Cuvîntul Libertății, octombrie 1992 (Anul 4, nr. 725-747)

1992-10-14 / nr. 734

După consultarea liderilor partidelor politice pe­prezentate în parlamentul ales la 27 septembrie 1992, prin decret prezidențial — dl. Ion Iliescu convoacă noul for legislativ al României în ziua de 16 octombrie a.c., la ora 14. MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1992 4 PAGINI-10 LEI . POTRIVIT NORMELOR NR. 7 ALE BĂNCII NAȚIONALE A RO­MÂNIEI, capitalul social subscris al u­nei societăți bancare nu poate fi mai mic de 2 miliarde lei. Acesta trebuie să fie integral subscris și vărsat în momentul constituirii, într-o cotă de cel puțin 50 la sută din valoarea ac­țiunilor subscrise de fiecare acționar, restul urmînd a fi depus intr-un inter­val de maximum doi ani. Societățile bancare ce își exercită activitatea la data emiterii acestor Norme trebuie să dispună dei capitalul minim cerut la încheierea exercițiului financiar 1993.­­ în cadrul noii runde de negocieri de la Bruxelles privind ASOCIEREA ROMÂNIEI LA PIAȚA COMUNĂ s-au realizat primele progrese în privința exportului de produse textile, siderur­gice și de pescărie din țara noastră în C.E.E. © ÎNTILNIREA LA NIVEL Înalt gruzino-rusa a fost AMINATA. Purtătorul de cuvint al președintelui Elțîn a precizat că moti­vul amînării îl constituie pregătirea insuficientă a documentelor ce urmea­ză să fie supuse discutării. Boris Elțîn și liderul georgian, Eduard Șevard­­nadze, urmau să se intîlnească SERI, pentru dezbaterea unor căi concrete de soluționare a conflictului din Abhazia și, in ansamblu, pentru­ dezvoltarea relațiilor bilaterale.­­ PREMIERUL DANEZ, PAUL SCHLAETER, va fi primit ASTAZI la Paris de­ președin­tele francez, Franțois­e Mitterrand. In­­tîlnirea, la care vor participa și mi­niștrii de externe ai celor două țări, are ca scop pregătirea reuniunii lide­rilor C.E.E. care va începe vineri la Birmingham. Aceasta este cea de-a treia întîlnire bilaterală pregătitoare pe care Danemarca o are cu partenerii săi din Comunitatea Europeană.­­ JAPONIA A STABILIT RELAȚII DI­PLOMATICE CU SLOVENIA, docu­mentele fiind semnate la Ljubljana, de reprezentanți ai celor două părți. Re­publica Slovenia fusese recunoscută oficial de Japonia în martie a.c.­­ UNESCO a decis ca NOUL STAT IU­GOSLAV să nu mai fie implicat in activitatea acestei organizații., Consiliul Executiv al UNESCO a aprobat cu 23 voturi „pentru",­ 5 „împotrivă“ și 18 „abțineri“ această măsură prin care Serbia și Muntenegru nu mai sunt considerate succesoarele fostei Iugosla­vii în cadrul UNESCO.­­ CEL MAI MARE CUTREMUR din istoria Egip­tului (5,9 grade pe scara Richeter) s-a produs luni. Efectele sale sunt dezas­truoase, înregistrîndu-se deja circa 400 de morți și 4000 de răniți. Numeroase clădiri s-au prăbușit, iar rețelele de alimentare cu energie și de teleco­municații au fost grav avariate îndeo­sebi la Cairo. Armata a fost mobili­zată pentru acordarea primului ajutor și prevenirea incendiilor. Școlile și fa­cultățile și-au întrerupt cursurile. Au sosit primele ajutoare externe — prin Siria și Israel. Președintele Hosni Mu­barak, care se afla într-o vizită ofi­cială în China, s-a întors de urgență în țară. ” THE INDEPENDENT: „Europa răsăriteană democrată are ime­diat nevoie de ajutor, care poate fi cel mai bine acordat prin deschiderea Pie­țelor C.E.E. în fața produselor est-eu­­ropene. BALCANII sînt, însă, deja ÎN CARANTINĂ și această NOUA COR­TINĂ DE FIER ar putea să se ex­tindă. Pentru majoritatea est-europeni­­lor mesajul este clar: o Comunitate, care" se intitulează, eu­rupeu, europea­nă, reprezintă în continuare numai ju­mătatea de Vest a continentului și in­tenționează să mențină această situa­ție". " MEDIATORII INTERNAȚIO­NALI ai Conferinței permanente asu­pra Iugoslaviei sînt deciși ca între cele trei părți implicate în con­­­flictul din Bosnia la masa tratativelor și discutată DEMILITARIZAREA ORAȘULUI SARAJEVO, a afirmat purtătorul de cuvint al Națiunilor Uni­te, Fred Eckhart. Preluînd afirma­țiile acesteia, REUTER notează că în­­tîlnirea trilaterală programată pentru luni la Geneva a eșuat, la fel ca și pre­cedenta, care ar fi trebuit să aibă loc săptămina trecută. ultra scurt­e CRAIOVA S­ENAT Atmosferă de vacanță Lucrările Senatului României au fost reluate ieri printr-o șe­dință, în plen, de numai 30 de minute. Oră de începere (9), a fost depășită substanțial, mem­brii (încă) actualului corp legis­­ativ părînd mai degrabă tentați de felicitările reciproce (acolo unde a fost cazul) cu ocazia re­alegerii în viitorul Parlament. Programul de lucru­ (atît cu­ a mai rămas) urmează să se­­ stabi­­ească într-o ședință comună a celor două Camere, ședință ce va avea loc azi, începînd cu ora 12, în sfîrșit, de menționat demisia senatorului Cioacă Tică, numit recent într-o organizație internațională de medicină vete­rinară, ca și protestul­ adresat prim-ministrului Stolojan de către dl. Oliviu Gherman, pre­ședintele F.D,.S.Nu.„îaxi, a. an­?t, „cu stupoare că, în aceste zile, n care se face tranziția înspre o nouă structură a puterii în Romania, in anumite ministere pi la nivelul administrației loca­le se fac niște schimbări specta­culoase (...). Se fac instalări pen­tru menținerea puterii sau pen­tru transferul puterii de către oameni care sînt în fruntea ad­ministrației și a ministerelor“. Dl. Gherman cere d-lui Stolojan ,­să analizeze această problemă și­ să nu permită instalarea u­­nor­ puncte forte ale unor puteri c are doresc cu orice preț să-și mențină condițiile, atît la nivel central, cit și la nivel local“. Pact secret Bonn-Paris ? Atît Germania, cît și Marea Britanie au negat existența u­­nui plan secret între Bonn și Paris care, în cazul cînd Trata­tul de la Maastricht nu ar fi r­atificat de toate cele 12 state membre în C.E.E., ar prevede desprinderea celor două țări din Comunitate și crearea unei su­­praputeri occidentale. Ministrul britanic al afacerilor externe, Douglas Hurd, a făcut, în acest sens, o declarație ziarului TI­MES : „Pentru mine este foarte clar că nu a existat un astfel de plan și nici o propunere în acest sens. În schimb, se va do­vedi că aceste afirmații au fost neîntemeiate dacă Tratatul va fi ratificat de toate cele 12 state“. Premiul NOBEL pentru economie Ieri a avut loc ceremonia de­cernării Premiului NOBEL pen­tru economie pe anul 1992. Fe­ricitul laureat­­ al­ acestui presti­gios premiu, este Gary Becker, născut în 1930 în­ Pensylvani­a, titularul­­ catedrei de economie politică mondială de la­­ Univer­sitatea Chicago. La închiderea ediției Universitatea C.F.R. Craiova volei, M) — a ratat califica­ta în primul tur al C.C.V.­ în meciul retur al pre­­iminariilor pentru calificarea a primul tur al Cupei Confe­­crației la Volei, Dinamo /Ugansk (Ucraina) — Universit­atea C.F.R. 3—0 (6, 2, 2)­ I lani în prima manșă, desfășu­­ată la Craiova, Universitatea a iștigat cu același scor, dar la un etaveraj inferior (3, 9, 7), ucrai­­nenii de la Dinamo Lugansk a reușit o nesperată și specta­­ulăată calificare în primul tur! (IJ) r K r mm IÜPP —r^- •*­. • . ISiKEI * n!­­...i M^lM*** * M, iA­ sW is* Wl«t­­ ' -!■ ***** , - După cum se știe, ieri la prânt a avut loc conferința de presă radiodifuzată a d-lui Ion Iliescu, învingător în cursa preziden­țială recent încheiată. Milioane de ascultători au avut prilejul să constate iarăși că dl. Ion Ili­escu este personalitatea politică în măsură să evite, prin promp­titudinea răspunsurilor oferite, intrarea „în corzi“ pe ringul a­­salturilor jurnalistice. Curiozita­tea firească i-a împins, așadar, pe reporteri să ocupe cele 100 scaune și... locurile în picioare din sala Palatului „Elisabeta“, unde s-a desfășurat conferința. Din multitudinea întrebărilor, ce pot fi grupate, după sens, în categoria celor care au vizat politica programului și a celor care s-au referit la omul politic, se desprind accentele care privesc interesul național : concilierea națională, imaginea României în lume, diaspora, si­guranța națională etc. Consec­vent principiilor enunțate și cu alte ocazii, iată opinia actualu­lui și viitorului președinte al României în ceea ce reprezintă o adevărată „cheie de boltă“ a politicii noastre prin îngemăna­rea realităților interne și exter­ne — fapt sesizat cu deosebită incisivitate de reporterul de la „SOTI“. Căci imaginea unei țări în lume este dată atît de obiec­tivitatea receptării în exterior, cît și de cunoașterea și înțele­gerea fenomenelor­­ politice in­terne. Prin urmare, răspunsul d-lui Ion Iliescu : „Noi ne aflăm în punctul corect al Europei, de convergență între Est, Vest­­ și alte zone. Suntem­ chiar în cen­trul Europei. Avem un loc po­trivit­ pentru personalitatea noas­tră. Nu ne vom ploconi nici­ spre Vest, nici spre Est, nici spre Nord, nici spre Sud. Soarta Ro­mâniei se stabilește la Bucu­rești. Imaginea României în lume este legată de obiectivita­tea presei și de înțelegerea și cunoașterea realităților româ­nești, așa cum sînt ele, fără în­florituri. Atunci imaginea va fi corectă“. Dezavuînd superideologizarea proceselor economice, dorind constituirea unui guvern „nu­mai din oameni competenți“ și­­ acceptînd opoziția constructivă, care poate să conducă la „o poziție constructivă“, viitorul președin­te al României a reafirmat do­rința de continuare a reformei către o „economie de piață ma­tură“, cu permanenta protecție a intereselor naționale. De alt­fel, toate acestea se circumscriu unui alt adevăr, enunțat la în­trebările presei: „Politica în­seamnă realism“. FLOREA MINJ Ieri, la Palatul „Elisabeta“ „Soarta României se stabilește la București“ Cum s­-ăr putea hrntărî propor­ția între resemnare și minte, in­tre indiferență sau agresivitate din vorbele care cad, torent. In jur — mă întrebam privind, ne­sigură, tulburarea ce pare a nu se mai sfîrși. Și cînd veni-va momentul în care ne vom apro­pia de o normalitate pe care-o tot invocăm de-atîta amar de vreme; zadarnic pare-se. Gine ar putea să spună dacă pierdem mai mult contestînd, făcînd spe­culații nihiliste, ori încercînd să ne adaptăm realității, să o evi­tăm, prefăcîndu-ne absenți la chinuitoarele ei probleme și une- Siguranțe, întrebări obosite, care se leagă unele de altele, în timp ce încerc adaptarea la rigorile și adevărurile momentului, și-n acest miez de octombrie blind prelungit — ca o vară letargică, aminînd, neputincios, scadențele. Ca o stagnare-ntr-un anotimp a­mar... " Aș' Vrea să­ împrumut" ceva din nepăsarea copiilor, care mai pot fi absenți, netulburați de prea multe griji, calcule, dorințe re­primate ori resemnări ale celor maturi. Noțiunile de precauție, neacomodare, spaimă, neconso­­lare s-ar scurge de conținut. Aș vrea să simți mai degrabă ve­getalul — plin de sensurile mu­­turității, prevestindu-și propriul sfîrșit prin fructele-n pîrg ori dalii revărsate-n petale, decit alăturarea elementelor crud dis­tonante. E • trist simțind că pot ima­gina paradisuri pierdute doar pentru că, in loc de amurg calm văd amenințări noroase. Și că în loc de fructe zemoase, ce a astîmpăra deșertul arzător gurii, pomul de alături pare­­ a rodi întrebări... (GABRIEL/ BORA». întrebări obosite în CRAIOVA : .....in­ mi­n­im m — 11 ■ »­imn———uvr Delegația Federației profesorilor din S.Ui. Ieri, la Liceul „Nicolae Băl­­cescu“ din Craiova, s-a desfășu­rat întîlnirea reprezentanților Federației sindicatelor profesori­lor din S.U.A., înființat in anul 1918, numărînd 790 000 membri, și ai Sindicatului mîntul Preuniversitar din învăță- Dolj, în cadrul unui schimb de experi­ență la care au participat (din partea oaspeților) Shad Gold­stein, din statul New Mexico, și Helen K. Toth, asistentă în pro­bleme de personal la Departa­mentul Afacerilor Externe ame­rican, statul New Jersey. La întîlnire au fost prezenți ing. Cătălin Croitoru­, președin­tele F.S.I.P. din România, prof. Doru Busuioceanu, secretar ge­neral al F.S.I.P.R., prof. Dumi­tru Chilam, președintele organi­zației sindicale doljene, alți li­deri și membri de­ sindicat,­pro­fesori, învățători, personal TESA din școlile județului nostru. (FL. MIU) OIIM ’SUMAR" • Valentin Gheorghiu. Lumina care cîntă... • 90 de ani de la nașterea lui Zaharia Stancu * Dureri și bucurii la Starea Ci­vilă • Confortul urban și bal­coanele • „Risipiții“ se adună » „Odiseea“ privatizaților • Cursuri pentru agenți economici. BRV Ce ar dori ■ [UNK] [UNK] Cireșica? Credeam, cu naivitate uneori, că doamna Ghiță Cireșica, membră a delegației permanente a Consiliului Județean Dolj, va avea elementarul bun simț, minima decență și, o vreme, va sta cu broboada pe ochi, și va scuti organismul din care face parte, accidental, de gîndirea dînsei toroipănistă, plină de răutăți și gogomănii. Dar cum f­und­almen­te vocația doamnei Cireșica este de a colporta informații de tot felul, iată că, mai nou, s-a simțit datoare să aibă păreri irefutabile și vizavi de componența C.I.S.-ului de la cotidia­nul nostru, „Cuvîntul Libertății“, opinînd cine ar trebui să facă parte și cine nu, contînd în acest sens, și pe majoritatea fesenistă din amintita delegație, permanentă. Că de fapt doamna Cireșica, care a devenit „o glumă a orașului“, era doar o curea de trans­misie uzată, asta are mai puțină importanță. Grav rămîne că această nulitate profesională și de caracter, diabolică în „can-canuri“, un zero prin care suflă toate vîntu­­rile grației, această țău­că rătăcită confundă islazul co­munal, unde și-a săvârșit dînsa slujba, cu importan­tele instituții ale statului. Noi i-am mai adus aminte din cînd în cînd doamnei Cireșica de ziua în care, udă peste tot, dă­dea extemporale la procuratură și unde n-a rămas, din motive pe care nu le licităm, dar dumneaei a uitat și crede că dacă a mai făcut cîte o învîrteală sau două, cu atribuirea unui spațiu comercial, evident, contra unor avantaje, lucrurile nu se­ știu. Mai d­evreme sau mai tîrziu, sfirșitul este implacabil. Același... (R­OMAR) P.S. Dacă din tot ceea ce se vorbește și se scrie în presă doar 1 la sută ar fi ,adevărat, se impune imperativ ca, in domeniul Legii adm­inistrației locale, prefectul județului să ceară Guver­nului demiterea Consiliului care prejudiciază interesele județu­lui. Ar fi o primă dovadă a­ începerii instituirii legalității. ■V Du­p-atîta frig și ceață... Domnii Ion Iliescu și Emil Con­­stantinescu au în­­ față, pentru patru ani, o perspectivă certă. Primul a cîștigat detașat sufra­giile electoratului român ; celă­lalt — majoritatea semnificativă doar in­ cite­va județe ale țării, în celelalte — o minoritate. Desigur că, în configurația po­litică dată de op­țiunile­­ electo­rale/ emoționantă , rămîne înregi­mentarea elec­torilor­ etnici ma­ghiari pe o sin­­gură carte. Dacă , ar fi să fie vorba numai de un joc de noroc, ceva­­ în genul 14—21, am vorbi de o îndemîna­­re oarecare. Nu-i cazul­ și n-o să fie, niciodată", jocurile politice n­u pot să se" confunde cu­ Cele de societate. Față­­ de alegerile din 1990, prefacerile din noul eșichier politic sînt enorme. Au convins formațiuni politice ine­xistente atunci: PUNR, PRM, PSM. Au ieșit din cursă PNL și PDAR. Primul datorită enormei gafe monarhice, al doilea, ne­­avînd decit specialiști­ agronomi, nu a oferit o strategie agrariană, ci s-a înfundat într-un dezastru agricol. Duminica orbului din FSN a născut, și era firesc să o facă, o formațiune politică existentă în 1990, cea a­­ lucidi­tății, echilibrului și vocației na­ționale . Frontul Democrat al Salvării Naționale. Sigur, FSN plătește și va plăti, încă, tribut inconsecvenței, falsei deschideri spre “Europa,­­­idercarf­­tilismului, pasiunii de a demola și de a profita de valorile na­ționale într-un singur sens. Li­derul său național, dl. Petre Ro­man, nu-i nici ce se vrea, nici ceea ce pare. Este ceea ce este. Surprizele de aici pot veni. Se va deschide, cu noul parlament, o epocă de refacere, de recon­strucție, în sfîrșit, de relansare a energiilor naționale ? Se va­ răspunde enormelor greșeli din acești doi ani și­­ jumătate,­ cu o tot atît de mare luciditate și, responsabilitate națională ?■. ...Con­cordia națională este reclamată, de dezastrul din­ economie, din, agricultură, in­ fine, din viața so­­­cială. ■ El nu, .mai poate­­ fi pus, in seama moștenirii anterevolu­­ționare, fiindcă. Iai acești doi ani’ și jumătate, acest gingonism po­litic , ne-a ,dus unde ne-a dus. Indiscutabil;. ra­țiunea și cumpă­tarea au învins .in. confruntarea, pentru cea mai,.înaltă magistra­tură .In stat. Ai’el a lucrat, și-a lucrăt"bine, instincul nostru na­țional, dovedind, dacă mai era nevoie să dovedească magistral că, în, fiecare român, ,se as­cunde un Vlaicu. Vodă. Ceea­ ce nu trebuie să uite cei, care­ s-au­­ o­­ligat prin s can­­didatură­ și răspund acum, prin mandat este că dacă vor accepta să fie, în continuare, reprezen­tanții unor oameni umiliți și disperați, și nu al unora ieșiți din nevoi, mandatele încredin­țate se­ vor. Întoarce împotriva lor,, legea bumerangului apărind fără discriminare. Și ca să mă folosesc de­ o­­ vorbă de duh a unui poet celebru și in viață, am să închei zici­nd­­ că nu există ceva să se înUmple în România și să nu capete imediat celebri­tate mondială." ION DOBRESCU MAXIMA ZILEI. Picătura găurește piatra nu prin forță, ci prin con­tinua ei cădere. OVIDIU Plinea de Calafat Orașul de pe Dunăre suferă de multe, dar cea mai mare din­tre suferințe o constituie pîinea. În septembrie, 15 000 de cala­­feteni, alți 7000 din satele subordonate și încă 700—800 de străini în tranzit au avut, pe zi și pe masă, o jumătate de pîine sub­venționată. Cam 0,250 grame de locuitor. Secția de panificație aparține Societății Comerciale „MORARIT PANIFICAȚIE“ S.A. Craiova. Cum însă pîinea nu se frămîntă la Craiova ci la Calafat, ochiului vigilent al ing. Busuioc Ion îi mai scapă neregulile d-lui Mitroi Doru, șef de secție, care-i mai mult creanga prin ograda proprie. E drept că nu sînt dospitorii, cuptoarele nu s-au reparat, dar nu-i normal ca, în făină, cenușa admisă (0,68 la sută) să urce ca alcoolemia în sînge, pînă la 1,28 la sută! Mai mult neagră decit albă, coaptă cum o da Dumnezeu și în dorul lelii, pîinea de Ca­lafat ți se pune ca un nod în gît și se face­ plumb în stomac, în octombrie, parcă rușinîndu-se de cum e scoasă în lume, s-a cam sfeterisit de pe piață. Primarului, dl. Cojocaru Cornel, nu i se poate pune în seamă nepriceperea ; a înnegrit, sărmanul, bătînd depeșe pe la toți sfinții, prinși mai degrabă cu gînd la ciolanul domnesc decit la binele obștesc ! (I.G.). Șeful Poliției doljene... promovat . Noul șef al Inspectoratului General al Poliției este, de luni, domnul col. Ion Eugen Sandu, care a deținut, după decembrie ’89, funcția de șef al Poliției doljene. Promovarea în funcție a d-lui col. Ion Eugen Sandu poate fi considerată ca o recunoaștere a competenței Poliției de la Dolj. Anterior acestei promovări, oare­­cum șocante, fusese adus în Capitală și col. Valerică Dabu, ceea ce demonstrează că Poliția doljeană formează... cadre de nădejde, Astă seară, în preliminariile Campionatului Mondial de fotbal, Belgia — România Să nu ratăm clipa! Iubitorii fotbalului de la noi sînt, desigur, în posesia tuturor datelor privitoare la partida de astă-seară, de la Bruxelles,­ în­­ cadrul că­reia se confruntă cele mai puternice echipe ale grupei preliminare. Practic, scoaterea pe tușă a reprezentativei ceho-slovace (învinsă acasă de Belgia) simplifică lucrurile pînă la duelul în două manșe al protagonistelor de astăzi. Cine va reuși să încline balanța de partea sa, altfel va trata lucrurile în continuare. Nu tre­buie neglijat nici jocul de ansamblu al sorți­lor, dar e foarte puțin probabil ca obiectivul calificării să fie atins conjunctural, printr-o întîmplare. Coach­ul belgienilor, cunoscutul om de fotbal Van Himst, a declanșat un fel de „război psihologic“ în fața valului tricolor din Estul Europei, pe care îl consideră redutabil, apt de a întoarce pe dos ambițiile „diavolilor roșii“, care au în Scifo pe cei cu pîinea și cuțitul. In ambele tabere se face deja auzit zăbgă­­nitul de săbii. Numai că (asta ne mai trebuia ?. !), Gică Popescu și Balint se prezintă ambii fiind­­ accidentați și supuși unui incerți, trata­ment cu, laser, întâmplarea in sine mr­ai reduce, orice s-­ar spune, din­ moralul echipei pregă­tite minuțios de Cornel Dinu. Eventuala absen­ță a celor doi cunoscuți jucători români s-ar resimți neîndoielnic atît în sistemul defensiv, cît și în atac, unde, de regulă, Bálint e un puncheur de temut. Să sperăm că „golurile“ nu vor fi în rîndurile echipei noastre ci în cadrul porții lui Preud ’homme. Partida, oricum,­­ va fi una de mare travaliu și încărcătură ner­voasă. Iertați să fim, dar avem chiar impresia că astăzi, 14 octombrie, se joacă, la Bruxelles, marea cartă a­­ calificării la festinul fotbalului mondial în variantă organi­zatorică americană. Fiecare din Componenții naționalei române este pătruns de acest adevăr și animat, totodată, de a nu rata... clipa. „Cînd, dacă nu acum?“ — întreba deloc retoric Gheorghe N­­agi. Răspundem tot noi: „ACUM...". Pumnii strînși băieților noștri.: în­ speranță că peste doar cîteva ceasuri vom retrăi laolaltă un moment de vârf al fotbalului de la Poalele Carpaților SUCCES. TRICOLORI ! VIRGIL DUMITRESCU P.S. Meciul Belgia — România, va­ incepe la ora 20 (ora locală), respectiv 2î, ora Bucureștiulu­i Ochi de lumină Pentru o copilărie rănită Timp de două zile, un grup de cercetători de­ la Institutul­­­e Științe al Educației și UNICEF a fost prezent în­­ Dolj per­tru sn­țienșa unui studiu, cu privire la CO&III STRĂZ­II. Este­­ primu­l pas al unei ample acțiuni de cercetare psiho-socio-educațiilo­­r sală, ce va utiliza mijloace foarte diverse de analiză a fenomene­lor (cu accent pe aspectul pre­ventiv, cauzalitate și­ elaborarea strategiilor recuperatorii), între­prinsă pe un eșantion repre­zentativ. Cercetarea-acțiune va furniza un flux continuu de informații, dorindu-se un pro­­­gram model ce va fi extins, a­­poi, în principalele orașe ale țării­ . Zilele trecute,, cercetătorii și studenții , antrenați în această acțiune au vizitat Casa de co­­pii școlari fete, Centrul de pri­mire a minorilor Craiova, Casă­ de copii școlari băieți Dioști și Școala de reeducare, minori din municipiu, , inițiindu-se testarea psihologică a copiilor. Întilni­­rea cu juriștii a­ prilejuit abor­darea unor probleme , legate de­­ prevenirea delincvenței juvenile și propuneri de modifi­care ,a legislației în vigoare privind copiii, cu intenția corelării la legislația internațională (Româ­nia fiind printre , țările semna­­­­­tare ale Convenției pentru drepturile Copiilor). Propunerile vor fi prezentate la Forumul Organizațiilor Non-Guvernamen­­tale, ce va avea loc, luna vi­itoare, la București și înaintate, apoi, pentru studiu și adoptare Parlamentului,­­ Executivului și M­inisterului Justiției. Dimensiu­nea cercetării este foarte com­plexă, implicînd analiză" multi­­disciplinară" a fenomenului, se va desfășura sub egida­ Filialei Dolj a UNICEF, în colaborare cu Facultatea de Drept, Comisia de Protecție a Minorilor și Sis­temul de Ocrotire bucurăm efi Doliul Socială. Ne și Grăiovu au fost alese ca primă etapă pentru­ acest program , de mare generozitate și noblețe, ce va trebui să conștientizeze ' nevoia de ocrotire a copiilor' defavon­. . .i . . .. zați și, sperăm, schimbarea a­­titudinii față de eî. (G.B.)

Next