Cuvîntul Libertății, ianuarie 1993 (Anul 5, nr. 786-805)

1993-01-15 / nr. 794

Eminescu fTi avea întotdeauna virsta ce și-o închipuia și-n mijlocul virstei batea un clopot fâșind să se clatine ușile și ferestrele vechilor ctitorii ale limbii române. Odată, dezbrăcîndu-se de cămașă, aceasta i-a zburat și s-a prefăcut în lumină, odata umbra lui a căzut într-o fintînă și apa s-a răcorit, vîntul a suflat cu putere dar el se ținea de razele lunii și striga femeia iubită — absența prin care alerga înspre sine, CONSTANTIN OPRÎCA (Urmare din pag. 1) Noi vom rezuma miracolul eminescian la două cuvinte: „cultură“ și „armonie“. Emi­­nescu este o sinteză, unică și inegalabilă, tn felul ei, de cul­tură și armonie. Toată opera lui Eminescu — și chiar și viața sa — nu pot fi interpretate, cu folos, decit din perspectiva aces­tor concepte-cheie, fundamen­tale. Primul mare critic, care a înțeles acest lucru, a fost — nici nu putea fi altfel — Maio­­rescu. Dar el n-a avut timpul — și poate nici perspectiva cronologică, istorică — să-și dez­volte intuițiile pînă la capăt. Despre cultură și armonie, la Eminescu, s-a scris enorm. Pe aceste două concepte se bazează, de fapt, exegeza eminesciană, de-a lungul vremii. Numai că aceste concepte trebuie apro­fundate și demonstrația se im­pune a fi făcută cu mai multă coerență decit pînă în prezent Eminescu a avut o cultură neobișnuită și un instinct unic, inegalabil, al cîntecului. Desi­gur, se poate naște o nouă în­trebare : ce prevalează­­m miracolul eminescian, cultura sau armonia ? La această, atît de delicată, întrebare vom răs­punde : cultura. Pentru că fără o cultură mare, temeinică și profundă, nu poate să existe poezie mare. Pornind de la a­­ceastă premisă, și de la acest a­­devăr axiomatic, trebuie descu­rajați toți veleitarii, care nu înțeleg acest lucru și care con­fundă poezia cu versificația sau­­„prestidigitația". Marea a tuturor timpurilor este, poezie în primul rînd, mesaj cultural. Și poezia­ lui Eminescu este, înainte de toate, mesaj cultural. Aceasta și explică marea ei deschidere spre universalitate. Poezia lui Eminescu este încăr­cată de mituri și simboluri cul­turale. Când Constantin Noica ne îndemna să citim manuscri­sele eminesciene, o făcea tocmai în acest scop, spre a­ ne releva importanța covîrșitoare a cultu­rii in miracolul eminescian. Putem, foarte bine, trasa sfera culturii lui Eminescu, dar a­­ceastă operație de inventariere nu ne-ar putea duce, nici ea, prea departe, dacă nu vom în­țelege că nu trebuie să con­fundăm „cultura“ cu simpla „erudiție". Eminescu i-a dispre­țuit, in egală măsură, pe erudiți („purtătorii științei moarte") și pe sofiști („învățații cuvintu­­lui“), cum atît de bine ii numea el. Cultură înseamnă asimila­rea unor idei fundamentale, a trece totul prin filtrul unei gîn­­diri proprii, puternice și origi­nale, a te mișca liber în sfera ideilor generale, presupune „vocație Or, aceasta culturală“ (căci există o vocație a culturii, după cum există și una a in­culturii). Numai prin această „vocație culturală“, Eminescu a reușit să asimileze atit de mult, în atât de puțin timp, ceea ce alții nu pot asimila, ni­ciodată. Dacă la cultură (adică la „idee“) avem mai puțin acces (sensurile poeziei eminesciene scapă, uneori, chiar și celor mai subtili exegeți), în schimb armonia, vraja orfică a versului eminescian este aceea care ne subjugă și ne cucerește, pune stâpinire pe noi, pentru tot­deauna. Eminescu se află la confluența a două mari mituri: Hyperion și Orfeu, în ce constă miracolul.•• Promovații erau, de fapt, repetenți Totul a pornit de la sesifearea d-lui ing. Aristide Gheorghiu, directorul­­ Grupului Școlar pen­tru Gospodărirea Apelor și Pro­tecția Mediului din Craiova, că în unele cataloage apar ca pro­movați elavii care la sfirșitul a­­nului trecut, fuseseră declarați repetenți. Cazul la care se re­feră d-l director este cel al ele­vei Raică Aurica, din cls. a XI-a. Deși corigentă la patru obiecte in anul școlar anterior, cind ele­va era în ,cls. a X-a D, aceasta nu a fost declarată repetentă, cum era firesc, de diriginta cla­sei, prof. Victoria Cirtog. Totuși, la întocmirea listelor cu elevii promovați și arei repetenți sau corigenți, conducerea școlii lua­se situația școlară a elevei din catalog, considerind-o repetentă, deci aceasta nerm­ai avind dreptul să­­ se prezinte la examenul de­­corigență Surpriza d-lui Gheor­­ghiu s-a produs in primul tri­mestru al acestui an, cind observat că, în catalogul clasei a a XI-a, unde avea ore, eleva a­­părea ca promovată. Atunci a făcut legătura cu fap­tul că diri­ginta clasei îl prezentase, spre aprobare, o cerere a elevei, reie­­șind că aceasta nu are situația școlară încheiată, din motive de sănătate... Deși nu i s-a aprobat cererea respectivă, eleva*și-a sus­ținut corigentele (fără a mai avea acest drept), „promovind“ cla­sa... „Șapte elevi din școala noastră sînt în această situație, ne rela­tează, indignat, d-l director Gheorghiu. De vină sunt dirigintți și profesori precum ing. M­­irel Luță, Lelia Șterfelitu, Cristiana Ganță, Victoria Cirtag, care nu las­ă « *» fiața deoMât au informat corect conducerea școlii, nu au întocmit la timp situațiile la clasele respective, astfel nncit noi a trebuit sa ex­tragem, la sfirșitul anului trecut, situațiile din cataloage. Situațiile date ulterior de aceștia nu au mai corespuns cu acelea reale, din catalog, ajungîndu-se la în­călcarea regulamentului. grav este că unii diriginți mai au experiență profesională și, totuși, se fac vinovați de abateri de acest fel. E cazul prof Victoria Cirtag, care, de exemplu, i-a sfătuit pe unii elevi (Dan Irina, XI C ; Matei Mihaela, XI C), ca­re nu s-au prezentat la exame­nul de corigență, să nu mai so­licite aprobarea pentru reexami­nare, căci îi va examina din ea, fără știrea conducerii școlii, și îi va trece clasa. Un alt caz îl con­stituie prof Silviu Luță, care a modificat ne și medii în cata­loage, fară a informa conduce­rea. Sunt peste 50 de asemenea situații. Tot dumnealui solicită accesul personal la toate hotă­­rîrile Consiliului de administra­ție, deși nu face parte din a­­cesta. Prin modul cum se com­portă — pentru care a declarat că se simte responsabil —, pro­duce tensiuni și chiar stări con­­flictuale în școală“. Cum era de așteptat, au ur­mat... măsurile.­­ D-nei prof. Vic­toria Cirtog i s-a dat avertisment scris, iar ceilalți diriginți, aflați la prima abatere după mulți ani de funcționare în învățămînt, au fost atenționați. Analizîndu-se, insă, situația împreună cu In­spectoratul Școlar Județean, s-a ajuns la concluzia că sancțiunile sunt prea ușoare în raport cu gravitatea abaterilor și că nu au fost nominalizați toți cei vinovați, urmînd o întrunire a Consiliului de administrație rască noi sancțiuni care să hotă­și măsuri privind și alte cazuri. ...Răsfrângerile morale ale „în­­tîmplărilor“ de mai sus nu pot fi decit profunde în­ viața uneia dintre cele mai mari școli cra­­iovene, solicitată de elevi din multe județe ale țării. După „în­dreptarea greșelilor“, va urma, probabil, examenul de conștiin­ță (și de conduită) al celor care, mai presus de orice, au îndato­rirea să ofere modele profesio­nale și umane. Vor reuși cei tn cauză să promoveze aceste... co­­rigențe . FLOREA MIU Numărul dublu 11—12 (noiembrie-decembrie 1992) al „Ra­murilor" încheie pentru această revistă un an literar bun, dus pînă la capăt cu osîrdie și devoțiune profesională. Se dove­dește încă o dată că a depășit, solitar și fără zgomot, cantona­rea păgubitoare intr-un provincialism anume și că aparține — prin spirit, tradiție și meșteșug — unei întregi literaturi na­ționale, cu deschideri ample și către alte orizonturi de cul­tură. Multe sunt locurile de zăbovit pe buchie și morală în acest număr. Am cita, în ordinea convenită, interviurile cu Ștefan Aug. Doinaș și Ion Cristoiu (realizat de Ioan Lascu); „Ramuri“, 11-12 Spațiul consacrat cărților anului 1992 (lecturate de Marian Victor Buciu, Ion Militaru, Monica Potcoavă); grupajele de repere, disociații, prezențe literare (un „imn pentru idei“ în viziunea lui Constantin Noica, susținut de Gabriel Coșoveanu, un incitant profil de scriitor Marin Preda semnat de Monica Spiridon, o cronică obiectivă a lui George Popescu la „Iluzia regală“ de Constantin Barbu, „carte-poem ce propune o „te­rapie“ de ieșire din istovire a imaginarului“). Repunerea în dis­cuție a raportului dintre poezie, filosofie și politic este prile­juită de un text al lui Lacoue-Labarthe (prezentare și tradu­cere Marius Ghica). Amatorului de literatură beletristică i se rezervă un fragment din romanul danezului Vagn Lundbye „Pălindromos sau ultima călătorie a lui Columbi‘, traducere de Cornelia Ciolac, un alt fragment din „Roman de citit in tren“ de Dumitru Țepeneag și „Zidul", așa-zis scherzo eclectic și dramatic de Cezar Avramescu. In aceleași note armonice — poezia, la rîndu-i, grație unor nume de pe lingă noi, cu­noscute : Mircea Moisa, Florentin Smarandache, Florea Miu, Toma Grigorie. Revista mai conține, nu în ultimul rînd, un calendar literar de Al. Firescu, notații muzicale de Claudiu­­ Moldovan etc. În fine, un număr „Ramuri“ citibil și, ceea ce este mai important, citabil. VIRGIL DUMITRESCU VINERI, 15 IANUARIE 1993 Tavanul de joc, dar sub culoarea vișinie a echipei, din Grant. Primul gînd care i-a trecut prin cap are ceva din aerul vendetei : „Am să dau o palmă echipei Steaua !“, înțe­leg că proaspătul apărător al Rapidulețului are de gînd să se răzbune printr-o evoluție, de care e capabil, în stare să tre­zească regretul celor de la Stea­ua. έn raporturile dintre Iovan și fosta lui echipă doresc *ă le pun­eju pe tapet, fiindu-mi indi­ferent­ unde joacă și ce brr­m poartă] proaspătul elev al lui Mir­ și pal­ru cea Rădulescu,­­ important fiind că, în (ine, joacă. Altceva se pare că e mai dificil de desci­frat în atitudinea de Ultimă oră a lui Iovan. Adică, zic, de ce o fi fost nevoie ca un bun jucător de fotbal, care a mai și gustat din rigorile profesionismului en­­glezesc­, să se izbească de tavan cu fruntea pentru a­­ se trezi in simțuri nesătula poftă de formă sportiva ? Ce s-ar fi intimplat da­că, sr­ presupunem.­lován și-ar fi văzut de ale Uu și( Sterilii­ de nie side . De incompatibilitate Tradiție si actualitate creatoare In biografia multor scriitori se spune că debutul literar s-a pro­dus la virsta gimnazială sau liceală, in paginile unor reviste școlare. învățământul craiovean are un capitol consistent referi­tor la astfel de reviste. Tradiția editării acestora a fost reluată, în Liceul „Elena Cuza“, prin a­pariția revistei ....——■ ■ ■ — „Caiet de corn- /* . punere“, nr. 2, U3FAST coordonată de profesorii Eugen Bratoștițeanu și Ronald S­ănescu. Tipărită în condiții grafice foarte bune, pu­blicația conține versuri și proze semnate in exclusivitate de elevi. Lirice in totalitatea lor, ver­surile tinerilor autor nu sint deloc desuet­ intimiste, ci trans­criu ginduri și trăiri autentice, intr-o expresie poetică modernă, încă în căutarea unei tonalități proprii, reflexivitatea fiind, de asemenea, o trăsătură a multor poeme. Deși elevii-poeți sunt încă marcați de modelele lite­rare, precumpănind cel al Poe­tului nepereche — Eminescu — și cel blagian, putem desluși în versurile lor destule note perso­nale, fervoarea trăirii și, cum am menționat, reflexivitatea. Să spicuim : „Nu mai coborim cu oile, / Urcăm cu gindul“ (Bogdan Cor­nelius Predescu); „M -am dus / și m-am pierdut / in cîmp... / Acum, mă strig / și mă caut“ (Ilona Duță) ; „O ! unde-am pus / Haina viselor !“ (Irinel Dincă); „Niciodată vîntul / nu trimite / atîta poezie ca / toamna“ (Eca­­terina Măciucă); „E liniște cu­rată / și goală de mistere, / s-aud povești în codri că umblă Alior, / în fața porții mele / ard căzătoare stele , / sînt două ...................« lacrimi mute, / a­i„. . a­lunecînd ușor...“ Iidl­Crfal (I­u­l­i­a­ Cristina Miu). La fel am putea cita crîmpeie din versu­rile celorlalți semnatari: Mă­­dălina Voiculescu, Monica Floa­rea, Doina Constantin, Maria Onea, Ileana Porojan, Simi­­na Pîrvan, Luciana Oana Manuela Stănuică, Ghiță, Pe­­truța Veche, Monica Dascălu, Dragoș Nicolae, Zina Zăveică, Simona Măceșanu, Doina Popes­­cu, sau din poemele în proză ale E­zei Biță și Gabrielei Du­­mitrescu. Cele trei proze de an­ticipație și S.F., semnate de Adrian Badea, Vasile Grigore și A. Popescu, precum și cea ana­­litic-senzațională de Elena Jus­­tineanu, vădesc imaginație, acu­ratețe stilistică și o anumită „știință“ compozițională, îmi place să cred că, intr-un viitor nu prea îndepărtat, vom asista la cîteva împliniri scriitoricești. „Caiet de compunere“ nr. 2 con­firmă și impune un mediu crea­tor stimulativ, de studiu. Intens, dominant la această dată în ca­drul Liceului „Elena Cuza“. MIRCEA MOISA „Sora mai mică“ a medicinei Dacă in anul 1958, in Craiova exista un singur serviciu de stomatologie, in cadrul Spitalu­lui nr. 2, unde își desfășurau activitatea doar 12 medici și 7 tehnicieni dentari, în prezent in municipiu funcționează 5 policlinici de specialitate, de asemenea numeroase cabinete de stomatologie in unități școla­re și industriale. Am amintit a­­ceasta deoarece, pe nedrept, stomatologia încă mai este so­cotită o „soră mai mică“ medicinei, fără să se țină cont­a de faptul că afecțiunile­ buco­­dentare, netratate la timp, pot declanșa boli grave în orga­nism. De exemplu, banala infec­ție a unui dinte poate fi cauza unui reumatism, în stare să cu­prindă inima, declanșind o boală care să marcheze, pentru toată viața, sănătatea unui om. După opinia d-nei dr. DOINA GLA­­VAN, medic-șef al Policlinicii de stomatologie din cadrul Spi­talului nr. 2, cu­ o vechime de 34 ani în cadrul aceluiași spi­tal, care a avut amabilitatea să ne facă precizările mai sus-amintite, și bolile renale pot fi declanșate tot de infecții dentare. Dar exemplelor poate continua, șirul cu mențiunea că cel mai afectat dintre toate rămîne aparatul di­gestiv. Și, nu în ultim­ul rînd, trebuie avut in vedere aspec­tul „estetic“ pe care îl poate provoca o anomalie dento-maxi­­lară. • Spitalul nr. 2 Craiova, care acordă asistență medicală la două treimi județului nostru din populația are subordo­nate două policlinici de stoma­tologie, patru cabinete școlare, două cabinete de unități indus­triale și zece cabinete la dispen­sarele din mediul rural. Policli­nica din str. Brestei, unde am realizat documentarea pentru acest material, este un fel de „pepinieră“ de unde au plecat. Pe rînd, la centrele înființate ulterior, cei mai cunoscuți me­dici in domeniu. Policlinica fi­ințează într-o clădire veche de peste 70 ani, dar conducerea administrativă a Spitalului nr. 2 i-a acordat un sprijin sub­stanțial atit in­­eea ce privește Întreținerea localului, cit și în aprovizionarea cu inst­rumen­tar medical materiale, și medi­camente Unitatea are 11 punc­te de lucru, 20 medici, 22 ca­dre medii și 27 tehnicieni den­tari. Ca un element de curiozi­tate, aici se realizează, de-a lun­gul unui an, peste un milion de minute protetice, 11 000 ur­gențe și 50 000 de plombe, cu precizarea că tratamentul cariei dentare este socotit ca o pro­filaxie și se execută gratuit. Referitor la prețurile ce se per­cep pentru lucrările protetice, acestea sunt mai mult simbolice : o coroană de înveliș (din gau­­dent) costă doar 75 lei, o coroa­nă de anilat, 70 lei, o proteză totală: 800 lei. Lucrările de gaudent sunt cele mai solicitate, atit din punct de vedere al rezistenței, cât și al aspectului deosebit... • Referitor la între­barea : „Ce trebuie ca un medic stomatolog să aibă mina ușoară“ ?, d-na dr. Doina Glă­­van ne-a răspuns: „Unii cred că, pentru a fi medic-stomato­­log, iți trebuie multă forță. In­tr-adevăr, sunt și situații cu ex­tracții grele. Dar și acolo mina doctorului poate deveni ușoară, dacă el reușește ca, între mina sa și măseaua pacientului, să stabilească o legătură care sa-l determine să știe cum să-și fo­losească forța. Dacă anestezia nu prinde, de vină este aneste­zicul sau tehnica aplicării aces­tuia“. • Am mai aflat că anes­tezia se face cu xitină (2 la sută) și adrenalină, de asemenea cu xitină simplă, pentru pacien­ții cu afecțiuni cardiace. Din păcate, pentru anihilarea dure­rii, in afară de anestezie (cu seringa, bineînțeles) nu se poa­te face nimic... CONSTANTIN PREDA Jlb-albaștrii"*. De ieri, F.C. „Universitatea“ Craiova și-a mutat sediul pre­gătirilor pe Valea Oltului, la Călmănești, acolo unde, și în toamnă, cei doi antrenori, Ion Oblemenco și Nicolae Zamfir, au mai deplasat echipe pentru­ o scurta perioadă de ozanifica­­re. Sub comanda aceluiași cuplu­ de antrenori, de data aceasta au făcut deplasarea : Vodă, Co­­jocaru, N. Zamfir, I­. Mogoșanu, Ciurea, Cioroboc, Vase, Papură, Știrbulescu, Gușata, Barbu, Gîrleșt­­anu, Predoi. De aseme­nea, au mai fost convocați pen­tru această pregătire montană : Emil Trăistaru, Marian Ioniță, Cla­udiu Jianu, Sorin Turcin (Universitatea Craiova ) ju­ Fostul mare jucător de fotbal Ștefan Iovan, în a cărui a doua tinerețe continui să cred, prilejuiește o anume temă imi de meditație. După expirarea con­tractului in străinătate, căpita­nul de la Sevilla s-a intors spre a-și oferi serviciul la echipa Steaua. Toate bune și la locul lor până intr-o zi, cind fundașul dreapta al viteziștilor s-a încurcat la un păhărel de vorbă în plus. Ce a urmat, se cunoaște. A fost trimis pe tușă și a fost tratat ca u­n oarecare jucător de rezervă. A sparat mai apoi la orizont per­spectiva de a reintra pe terenul pe Valea Oltului m­ori), Nedelcu (Constructorul Craiova), Diaconu (Petrolul Sterua), Enăchescu, (Unirea Drăgășani). Lung a făcut și el deplasarea,­­ cu toate că pînă la această oră situația ’ lui nu e definitivată. Joi, domnul Cornelia Stroe s-a aflat la București pentru tratative cu clubul mi­litar.­iovean . Propunerea clubului era­Sburica — transferat definitiv la Steaua, la schimb cu Lung, și tineru!, (19 ani), Nem­țeanu!, de la Suceava. Portarii Boldiri .4 Dumitru au fost tre­cuți pe lista de transferări Pe Ion Mircea conducerea termică intenționează sa-l cedeze Clu­bului „Constructorul“ Craiova,­­echipă „satelit" a alb-albaștrilor. Un caz aparte ii reprezintă ti­nerul Călin Augustin, care nu s-a prezentat la­ pregătiri, „hoi­nărind“ după un iluzoriu con­tract undeva în străinătate. Lor­tul craiovean va rămîne la Că­­limănești pînă in 27 ianuarie, cind, la Rm. Vîlcea, este pro­gramat­­ prima partidă amicală a sezonului, in compania echi­pei din localitate. Mai sînt per­fectate următoarele s jocuri ami­cale : 3 februarie cu Jiul­ SEELIF, 10 februarie cu Jiul Petroșani, la Craiova, 20 februa­rie, cu F.C. „Electroputere“. Pentru datele de 7 și 14 fe­bruarie, se duc tratative cu F.C. Irgiș și F.C. Inter Sibiu pen­tru perfectarea unor partide tur-retur. Dată fiind dificultate­a sezonului­ de primăvară, pregu­­rile montane vor cunoaște o intensitate deosebită. Grijile conducerii tehnice sunt provoca­te de lipsa de la pregătire a unui număr mare de jucători (șapte), convocați la loturile na­ționale. Nu este exclusă posibi­litatea ca, în ultimul moment, conducerile celor două cluburi craiovene din divizia națională să ajungă la o înțelegere și în privința transferării lui Bică la „Universitatea“ Craiova. Un lucru este cert: de modul cum va fii folosită această perioadă, de pînă la 28 februarie, dam primei confruntări oficiale a sezonului, de seriozitatea cu care se va lucra depinde evo­luția echipei studențești în tot restul anului. Așa­­:“» stimați fotbaliști ! Vremea treabă, va­canței și a sărbătorilor a tre­cut ! NICIU BOLEA ,de fond le-ar fi tulburat viețile ? Morala gestului și a schimbării de atitudine, pe care o citesc — oarecum cu tristețe — in palma­ lui Iovan ma duce cu gindul la vorba noastră din străvechime : dă, Doamne, mintea românului cea de pe urmă ! Domnul, în bunătatea lui, nu are decit a ne Înnobila și cu asta. Greu de pri­ceput de ce trebuie sa așteptăm o viață pentru un dram de min­te și înțelepciune pricind la in­­d=m­în’ri fiecăruia. Oricum, succes.­­Ștefan Invan ! VIRGIL DUMITRESCU Tenis de masă la Craiova Timp de trei zile, duminică, luni și marți, Sala Polivalentă din Craiova va găzdui cea de-a patra etapă a turului diviziei naționale A de tenis de masă masculin. Participă echipele „Universitatea“ CFR Craiova I și II, CSM Cluj-Napoca, „Uni­rea Tricolor" București, „Con­structorul“ Tg. Mureș și COM­­TEX Slatina. Spectatorii­­ cra­­ioveni vor avea prilejul să-i ur­mărească la lucru, printre alții, pe Cristian Țol (campion na­țional), Vasile Căluș, Marius Piciu, Cătălin Negrilă (Craiova), Manus Pantelimon (București), Lucian Neacșu (Slatina) și Cos­­min Lazici (Cluj-Napoca). Re­uniunea se anunță interesantă, in ciuda faptului că echipa cra­­ioveana domină cu autoritate întrecerile interne și în acest an. Capul de afiș ii constituie in­­tîlnirea Țel­i Lazici, o reedi­tare a finalei de simplu mas­culin din cadrul campionatelor naț­onale desfășurate anul tre­cut, tot la Craiova. (VASILE POPOVICI, coresp.) SPECTACOLE • FILARMONICA „OLTE­NIA“, ora 18 — CONCERT SIM­FONIC EXTRAORDINAR DE MUZICA FRANCEZA. Dirijor: Jean-Louis Vicitrt (Franța). So­liști : Theodora Ciucur (soprană), Alexandru Moisi­uc (bas). In pro­gram : RAVEL „Pavana pen­tru o infantă defunctă“, FAURE — „Requiem pen­t­ru soliști, cor, orgă și orchestră". Maestru de cor : Alexandru I­acu­; la orgă , Corina Popa-Stane­scu.­­TEATRUL DE­ PĂPUȘI, ora 10 — ZMEUL N A­TAFLET. CINEMA • „Patria" : „MINATORII DE FANTOME“ (S.U.A.) premieră , orele : 8,45 ; 11 ; 13,3;11; 16 ; 18,30 • „Central" : „GIUVAERUL NI­LULUI“ (S.U.A.); premieră ; ore­le : 9 ; 11; 13 ; 15 ; 17 ; 19 • „Victoria“­­ „RAMBO­I“ (S.U.A.); orele : 10 ; 12 ; 14 ; 16; 18 • „Modern“: „BANDITUL CARE NU VOIA SA MOARA“ (S.U.A.); orele : 13 ; 15 ; 17 • „Modern" : „L­ADY EXTERMINATOR“ (Hong Kong); orele : 10 ; 12,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18 • „Craiovița" : „BANDITUL CARE NU VOIA LA MOARA“ (S.UA); orele: 13. 15. 17. EXPOZIȚII • Galeria „Arta“ — Expoziție de pictură, o Galeria „Croma­tic“ (Inspectoratul județean pentru cultură)­­— Expoziția „Atelier“ a elevilor Școlii de Arte „Grigore Gabrielescu“ o Biblioteca Expoziție de județeană „Aman"; fotografii: „His­­toire des Bibliothéques. • Ex­poziții de carte: Edițiile operei eminesciene Ion Al. Brătescu- Voinești, Emil Gîrleanu, Ioan Slavici. • Galeria de artă a co­piilor . Expoziția de desene „Ora­șul copilăriei mele“. Programul 1­ 7,00 Programul Televiziunii Naționale din Republica Moldo­va. Telematinal . 10,00 TVR Iași ; 11,00 Film serial. TVR Cluj ; 12,00 VIRGINIE ÎȘI FACE DE CAP (1); 13,00 De­sene animate ; 13,30 Descoperi­rea planetei; 14,00 Actualități ; 14,15 Ora de muzică ; 15,00 Pne~ universitaria ; 15,25 Teleșcoală ; 15,50 Tragerea Loto; 16,90 Cheia succesului; 16,30 Arte vizuale ; 17,00 Actualități; 17,06 Gong I ; 17,35 Pro Patria ; 18,35 Dialoguri muzicale ; 19,00 Sim­pozion ; 19,45 Desene animate; 20,00 Actualități; 20,30 Concurs pentru Eurovision '93 (XI); 20,35 La aniversare; 21,25 Sport; 21,35 Film serial: DIN VOIA DOMNULUI (10); 22,25 Viața parlamentară; 23,00 Ac­tualități ; 23,15 Magazin cinema­tografic ; 0,15 Jazz-fan. Programul 2 TV3 EUROPE 8.00 Jurnal francez ; 8,30 Te­­lematin ; 9,00 Jurnal canadian ; 9,35 Grădina animalelor; 9,45 Confidențe feminine ; 10,00 Timp prezent. Magazin de informații ; 11,00 întrevederi ; 11,30 Desco­perirea ; 12,00 Lalkali. Docu­mentar ; 13,00 O șansă cîntece­­lor. Varietăți. 13,45 Jurnal el­­vețian ; 14,15 Parcul bravilor. Teleroman ; 14,40 Film artistic; 16,00 TVE Internacional; 16,30 Desene animate; 17,00 Actuali­tăți ; 17,05 Sport magazin ; 18,00 Emisiunea în limba germană ; 19,00 Concertul Orchestrei Na­ționale Radio; 21,00 Programul Televiziunii Naționale din Re­publica Moldova ; 21,30 Viața spirituală ; 22­00 TV 5 Europe ; 22,35 Muzica pentru părinți, SÎMBATA, 16 IANUARIE 1993 Programul î 9,00 Bună dimineața... de la Cluj­ ; 10,00 Actualități; 10,10 Șapte note fermecate; 11,00 Film serial pentru copii, SAM (SUA) (1); 11,30 Tradițiile vlahi­lor din Voivodina; 12,00 Alfa și Omega ; 13,00 Spectacole ofe­rite de fundația „Brambach“ ; 14,00 7 X 7 , 14,30 Actualități; 14,40 Reflecții rutiere; 14,50 La nașterea domnului Eminescu; 15,30 Film serial. VĂDUVELE (11); 16,25 Rugby , Anglia — Franța; 18,00 Al doilea război mondial (serial); 18,30 Desene animate ; 18,45 Mapamond ; 19,16 Teleenciclopedia ; 20,00 Actuali­tăți ; 20,35 Film artistic: CHI­NEZUL (VI); 22,15 Săptămîna sportivă; 22,35 Speranță pentru un comic ; 23,35 Actualități; 23,45 Film serial: VĂDUVELE (ultimul episod); Programul 2 18.00 TVE Internacional; 16,30 Desene animate ; 17,00 Artiști lirici români; 18,25 Film artis­tic : SPECTACOL LA MIRAJ (Polonia, 1983); 20,00 Actuali­tăți ; 20,30 Jazz-magazin; 21,00 Programul Televiziunii Naționa­le din Republica Moldova ; 21,30 Studioul muzicii contemporane; 22,00 TV 5 Europe; 22,35 Va­rietăți internaționale. DUMINICA, 17 IANUARIE 1993 Programul 1­ 9.00 Bună dimineața!­­ 10,00 Actualități; 10,10 Arlechino; 10,45 Film seria! pentru copii : SAM (2); 11,15 Viața satului (I); 11,45 Handbal masculin: Steaua U.S. Cretier (Franța); 12,20 Viața satului (II); 13,00 Lumină din lumină; 14,00 Actualități ; 14,15 Video-magazin ; 16,35 Anul sportiv 1992 ; 17,35 Ocolul pă­mântului în 80 de zile (5); 18,30 Laureații premiului Nobel pen­tru literatură : Luigi Pirandelo ; 19,00 Film serial: DALLAS (189); 20,00 Actualități; 20,30 Film artistic: HOTEL (SUA, 1983); 22,15­ Sport; 22,25 Con­vorbiri de duminică; 22,55 Ac­tualități ; 23,10 Campionatele europene de patinaj artistic. Programul 2 16,00 TVE Internacional ; 16,30 Desene animate; 17,00 Actuali­tăți ; 17,05 Serata muzicală TV ; 19,30 Orașe și civilizații ; 20,00 Actualități; 20,30 Pop-club ; 21,00 Programul Televiziunii Națio­nale din Republica Moldova ; 21,30 Concertino ; 22,00 TV 5 Europe ; 22,25 Mondo-musica. LUNI, 18 IAnuARIE 1993 Programul­­ 14.00 Actualități­ 14,19 Ora de muzică ; 15,00 Preuniversită­ria ; 15,30 Teleșcoală (germană • italiană); 16,00 Civilizația montană; 16,30 Portativul pre­ferințelor muzicale; 17,00 Ac­tualități ; 17,05 Magazin In limba maghiară ; 18,35 Tezaur folcloric; 19,00 Sighișoara — dialoguri medievale (5); 19,30 Desene animate ; 20,00 Actuali­tăți; 20,35 Sport; 20,45 Gala premiilor UNITER ; 22,15 Azi in prim-plan; 23,00 Actualități ; 23,15 Repriza a treia. Programul 2 16,00 TVE Internacional ; 16,30 Desene animate; 17,00 Actuali­tăți ; 17,05 Veniți cu noi pe pro­gramul doi!... Cine iubește și lasă...; 20,00 Actualități ; 20,35 Tradiții ; 21,00 Programul Tele­viziunii Naționale din Republica Moldova; 24,30 Lumea sportu­lui ;­ 22,00 TV 5 Europe | 22,35 Magazin auto-moto, VINERI, 15 IANUARIE 1993 Radio VINERI, 15 IANUARIE 1993 6,00 Actualități matinale (In­serție directă Radio BBC — Lon­dra). 6,20 Jurnal agrar. 6,400 Week-end itinerar. 6,50 Rețete culinare. 7,00 Radiojurnal — in­serție din programul studiouri­lor centrale. 7,15 Relatări — no­te —• corespondențe. 7,30 Șoma­jul. 7,45 Raiduri prin piețe. 8,00 Orizont. 8,20 Aven­imenta — cu romii, despre romi, pentru romi. 9,00 R.C.M. 9,20 Enigmistica străzii. 10,00 Buletin de știri — publicitate. 10,05 Dicționar mu­­zi­cal. 11,00 Lumea creștină. 11,20 Week-end muzic box. 12,00 An­cheta noastră. 12,20 Meridian melodii I. 13,00 Radiojurnal — Inserție din programul studiou­rilor centrale. Meridian me­lodii II. 14,00 Buletin de știri BBC — Londra. 15,00 Invitatul săptămînii — prof. dr. George Munteanu. 15,20 Publicitate. 15,30 Actualități post-meridian. 16,00 Radiojurnal — inserție din pro­gramul studiourilor centrale. In­formații — interviuri —■ note. 17,00 Amfiteatrul tinereții. 18,00 Buletin de știri BBC — Londra. 38,30 Radio melodii. 19,00 închi­derea programului Primim de­ta „INVEST" începind cu data de 18.01.1993 beneficiarii care au dreptul la primirea de credite CEC, conf. HG 707/1992 se pot prezenta la CEC pentru acordarea acestora. Creditele se acordă numai in pe­rioada 18.01.1993—15.02.1993. Du­pă această dată se pierde drep­tul de creditare și beneficiarii trebuie să plătească din sursă proprie valoarea integrală a a­­partamentului ales. Neîndeplini­­rea uneia din cele două condiții pînă la data de 15.02.1993 con­duce la rezilierea contractului preliminar de vinzere-cumpă­­rare.

Next