moment, o schiță. Iar „adrisanții , eh și eh, cită frunză și iarbă, cit lemn in pădure, căci neamul ro­ ~ mîtne se prosperă de nu se mai vede și tot omul la fel. țj Revin« ca un laitmotiv „tîmeo danaos et Dona farentes* i­­ ț Bona Tudor, firește. Șî „Studioul electoral“. Candidați și plat­­­­forme, promisiuni în devălmășie, orgolii, surle și trîmbițe. $ ©ata, „timpul dumneavoastră a expirat“. i Nr 2 Nu a expirat, coane lanculi. Timpul, ca dumneata II % mijlocul lui, nu expiră. Acul de ceas bate impulsul pe loc, înc­­r­cindu-se în propriul lui culb, în propria lui neputință. Ceea ce­­ ține piept e mai in formă decit ceea ce împinge și urnește. Nu­­ știm cine pleacă și cine rămine, cine rezistă și cine dă fali­­ment. Lumea se mai subțiază, mai trage pe dreapta, mai șo­ ț­i imuri. Dumneata, nu! Mai actual ca niciodată, mai al nostru , ca oricînd. Au vrut să opereze în cartea dumitale de muncă, să te transfere, coane tancule, pe un post mai comod, pe un 1, 4 fotoliu mai „de sus“. N-a­ ținut. Intre timp s-a găsit și „scri­­­­soarea pierdută". Fusese o idee a poștașului ca să nu mai bată­­ drumul pînă în cartierul cutare, la partidul cutare. Zestrea a crescuty, s-a înmulțit cu ciupercil.. , Scrisorile“ au ajuns pînă “ 1 la­­ tavan.­ Toate de­­ preț. Și,­ iarăși, toate „pierdute“. Bravos S­I VIRGIL DUMITRESCU | 4 MAXIMA ZILEI: „În ciuda tuturor slăbiciunilor, trebuie să credem că există în noi ceva nobil care, într o zi, va triumfa, altminteri n-ar mai merita osteneala să trăim“ L GREEN • Care este, d-le primar, Alexandru Ion, cel mai impor­tant ciștig al perioadei postre­voluționare ? # Libertatea de a recupera ceea ce pierduseră ță­ranii, adică pămîntul. ® Și l-au ciștigat ? • Suntem­ in faza de finalizare a Legii fondului fun­ciar. Eliberăm adeverințe și pu­nem oamenii in posesie. Noi completăm actele premergătoare emiterii titlurilor, nu după re­gistrele vechi, ci măsurînd, e­­fectiv, pămîntul, conform deta­liilor de la „OCOT“. Din cele 3 918 ha, am atribuit cetățenilor peste 1 200 ha. • Veți avea pîine la anu’ ? • Cele 4 asociații au optat, pe baza consultării socie­tarilor, pentru însămînțarea 830 ha cu grîu. în toamnă am a­semănat 730 ha. In schimb, stăm rău cu arăturile, dar nu ne vom da bătuți. • De ce s-a tergi­versat finalizarea Legii pămîn­­tului ? • Comisia locală a lucrat greoi, cum a putut, cum a știut. Nu prea și-a făcut datoria, lă­­sînd la o­ parte și unele „nebu­loase“ ale legii. N-am avut nici jurist. Acum lucrurile sînt im­pulsionate. • Se pot mîndri ro­­băneștenii cu ceva realizări ? • Datorită preocupării primăriei din ultimii doi ani, se va con­strui o moară, un pod peste Tes­lui. Cea mai importantă reali­zare este aceea că am asigurat liniștea oamenilor. La Robănești nu au fost convulsii, nici pro­bleme . Ce se află, in conti­nuare, pe­­ agenda de lucru a primăriei ? ® Avem intenții bu­rse. Pe lingă finalizarea construc­țiilor începute, dorim să Înălțăm un cămin cultural, o brutărie, un dispensar uman modern, să reparăm drumurile comunale, să finalizăm, cît mai urgent și în spiritul legii..., Legea fondului funciar, să reparăm unele școli, să stabilim un punct farmaceu­tic de gradul I. Indiferent cine va fi ales primar­­ și electoratul are pentru prima dată ocazia să-și aleagă liber gospodarii), cam acestea cred eu că ar fi, doar o parte, din ceea ce vor oamenii să se facă, dar numai cu ajutorul lor. NICOLAE BABALAU AZi, comuna ROBANEȘTI Ansamblu folcloric „Maria­ Tanase“ în Craiova ? Prefectura județului nostru a avizat favorabil Inspirata cerere a Inspectoratului pentru Cultură privind înființarea Ansamblului folcloric „Maria Tanase“,1 ansam­blu ce va reînnoda și continua activitatea renumitului ansam­blu „Nicolae Bălcescu“ din Cra­iova. Intr-o vatră folclorică pre­cum aceea a Doljului, sub „pa­tronajul“ spiritual al Măriei Ta­nase, Inițiativa Inspectoratului pentru Cultură este mai mult decit necesară: este cuceritoare. Folclorul doljean, cunoscut în 29 de țări ale lumii prin mesagerii ansamblului: „Nicolae Bălcescu*'. va cunoaște, sperăm, noi valente. (U.J. pili întinde degajat «a tevei! Timp de câteva zile, o delegația a Județului Dolj, la membr­da dl. prefect Ilie Ștefan, s-a aflat în Franța, răspunzând unei invi­tații a domnului Michel Noir, primarul orașului Lyon, și a Con­siliului General al Departamentului Sarthe. A fost o delegație ce a cuprins reprezentanți ai tuturor domeniilor vieții econo­­mico-sociale și spirituale craiovene, care — beneficiind de sen­sibilizarea relațiilor Dolj — Lyon, înfăptuită un timp, cu multă răbdare și destul tact, de Jean Louis Courriol, ant­i- șir lector de limba franceză la Universitățile din Craiova și Iași (căsăto­rit cu o olteancă din „Iancu Jianu"), actorul Tudor Gheorghe și Marius Ghica, directorul Bibliotecii franceze din municipiul nos­tru — încerc să cred, va izbuti, tn urma contactelor avute, să proiecteze dimensiuni concrete unei fertile cooperări, în special economice» dar și din alte domenii ale vieții sociale, culturale, de invățămint etc. înainte de oricare alte comentarii adiacente, obligatoriu mi se pare a­ relev primirea fascinantă făcută soliei doljene. " Orașul LYON și orașul GRAIOVA, reprezentat« prin pri­marii lor, MIcheA NOIR și Tudor BABULESCU, își afirmă dorința de a se apropia prin efectuarea unor proiecte co­mune. Legăturii ® © ș­i« v ® r­ere› vor trebui să ducă la îm­bogățirea vieții culturale, sociale și «Conomice a celor două orașe. Grație schimburilor nu vor resulta astfel, aceasta coope­rare va favoriza : 0 prietenia și legăturile dintre locuitorii Lyonului și Craiovei 0 activitățile socio-economice, cultu­rale, universitare și administrative intre instituții, între­prinderi și asociații 0 promovarea de acțiuni in favoarea Bibliotecii Franceze din Craiova, a Institutului „Liviu Re­­breanu“ din Lyon și a viitorului Institut Franco-român de la Craiova. Vor fi organizate întîlniri periodice, fie la Lyon, fie la Craiova, între reprezentanți ai celor două orașe, pentru a urmări realizarea acestor acorduri. Tudor RADULESCU Michel MOIR Jaful «re un început Lyonul nu poate fi descris cu an* cu două, existând m­ocul de a comite, la tot pasul,erori și inadvertențe de fotografiere exactă a unui oraș de refertați »a Franței. Dar, mai ales, a unei stări MIRCEA CANT** -n..Tț? , (consinuara în gag. a IV-a) mmm h Credite fără dobîn­da! Așa cum ne-a precizat ing. Eugen Mateucă, directorul Su­cursalei Dolj a „ROMCEREAL", societățile agricole, cit și gru­pările asociative constituite con­form Legii 36, ce dețin cont­ra bancă, pot apela la obținerea de credite fără dobîndă acordate de „Romcereal“, pa baza unui contract Încheiat intre părți*. Acest credit poate reprezenta jumat­­te din valoarea contrac­tului încheiat cu „Romcereal“. Asemenea credite se pot acorda și producătorilor particulari, ce nu au cont în bancă, pe baza adeverinței de proprietate asu­pra pămîntului­ și a unui tabel semnat de cei Interesați. (N.B.), ■ iPt .­caf»id.er«ikin — Dad­-ml <f caiet dictando, ^ JumState­r rog­­­d# Radiografii sindicale * Interlocutori, in sectia Sin­dicatului Liber­­ al Combinatului Chimic din Craiova, mi-au fost: liderul sindical — dl. Ion Cio­­banu, viceliderul — dl. Gheor­ghe Băieșu, și liderul de la sec­ția 2­ 2 — dl. Mircea Sandu, în tema anchetei propuse („Cît de transparentă este activitatea Consiliului Sindical ?“), mi-am ex­primat dorința să văd registrul de procese verbale ale Consiliu­lui. (consiliu format, aici, din 21 de membri și la care muncitorii sunt reprezentați majoritar). Do­rința mea l-a contrariat pe dl. Ion Sîobami j „Păi, stați pu­ S.C. Qoljchim S.A. țin! Dassatavoastra dnefi ve­niți­­ în noi, vreți să faceți­­ o analiză a sindicatului î­n dacă vreți, discutăm probleme sindi­cale, nu facem o analiză a sin­dicatului prin ziar I“. Mi-am ex­primat opinia că o ședință de consiliu sindical nu trebuie să fie deloc secretă, ea puțind fi, dimpotrivă, publică. Dar am rămas eu opinia* pentru că, pînă la sfirșitul discuției noastre, re­gistrul nu a putut fi găsit. în ■ constantin tranga (continuare te pas, HI) Strict curi oficiial • LA BAILEȘTI VA SPORI DEBITUL DE APĂ POTABILA ! Așa ne-a Informat -o. Ion Să­­ceanu, primarul orașului Băilești, declarație potrivit căreia, în a­­cest an urmează să se mai fo­reze 5 puțuri de apă potabilă și sfi se construiască un rezervor, de 8 000 m.p. In vederea sporirii debitului de alimentare a orașu­lui Să fie rece și bună I • CU CRISTINEL SANDOIU, președin­tele „FEDERALCOOP“ Dolj, are intenții bune. Pînă la sfârșitul anului, în Județ se vor înființa 29 secții de croitorie, tîmplărie, cismărie ș.a., la comunele and» .. nu există asemenea activități. SA dea Domnu’... cel de Sus! * ÎN COMUNA CETATE, ÎNTREA­GA SUPRAFAȚA DE ARABIA­ A FOST PUSA ÎN POSESIE —_ . ne asigură Marin Duță, prime­"*, ial localității. Dacă avem în vi­­n­dere că această suprafață mă­soară vreo 6 000 ha și că aici s-au înființat 26 de asociații a­­gricole, putem aprecia că apr.)»'. - calea Legii pămîntului e pe ca­lea cea bună. Mai sigur­ vess­ul la primăvară. • ÎN 90 I5­­­ZILE, APROAPE ȚENI S-AU AFLAT 540 CET­A*­ ’ ÎN AU­­DIENȚA LA PRIMĂRIA CRA­IOVEI! Numărul respectiv s.t&. compune noma! din cel audiații? de primar, viceprimari­­l tootați tarul primăriei. Toți solicită la*% cuințe, pămînt și înființarea de.«< dughene. Pentru acestea din mUr­­mă ar mai fi loc doar prieț"% Parcuri sau pe maidane! BLOCURILE DIN ZONA © ARI*"-' FILIAȘI VOR AVEA CANALέ', ZARE! în sfirșît a« fneepart, lucrările de canalizare la cele 8.... blocuri construite te­rmediat*­:, vecinătate­a „bătrînei“ găin­uie'; ;' Filiașî. Bine că le-am construi­'t. doar fără canalizare. Ds» âacM’i le făceau fără balcoane, apăr­uși și ferestre? ® S-A PUS ÎSÎTE POSESIA ȚĂRANILOR NUR.« * 34 LA SUTA DIN SUPRAFAȚ^!'/ DE PĂMÎNT! Destul de puțin^": dacă avem la vedere că în urmează să fie atribuită, ea drept de proprietate, suprafața^ de 487 697 ha. Vine primăvara"■." și iar­na prinde cu ițele în­curcate rău, da tot. • MAR» DIFICULTATE PENTRU C £ î PESTE 220 000 DE ALEGATORI CRAIOVENII E) vor trebui să aleagă doar un primar, din cei 21 de candidați, și 31 de consi­lieri, din cei 378, cît­. și-au în­c continuare te ■ pag. a IlI-a) ;

Next