Cuvîntul Libertății, ianuarie 1993 (Anul 5, nr. 786-805)
1993-01-15 / nr. 794
Eminescu fTi avea întotdeauna virsta ce și-o închipuia și-n mijlocul virstei batea un clopot fâșind să se clatine ușile și ferestrele vechilor ctitorii ale limbii române. Odată, dezbrăcîndu-se de cămașă, aceasta i-a zburat și s-a prefăcut în lumină, odata umbra lui a căzut într-o fintînă și apa s-a răcorit, vîntul a suflat cu putere dar el se ținea de razele lunii și striga femeia iubită — absența prin care alerga înspre sine, CONSTANTIN OPRÎCA (Urmare din pag. 1) Noi vom rezuma miracolul eminescian la două cuvinte: „cultură“ și „armonie“. Eminescu este o sinteză, unică și inegalabilă, tn felul ei, de cultură și armonie. Toată opera lui Eminescu — și chiar și viața sa — nu pot fi interpretate, cu folos, decit din perspectiva acestor concepte-cheie, fundamentale. Primul mare critic, care a înțeles acest lucru, a fost — nici nu putea fi altfel — Maiorescu. Dar el n-a avut timpul — și poate nici perspectiva cronologică, istorică — să-și dezvolte intuițiile pînă la capăt. Despre cultură și armonie, la Eminescu, s-a scris enorm. Pe aceste două concepte se bazează, de fapt, exegeza eminesciană, de-a lungul vremii. Numai că aceste concepte trebuie aprofundate și demonstrația se impune a fi făcută cu mai multă coerență decit pînă în prezent Eminescu a avut o cultură neobișnuită și un instinct unic, inegalabil, al cîntecului. Desigur, se poate naște o nouă întrebare : ce prevaleazăm miracolul eminescian, cultura sau armonia ? La această, atît de delicată, întrebare vom răspunde : cultura. Pentru că fără o cultură mare, temeinică și profundă, nu poate să existe poezie mare. Pornind de la această premisă, și de la acest adevăr axiomatic, trebuie descurajați toți veleitarii, care nu înțeleg acest lucru și care confundă poezia cu versificația sau„prestidigitația". Marea a tuturor timpurilor este, poezie în primul rînd, mesaj cultural. Și poezia lui Eminescu este, înainte de toate, mesaj cultural. Aceasta și explică marea ei deschidere spre universalitate. Poezia lui Eminescu este încărcată de mituri și simboluri culturale. Când Constantin Noica ne îndemna să citim manuscrisele eminesciene, o făcea tocmai în acest scop, spre a ne releva importanța covîrșitoare a culturii in miracolul eminescian. Putem, foarte bine, trasa sfera culturii lui Eminescu, dar această operație de inventariere nu ne-ar putea duce, nici ea, prea departe, dacă nu vom înțelege că nu trebuie să confundăm „cultura“ cu simpla „erudiție". Eminescu i-a disprețuit, in egală măsură, pe erudiți („purtătorii științei moarte") și pe sofiști („învățații cuvintului“), cum atît de bine ii numea el. Cultură înseamnă asimilarea unor idei fundamentale, a trece totul prin filtrul unei gîndiri proprii, puternice și originale, a te mișca liber în sfera ideilor generale, presupune „vocație Or, aceasta culturală“ (căci există o vocație a culturii, după cum există și una a inculturii). Numai prin această „vocație culturală“, Eminescu a reușit să asimileze atit de mult, în atât de puțin timp, ceea ce alții nu pot asimila, niciodată. Dacă la cultură (adică la „idee“) avem mai puțin acces (sensurile poeziei eminesciene scapă, uneori, chiar și celor mai subtili exegeți), în schimb armonia, vraja orfică a versului eminescian este aceea care ne subjugă și ne cucerește, pune stâpinire pe noi, pentru totdeauna. Eminescu se află la confluența a două mari mituri: Hyperion și Orfeu, în ce constă miracolul.•• Promovații erau, de fapt, repetenți Totul a pornit de la sesifearea d-lui ing. Aristide Gheorghiu, directorul Grupului Școlar pentru Gospodărirea Apelor și Protecția Mediului din Craiova, că în unele cataloage apar ca promovați elavii care la sfirșitul anului trecut, fuseseră declarați repetenți. Cazul la care se referă d-l director este cel al elevei Raică Aurica, din cls. a XI-a. Deși corigentă la patru obiecte in anul școlar anterior, cind eleva era în ,cls. a X-a D, aceasta nu a fost declarată repetentă, cum era firesc, de diriginta clasei, prof. Victoria Cirtog. Totuși, la întocmirea listelor cu elevii promovați și arei repetenți sau corigenți, conducerea școlii luase situația școlară a elevei din catalog, considerind-o repetentă, deci aceasta nermai avind dreptul să se prezinte la examenul decorigență Surpriza d-lui Gheorghiu s-a produs in primul trimestru al acestui an, cind observat că, în catalogul clasei a a XI-a, unde avea ore, eleva apărea ca promovată. Atunci a făcut legătura cu faptul că diriginta clasei îl prezentase, spre aprobare, o cerere a elevei, reieșind că aceasta nu are situația școlară încheiată, din motive de sănătate... Deși nu i s-a aprobat cererea respectivă, eleva*și-a susținut corigentele (fără a mai avea acest drept), „promovind“ clasa... „Șapte elevi din școala noastră sînt în această situație, ne relatează, indignat, d-l director Gheorghiu. De vină sunt dirigintți și profesori precum ing. Mirel Luță, Lelia Șterfelitu, Cristiana Ganță, Victoria Cirtag, care nu lasă « *» fiața deoMât au informat corect conducerea școlii, nu au întocmit la timp situațiile la clasele respective, astfel nncit noi a trebuit sa extragem, la sfirșitul anului trecut, situațiile din cataloage. Situațiile date ulterior de aceștia nu au mai corespuns cu acelea reale, din catalog, ajungîndu-se la încălcarea regulamentului. grav este că unii diriginți mai au experiență profesională și, totuși, se fac vinovați de abateri de acest fel. E cazul prof Victoria Cirtag, care, de exemplu, i-a sfătuit pe unii elevi (Dan Irina, XI C ; Matei Mihaela, XI C), care nu s-au prezentat la examenul de corigență, să nu mai solicite aprobarea pentru reexaminare, căci îi va examina din ea, fără știrea conducerii școlii, și îi va trece clasa. Un alt caz îl constituie prof Silviu Luță, care a modificat ne și medii în cataloage, fară a informa conducerea. Sunt peste 50 de asemenea situații. Tot dumnealui solicită accesul personal la toate hotărîrile Consiliului de administrație, deși nu face parte din acesta. Prin modul cum se comportă — pentru care a declarat că se simte responsabil —, produce tensiuni și chiar stări conflictuale în școală“. Cum era de așteptat, au urmat... măsurile. D-nei prof. Victoria Cirtog i s-a dat avertisment scris, iar ceilalți diriginți, aflați la prima abatere după mulți ani de funcționare în învățămînt, au fost atenționați. Analizîndu-se, insă, situația împreună cu Inspectoratul Școlar Județean, s-a ajuns la concluzia că sancțiunile sunt prea ușoare în raport cu gravitatea abaterilor și că nu au fost nominalizați toți cei vinovați, urmînd o întrunire a Consiliului de administrație rască noi sancțiuni care să hotăși măsuri privind și alte cazuri. ...Răsfrângerile morale ale „întîmplărilor“ de mai sus nu pot fi decit profunde în viața uneia dintre cele mai mari școli craiovene, solicitată de elevi din multe județe ale țării. După „îndreptarea greșelilor“, va urma, probabil, examenul de conștiință (și de conduită) al celor care, mai presus de orice, au îndatorirea să ofere modele profesionale și umane. Vor reuși cei tn cauză să promoveze aceste... corigențe . FLOREA MIU Numărul dublu 11—12 (noiembrie-decembrie 1992) al „Ramurilor" încheie pentru această revistă un an literar bun, dus pînă la capăt cu osîrdie și devoțiune profesională. Se dovedește încă o dată că a depășit, solitar și fără zgomot, cantonarea păgubitoare intr-un provincialism anume și că aparține — prin spirit, tradiție și meșteșug — unei întregi literaturi naționale, cu deschideri ample și către alte orizonturi de cultură. Multe sunt locurile de zăbovit pe buchie și morală în acest număr. Am cita, în ordinea convenită, interviurile cu Ștefan Aug. Doinaș și Ion Cristoiu (realizat de Ioan Lascu); „Ramuri“, 11-12 Spațiul consacrat cărților anului 1992 (lecturate de Marian Victor Buciu, Ion Militaru, Monica Potcoavă); grupajele de repere, disociații, prezențe literare (un „imn pentru idei“ în viziunea lui Constantin Noica, susținut de Gabriel Coșoveanu, un incitant profil de scriitor Marin Preda semnat de Monica Spiridon, o cronică obiectivă a lui George Popescu la „Iluzia regală“ de Constantin Barbu, „carte-poem ce propune o „terapie“ de ieșire din istovire a imaginarului“). Repunerea în discuție a raportului dintre poezie, filosofie și politic este prilejuită de un text al lui Lacoue-Labarthe (prezentare și traducere Marius Ghica). Amatorului de literatură beletristică i se rezervă un fragment din romanul danezului Vagn Lundbye „Pălindromos sau ultima călătorie a lui Columbi‘, traducere de Cornelia Ciolac, un alt fragment din „Roman de citit in tren“ de Dumitru Țepeneag și „Zidul", așa-zis scherzo eclectic și dramatic de Cezar Avramescu. In aceleași note armonice — poezia, la rîndu-i, grație unor nume de pe lingă noi, cunoscute : Mircea Moisa, Florentin Smarandache, Florea Miu, Toma Grigorie. Revista mai conține, nu în ultimul rînd, un calendar literar de Al. Firescu, notații muzicale de Claudiu Moldovan etc. În fine, un număr „Ramuri“ citibil și, ceea ce este mai important, citabil. VIRGIL DUMITRESCU VINERI, 15 IANUARIE 1993 Tavanul de joc, dar sub culoarea vișinie a echipei, din Grant. Primul gînd care i-a trecut prin cap are ceva din aerul vendetei : „Am să dau o palmă echipei Steaua !“, înțeleg că proaspătul apărător al Rapidulețului are de gînd să se răzbune printr-o evoluție, de care e capabil, în stare să trezească regretul celor de la Steaua. În raporturile dintre Iovan și fosta lui echipă doresc *ă le puneju pe tapet, fiindu-mi indiferent unde joacă și ce brrm poartă] proaspătul elev al lui Mir și palru cea Rădulescu, important fiind că, în (ine, joacă. Altceva se pare că e mai dificil de descifrat în atitudinea de Ultimă oră a lui Iovan. Adică, zic, de ce o fi fost nevoie ca un bun jucător de fotbal, care a mai și gustat din rigorile profesionismului englezesc, să se izbească de tavan cu fruntea pentru a se trezi in simțuri nesătula poftă de formă sportiva ? Ce s-ar fi intimplat dacă, sr presupunem.lován și-ar fi văzut de ale Uu și( Sterilii de nie side . De incompatibilitate Tradiție si actualitate creatoare In biografia multor scriitori se spune că debutul literar s-a produs la virsta gimnazială sau liceală, in paginile unor reviste școlare. învățământul craiovean are un capitol consistent referitor la astfel de reviste. Tradiția editării acestora a fost reluată, în Liceul „Elena Cuza“, prin apariția revistei ....——■ ■ ■ — „Caiet de corn- /* . punere“, nr. 2, U3FAST coordonată de profesorii Eugen Bratoștițeanu și Ronald Sănescu. Tipărită în condiții grafice foarte bune, publicația conține versuri și proze semnate in exclusivitate de elevi. Lirice in totalitatea lor, versurile tinerilor autor nu sint deloc desuet intimiste, ci transcriu ginduri și trăiri autentice, intr-o expresie poetică modernă, încă în căutarea unei tonalități proprii, reflexivitatea fiind, de asemenea, o trăsătură a multor poeme. Deși elevii-poeți sunt încă marcați de modelele literare, precumpănind cel al Poetului nepereche — Eminescu — și cel blagian, putem desluși în versurile lor destule note personale, fervoarea trăirii și, cum am menționat, reflexivitatea. Să spicuim : „Nu mai coborim cu oile, / Urcăm cu gindul“ (Bogdan Cornelius Predescu); „M -am dus / și m-am pierdut / in cîmp... / Acum, mă strig / și mă caut“ (Ilona Duță) ; „O ! unde-am pus / Haina viselor !“ (Irinel Dincă); „Niciodată vîntul / nu trimite / atîta poezie ca / toamna“ (Ecaterina Măciucă); „E liniște curată / și goală de mistere, / s-aud povești în codri că umblă Alior, / în fața porții mele / ard căzătoare stele , / sînt două ...................« lacrimi mute, / ai„. . alunecînd ușor...“ IidlCrfal (Iulia Cristina Miu). La fel am putea cita crîmpeie din versurile celorlalți semnatari: Mădălina Voiculescu, Monica Floarea, Doina Constantin, Maria Onea, Ileana Porojan, Simina Pîrvan, Luciana Oana Manuela Stănuică, Ghiță, Petruța Veche, Monica Dascălu, Dragoș Nicolae, Zina Zăveică, Simona Măceșanu, Doina Popescu, sau din poemele în proză ale Ezei Biță și Gabrielei Dumitrescu. Cele trei proze de anticipație și S.F., semnate de Adrian Badea, Vasile Grigore și A. Popescu, precum și cea analitic-senzațională de Elena Justineanu, vădesc imaginație, acuratețe stilistică și o anumită „știință“ compozițională, îmi place să cred că, intr-un viitor nu prea îndepărtat, vom asista la cîteva împliniri scriitoricești. „Caiet de compunere“ nr. 2 confirmă și impune un mediu creator stimulativ, de studiu. Intens, dominant la această dată în cadrul Liceului „Elena Cuza“. MIRCEA MOISA „Sora mai mică“ a medicinei Dacă in anul 1958, in Craiova exista un singur serviciu de stomatologie, in cadrul Spitalului nr. 2, unde își desfășurau activitatea doar 12 medici și 7 tehnicieni dentari, în prezent in municipiu funcționează 5 policlinici de specialitate, de asemenea numeroase cabinete de stomatologie in unități școlare și industriale. Am amintit aceasta deoarece, pe nedrept, stomatologia încă mai este socotită o „soră mai mică“ medicinei, fără să se țină conta de faptul că afecțiunile bucodentare, netratate la timp, pot declanșa boli grave în organism. De exemplu, banala infecție a unui dinte poate fi cauza unui reumatism, în stare să cuprindă inima, declanșind o boală care să marcheze, pentru toată viața, sănătatea unui om. După opinia d-nei dr. DOINA GLAVAN, medic-șef al Policlinicii de stomatologie din cadrul Spitalului nr. 2, cu o vechime de 34 ani în cadrul aceluiași spital, care a avut amabilitatea să ne facă precizările mai sus-amintite, și bolile renale pot fi declanșate tot de infecții dentare. Dar exemplelor poate continua, șirul cu mențiunea că cel mai afectat dintre toate rămîne aparatul digestiv. Și, nu în ultimul rînd, trebuie avut in vedere aspectul „estetic“ pe care îl poate provoca o anomalie dento-maxilară. • Spitalul nr. 2 Craiova, care acordă asistență medicală la două treimi județului nostru din populația are subordonate două policlinici de stomatologie, patru cabinete școlare, două cabinete de unități industriale și zece cabinete la dispensarele din mediul rural. Policlinica din str. Brestei, unde am realizat documentarea pentru acest material, este un fel de „pepinieră“ de unde au plecat. Pe rînd, la centrele înființate ulterior, cei mai cunoscuți medici in domeniu. Policlinica ființează într-o clădire veche de peste 70 ani, dar conducerea administrativă a Spitalului nr. 2 i-a acordat un sprijin substanțial atit ineea ce privește Întreținerea localului, cit și în aprovizionarea cu instrumentar medical materiale, și medicamente Unitatea are 11 puncte de lucru, 20 medici, 22 cadre medii și 27 tehnicieni dentari. Ca un element de curiozitate, aici se realizează, de-a lungul unui an, peste un milion de minute protetice, 11 000 urgențe și 50 000 de plombe, cu precizarea că tratamentul cariei dentare este socotit ca o profilaxie și se execută gratuit. Referitor la prețurile ce se percep pentru lucrările protetice, acestea sunt mai mult simbolice : o coroană de înveliș (din gaudent) costă doar 75 lei, o coroană de anilat, 70 lei, o proteză totală: 800 lei. Lucrările de gaudent sunt cele mai solicitate, atit din punct de vedere al rezistenței, cât și al aspectului deosebit... • Referitor la întrebarea : „Ce trebuie ca un medic stomatolog să aibă mina ușoară“ ?, d-na dr. Doina Glăvan ne-a răspuns: „Unii cred că, pentru a fi medic-stomatolog, iți trebuie multă forță. Intr-adevăr, sunt și situații cu extracții grele. Dar și acolo mina doctorului poate deveni ușoară, dacă el reușește ca, între mina sa și măseaua pacientului, să stabilească o legătură care sa-l determine să știe cum să-și folosească forța. Dacă anestezia nu prinde, de vină este anestezicul sau tehnica aplicării acestuia“. • Am mai aflat că anestezia se face cu xitină (2 la sută) și adrenalină, de asemenea cu xitină simplă, pentru pacienții cu afecțiuni cardiace. Din păcate, pentru anihilarea durerii, in afară de anestezie (cu seringa, bineînțeles) nu se poate face nimic... CONSTANTIN PREDA Jlb-albaștrii"*. De ieri, F.C. „Universitatea“ Craiova și-a mutat sediul pregătirilor pe Valea Oltului, la Călmănești, acolo unde, și în toamnă, cei doi antrenori, Ion Oblemenco și Nicolae Zamfir, au mai deplasat echipe pentru o scurta perioadă de ozanificare. Sub comanda aceluiași cuplu de antrenori, de data aceasta au făcut deplasarea : Vodă, Cojocaru, N. Zamfir, I. Mogoșanu, Ciurea, Cioroboc, Vase, Papură, Știrbulescu, Gușata, Barbu, Gîrleștanu, Predoi. De asemenea, au mai fost convocați pentru această pregătire montană : Emil Trăistaru, Marian Ioniță, Claudiu Jianu, Sorin Turcin (Universitatea Craiova ) ju Fostul mare jucător de fotbal Ștefan Iovan, în a cărui a doua tinerețe continui să cred, prilejuiește o anume temă imi de meditație. După expirarea contractului in străinătate, căpitanul de la Sevilla s-a intors spre a-și oferi serviciul la echipa Steaua. Toate bune și la locul lor până intr-o zi, cind fundașul dreapta al viteziștilor s-a încurcat la un păhărel de vorbă în plus. Ce a urmat, se cunoaște. A fost trimis pe tușă și a fost tratat ca un oarecare jucător de rezervă. A sparat mai apoi la orizont perspectiva de a reintra pe terenul pe Valea Oltului mori), Nedelcu (Constructorul Craiova), Diaconu (Petrolul Sterua), Enăchescu, (Unirea Drăgășani). Lung a făcut și el deplasarea, cu toate că pînă la această oră situația ’ lui nu e definitivată. Joi, domnul Cornelia Stroe s-a aflat la București pentru tratative cu clubul militar.iovean . Propunerea clubului eraSburica — transferat definitiv la Steaua, la schimb cu Lung, și tineru!, (19 ani), Nemțeanu!, de la Suceava. Portarii Boldiri .4 Dumitru au fost trecuți pe lista de transferări Pe Ion Mircea conducerea termică intenționează sa-l cedeze Clubului „Constructorul“ Craiova,echipă „satelit" a alb-albaștrilor. Un caz aparte ii reprezintă tinerul Călin Augustin, care nu s-a prezentat la pregătiri, „hoinărind“ după un iluzoriu contract undeva în străinătate. Lortul craiovean va rămîne la Călimănești pînă in 27 ianuarie, cind, la Rm. Vîlcea, este programat prima partidă amicală a sezonului, in compania echipei din localitate. Mai sînt perfectate următoarele s jocuri amicale : 3 februarie cu Jiul SEELIF, 10 februarie cu Jiul Petroșani, la Craiova, 20 februarie, cu F.C. „Electroputere“. Pentru datele de 7 și 14 februarie, se duc tratative cu F.C. Irgiș și F.C. Inter Sibiu pentru perfectarea unor partide tur-retur. Dată fiind dificultatea sezonului de primăvară, pregurile montane vor cunoaște o intensitate deosebită. Grijile conducerii tehnice sunt provocate de lipsa de la pregătire a unui număr mare de jucători (șapte), convocați la loturile naționale. Nu este exclusă posibilitatea ca, în ultimul moment, conducerile celor două cluburi craiovene din divizia națională să ajungă la o înțelegere și în privința transferării lui Bică la „Universitatea“ Craiova. Un lucru este cert: de modul cum va fii folosită această perioadă, de pînă la 28 februarie, dam primei confruntări oficiale a sezonului, de seriozitatea cu care se va lucra depinde evoluția echipei studențești în tot restul anului. Așa:“» stimați fotbaliști ! Vremea treabă, vacanței și a sărbătorilor a trecut ! NICIU BOLEA ,de fond le-ar fi tulburat viețile ? Morala gestului și a schimbării de atitudine, pe care o citesc — oarecum cu tristețe — in palma lui Iovan ma duce cu gindul la vorba noastră din străvechime : dă, Doamne, mintea românului cea de pe urmă ! Domnul, în bunătatea lui, nu are decit a ne Înnobila și cu asta. Greu de priceput de ce trebuie sa așteptăm o viață pentru un dram de minte și înțelepciune pricind la ind=mîn’ri fiecăruia. Oricum, succes.Ștefan Invan ! VIRGIL DUMITRESCU Tenis de masă la Craiova Timp de trei zile, duminică, luni și marți, Sala Polivalentă din Craiova va găzdui cea de-a patra etapă a turului diviziei naționale A de tenis de masă masculin. Participă echipele „Universitatea“ CFR Craiova I și II, CSM Cluj-Napoca, „Unirea Tricolor" București, „Constructorul“ Tg. Mureș și COMTEX Slatina. Spectatorii craioveni vor avea prilejul să-i urmărească la lucru, printre alții, pe Cristian Țol (campion național), Vasile Căluș, Marius Piciu, Cătălin Negrilă (Craiova), Manus Pantelimon (București), Lucian Neacșu (Slatina) și Cosmin Lazici (Cluj-Napoca). Reuniunea se anunță interesantă, in ciuda faptului că echipa craioveana domină cu autoritate întrecerile interne și în acest an. Capul de afiș ii constituie intîlnirea Țeli Lazici, o reeditare a finalei de simplu masculin din cadrul campionatelor națonale desfășurate anul trecut, tot la Craiova. (VASILE POPOVICI, coresp.) SPECTACOLE • FILARMONICA „OLTENIA“, ora 18 — CONCERT SIMFONIC EXTRAORDINAR DE MUZICA FRANCEZA. Dirijor: Jean-Louis Vicitrt (Franța). Soliști : Theodora Ciucur (soprană), Alexandru Moisiuc (bas). In program : RAVEL „Pavana pentru o infantă defunctă“, FAURE — „Requiem pentru soliști, cor, orgă și orchestră". Maestru de cor : Alexandru Iacu; la orgă , Corina Popa-Stanescu.TEATRUL DE PĂPUȘI, ora 10 — ZMEUL N ATAFLET. CINEMA • „Patria" : „MINATORII DE FANTOME“ (S.U.A.) premieră , orele : 8,45 ; 11 ; 13,3;11; 16 ; 18,30 • „Central" : „GIUVAERUL NILULUI“ (S.U.A.); premieră ; orele : 9 ; 11; 13 ; 15 ; 17 ; 19 • „Victoria“ „RAMBOI“ (S.U.A.); orele : 10 ; 12 ; 14 ; 16; 18 • „Modern“: „BANDITUL CARE NU VOIA SA MOARA“ (S.U.A.); orele : 13 ; 15 ; 17 • „Modern" : „LADY EXTERMINATOR“ (Hong Kong); orele : 10 ; 12,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18 • „Craiovița" : „BANDITUL CARE NU VOIA LA MOARA“ (S.UA); orele: 13. 15. 17. EXPOZIȚII • Galeria „Arta“ — Expoziție de pictură, o Galeria „Cromatic“ (Inspectoratul județean pentru cultură)— Expoziția „Atelier“ a elevilor Școlii de Arte „Grigore Gabrielescu“ o Biblioteca Expoziție de județeană „Aman"; fotografii: „Histoire des Bibliothéques. • Expoziții de carte: Edițiile operei eminesciene Ion Al. Brătescu- Voinești, Emil Gîrleanu, Ioan Slavici. • Galeria de artă a copiilor . Expoziția de desene „Orașul copilăriei mele“. Programul 1 7,00 Programul Televiziunii Naționale din Republica Moldova. Telematinal . 10,00 TVR Iași ; 11,00 Film serial. TVR Cluj ; 12,00 VIRGINIE ÎȘI FACE DE CAP (1); 13,00 Desene animate ; 13,30 Descoperirea planetei; 14,00 Actualități ; 14,15 Ora de muzică ; 15,00 Pne~ universitaria ; 15,25 Teleșcoală ; 15,50 Tragerea Loto; 16,90 Cheia succesului; 16,30 Arte vizuale ; 17,00 Actualități; 17,06 Gong I ; 17,35 Pro Patria ; 18,35 Dialoguri muzicale ; 19,00 Simpozion ; 19,45 Desene animate; 20,00 Actualități; 20,30 Concurs pentru Eurovision '93 (XI); 20,35 La aniversare; 21,25 Sport; 21,35 Film serial: DIN VOIA DOMNULUI (10); 22,25 Viața parlamentară; 23,00 Actualități ; 23,15 Magazin cinematografic ; 0,15 Jazz-fan. Programul 2 TV3 EUROPE 8.00 Jurnal francez ; 8,30 Telematin ; 9,00 Jurnal canadian ; 9,35 Grădina animalelor; 9,45 Confidențe feminine ; 10,00 Timp prezent. Magazin de informații ; 11,00 întrevederi ; 11,30 Descoperirea ; 12,00 Lalkali. Documentar ; 13,00 O șansă cîntecelor. Varietăți. 13,45 Jurnal elvețian ; 14,15 Parcul bravilor. Teleroman ; 14,40 Film artistic; 16,00 TVE Internacional; 16,30 Desene animate; 17,00 Actualități ; 17,05 Sport magazin ; 18,00 Emisiunea în limba germană ; 19,00 Concertul Orchestrei Naționale Radio; 21,00 Programul Televiziunii Naționale din Republica Moldova ; 21,30 Viața spirituală ; 2200 TV 5 Europe ; 22,35 Muzica pentru părinți, SÎMBATA, 16 IANUARIE 1993 Programul î 9,00 Bună dimineața... de la Cluj ; 10,00 Actualități; 10,10 Șapte note fermecate; 11,00 Film serial pentru copii, SAM (SUA) (1); 11,30 Tradițiile vlahilor din Voivodina; 12,00 Alfa și Omega ; 13,00 Spectacole oferite de fundația „Brambach“ ; 14,00 7 X 7 , 14,30 Actualități; 14,40 Reflecții rutiere; 14,50 La nașterea domnului Eminescu; 15,30 Film serial. VĂDUVELE (11); 16,25 Rugby , Anglia — Franța; 18,00 Al doilea război mondial (serial); 18,30 Desene animate ; 18,45 Mapamond ; 19,16 Teleenciclopedia ; 20,00 Actualități ; 20,35 Film artistic: CHINEZUL (VI); 22,15 Săptămîna sportivă; 22,35 Speranță pentru un comic ; 23,35 Actualități; 23,45 Film serial: VĂDUVELE (ultimul episod); Programul 2 18.00 TVE Internacional; 16,30 Desene animate ; 17,00 Artiști lirici români; 18,25 Film artistic : SPECTACOL LA MIRAJ (Polonia, 1983); 20,00 Actualități ; 20,30 Jazz-magazin; 21,00 Programul Televiziunii Naționale din Republica Moldova ; 21,30 Studioul muzicii contemporane; 22,00 TV 5 Europe; 22,35 Varietăți internaționale. DUMINICA, 17 IANUARIE 1993 Programul 1 9.00 Bună dimineața! 10,00 Actualități; 10,10 Arlechino; 10,45 Film seria! pentru copii : SAM (2); 11,15 Viața satului (I); 11,45 Handbal masculin: Steaua U.S. Cretier (Franța); 12,20 Viața satului (II); 13,00 Lumină din lumină; 14,00 Actualități ; 14,15 Video-magazin ; 16,35 Anul sportiv 1992 ; 17,35 Ocolul pământului în 80 de zile (5); 18,30 Laureații premiului Nobel pentru literatură : Luigi Pirandelo ; 19,00 Film serial: DALLAS (189); 20,00 Actualități; 20,30 Film artistic: HOTEL (SUA, 1983); 22,15 Sport; 22,25 Convorbiri de duminică; 22,55 Actualități ; 23,10 Campionatele europene de patinaj artistic. Programul 2 16,00 TVE Internacional ; 16,30 Desene animate; 17,00 Actualități ; 17,05 Serata muzicală TV ; 19,30 Orașe și civilizații ; 20,00 Actualități; 20,30 Pop-club ; 21,00 Programul Televiziunii Naționale din Republica Moldova ; 21,30 Concertino ; 22,00 TV 5 Europe ; 22,25 Mondo-musica. LUNI, 18 IAnuARIE 1993 Programul 14.00 Actualități 14,19 Ora de muzică ; 15,00 Preuniversităria ; 15,30 Teleșcoală (germană • italiană); 16,00 Civilizația montană; 16,30 Portativul preferințelor muzicale; 17,00 Actualități ; 17,05 Magazin In limba maghiară ; 18,35 Tezaur folcloric; 19,00 Sighișoara — dialoguri medievale (5); 19,30 Desene animate ; 20,00 Actualități; 20,35 Sport; 20,45 Gala premiilor UNITER ; 22,15 Azi in prim-plan; 23,00 Actualități ; 23,15 Repriza a treia. Programul 2 16,00 TVE Internacional ; 16,30 Desene animate; 17,00 Actualități ; 17,05 Veniți cu noi pe programul doi!... Cine iubește și lasă...; 20,00 Actualități ; 20,35 Tradiții ; 21,00 Programul Televiziunii Naționale din Republica Moldova; 24,30 Lumea sportului ; 22,00 TV 5 Europe | 22,35 Magazin auto-moto, VINERI, 15 IANUARIE 1993 Radio VINERI, 15 IANUARIE 1993 6,00 Actualități matinale (Inserție directă Radio BBC — Londra). 6,20 Jurnal agrar. 6,400 Week-end itinerar. 6,50 Rețete culinare. 7,00 Radiojurnal — inserție din programul studiourilor centrale. 7,15 Relatări — note —• corespondențe. 7,30 Șomajul. 7,45 Raiduri prin piețe. 8,00 Orizont. 8,20 Avenimenta — cu romii, despre romi, pentru romi. 9,00 R.C.M. 9,20 Enigmistica străzii. 10,00 Buletin de știri — publicitate. 10,05 Dicționar muzical. 11,00 Lumea creștină. 11,20 Week-end muzic box. 12,00 Ancheta noastră. 12,20 Meridian melodii I. 13,00 Radiojurnal — Inserție din programul studiourilor centrale. Meridian melodii II. 14,00 Buletin de știri BBC — Londra. 15,00 Invitatul săptămînii — prof. dr. George Munteanu. 15,20 Publicitate. 15,30 Actualități post-meridian. 16,00 Radiojurnal — inserție din programul studiourilor centrale. Informații — interviuri —■ note. 17,00 Amfiteatrul tinereții. 18,00 Buletin de știri BBC — Londra. 38,30 Radio melodii. 19,00 închiderea programului Primim deta „INVEST" începind cu data de 18.01.1993 beneficiarii care au dreptul la primirea de credite CEC, conf. HG 707/1992 se pot prezenta la CEC pentru acordarea acestora. Creditele se acordă numai in perioada 18.01.1993—15.02.1993. După această dată se pierde dreptul de creditare și beneficiarii trebuie să plătească din sursă proprie valoarea integrală a apartamentului ales. Neîndeplinirea uneia din cele două condiții pînă la data de 15.02.1993 conduce la rezilierea contractului preliminar de vinzere-cumpărare.