Cuvîntul Libertății, ianuarie 1993 (Anul 5, nr. 786-805)
1993-01-28 / nr. 803
í Guvernul României a dat publicității, ieri, declarația privind încălcarea, de către nave sîrbești, a embargoului pe nunăre, impus de Consiliul de Securitate al C*N*U împotriva Iugoslaviei, ultrascurte • Mîine, ora 17, în sala de conferințe din str. „M. Kogălniceanu" nr. 17 (Biblioteca Franceză), este programată întîlnirea luptătorilor (cu sau fără brevet) pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. ÎN VEDEREA REORGANIZĂRII LIGII „22 DECEMBRIE“ • Membrii P.N.L. din Dolj sînt invitați, sîmbătă, 30 ianuarie a.c., ora 10, LA SEDIUL ACESTUI PARTID (str. „Zoltan Simion“ nr. 1 Craiova), la adunărea generală a Organizației județene Dolj a P.N.L. 9 Mîine, la Paris, debutează întîlnirea Comitetului director al marelui consorțiu european „AIRBUS INDUSTRIES“, in cadrul căreia va fi discutată oferta de asociere cu compania americană BOEING, în vederea elaborării unui studiu de fezabilitate pentru un viitor aparat de linie gigant (600—800 locuri). AIRBUS INDUSTRIES grupează principalele companii aeronautice ale Franței, Angliei, Germaniei și Spaniei . Austria va cheltui 135 milioane dolari PENTRU A CUMPĂRA RACHETE FRANCEZE de apărare antiaeriană MISTRAL. Un purtător de cuvînt al Ministerului austriac al apărării a afirmat că Austria va primi și șapte baterii ale sistemului MISTRAL. Fiecare baterie are nouă lansatoare de rachete, care pot fi acționate de două persoane O-na Dewi Sukarno, VĂDUVA PRIMULUI PREȘEDINTE AL INDONEZIEI, a fost condamnată la 60 zile de detenție în S.U.A. intrucît a azvîrlit o cupă de șampanie în fața unei alte doamne la o petrecere. Doamna Sukarno (a cincea soție a fostului președinte), a fost găsită vinovată de atac și tulburarea liniștii publice. Incidentul s-a petrecut în stațiunea alpină de lux Aspen, la un cokteil, oferit de un prinț austriac. Victima s-a ales cu o plagă ce a necesitat peste 30 de cusături . Salvatore (Toto) Riina A DECLARAT POLIȚIEI CA A FOST DOAR CONTABIL într-un șantier naval, iar cu banii obținuți astfel și-a întreținut familia timp de mai bine de 20 de ani. Riina a fost arestat după 23 de ani de urmărire, fiind acuzat că in calitate de șef al Consiliului director al Mafiei, a ordonat sute de crime. Apariția sa într-un proces a fost aminată cu o lună, intrucît autoritățile se tem să îl mute din închisoarea de maximă securitate din Roma. Există atit temeri potrivit cărora ar putea fi omorît pentru a fi împiedicat să depună mărurie, cit și că ar putea să continue să conducă gratii • „THE NEW Mafia de după YORK POST“, unul din cele mai vechi ziare americane. A FOST PE PUNCTUL DISPARIȚIEI, după ce creditorii actualului său proprietar, Peter Kulikov, i-au cerut să-l închidă pentru a stopa pierderile săptămînale de 250 000 dolari. După ce majoritatea celor nouă sindicate ale lucrătorilor din ziar au consimțit la reducerea salariilor cu 20 la sută și s-a găsit și un investitor, banca a permis continuarea editării ziarului timp de 30 de zile, în condiții de faliment. Dacă în această perioadă se găsește cineva care să ia asupra sa datoriile ziarului, acesta poate să-și continue apariția. THE NEW YORK POST, înființat in 1801, nu a fost prosper nici în anii *80, cînd era proprietatea magnatului Rupert Murdoch, cunoscut pentru faptul că achiziționa publicații din pragul falimentului și se făcea rentabile . Actrița și cîntăreața Barbara Streisand a declarat că SE GÎNDEȘTE LA A CANDIDA LA UN LOC ÎN SENATUL AMERICAN. „Mai multe persoane m-au contactat pentru a mă întreba dacă nu mă interesează o carieră politică, îmi place să fiu utilă și să ajut la producerea schimbărilor. Nu știu ce s-ar putea afla la capătul acestui drum, dar mi-ar plăcea să aflu“ — ar fi spus Barbara Streisand la un dineu de gală . Procurorii iranieni L-AU CONDAMNAT LA MOARTE PE UN CETĂȚEAN GERMAN arestat în 1991 sub acuzația de spionaj în favoarea Irakului. Oficialitățile de la Teheran n-au precizat decit că respectivul cetățean se numește Helmut. ultrascurte Procesul complotiștilor După procesele, mai mult sau mai puțin, reușite, pe care lumea post-comunistă din Est le-a organizat lui Teodor Jivkov, Erich Honecker și chiar lui Nicolae Ceaușescu, un altul mai spectaculos e gata să înceapă și în el sunt implicați puciștii de la Moscova, din august 1991. Reamintim că atunci, la 19 august, ei au încercat să-l răstoarne, prin forță, pe președintele Mihail Gorbaciov, aflat la acea oră la odihnă pe malul Mării Negre. Așa cum poate se știe, după mai multe luni de întîrzieri, determinate de motive de ordin juridic, dar și pigmentate cu aprinse dispute politice, Curtea Supremă a Rusiei a fixat data procesului : 14 aprilie a.c. Vicepreședintele Colegiului Militar al Curții Supreme declara că aceștia, cei 12 inculpați, sunt acuzați de trădare de patrie prin conspirație în vederea preluării puterii. Este vorba de celebrii puciști ai perioadei respective, intre care cităm pe: Ghenadi Ianaev (56 ani), fost vicepreședinte al U.R.S.S., Vladimir Kriucikov (69 ani), președinte al K.G.B., Dimitri Iazov (70 ani), mareșal, ministru al apărării, Oleg Bakranov (60 ani), secretar al C.C. al P.C.U.S. și vicepreședinte al Consiliului Apărării, Valentin Pavlov (54 ani), prim-ministru și fost ministru al finanțelor, Vadik Staroduvcev (61 ani), președinte al Uniunii Țăranilor, eliberat în iunie 1992, Alexandr Didiakov, președinte al Asociațiilor întreprinderilor de Stat, Anatoli Lukianov (62 ani), președintele Parlamentului sovietic, SPOleg Lcenin (56 ani), membru al Biroului Politic al Secretariatului C.C. al P.C.U.S. și alții. Ce se reține înainte de orice, este că cei 12 puciști, dintre care șapte sunt foști membri ai Comitetului de Stat pentru Starea de Urgență, care au încercat, prin forță, să-l îndepărteze pe președintele Gorbaciov, vor compărea în fața Curții Supreme pentru trădare de patrie, dar și pentru conspirație în vederea preluării puterii, iar unii dintre ei și pentru abuz de putere. Vor fi chemate ca martori, 120 de persoane, dintre care și fostul președinte Mihail Gorbaciov, dar și președintele actual al Parlamentului rus, Ruslan Hastoulatov, care pe vremuri, a fost foarte apropiat rus, Bors Elțîn, de președintele în timp ce acum este unul dintre cei care conduc opoziția conservatoare ce i se opune, în ce-l privește pe Elțîn, mărturia sa la proces nu a fost considerată pentru moment indispensabilă. De reținut, că pe de o parte, avocații puriștilor care au protestat îndelung după arestarea acestora, încercînd să le obțină un statut de prizonieri politici, acum încearcă prin toate mijloacele să treneze derularea procesului. In același timp, conducerea rusă, în frunte cu Boris Elțîn, care se confruntă cu mari dificultăți interne, amplificate după prăbușirea Uniunii Sovietice, nu dorește, sub nici o formă, să-i aducă în fața Tribunalului pe cei 12, de teama că procesul să nu ia o altă turnură, mizindu-se pe afirmația că ei au vrut să salveze țara de la haos. Afirmație tot mai des vehiculată in ultimul timp. De altfel, opiniile cercurilor conservatoare și naționaliste ruse sînt toate convergente în direcția considerării celor 12 puriști drept eroi ai țării și în consecință se reclamă eliberarea lor urgentă. În final, se apreciază că verdictul în cazul procesului puriștilor, dacă se va da vreodată, acesta va depinde de mai mulți factori, atît interni, dar și externi, și că perioada în care vor avea loc audierile, va fi una dintre cele mai complexe de pe scena politică rusă, postcomunistă. DUMITRU CONSTANTIN CRAIOtA Ssism local la Federația Șoferilor Șase lideri sindicali excluși din Consiliul Filialei Dolj întrunit în ședință extraordinară. Consiliul Filialei 21 Dolj al Federației Sindicatelor Șoferilor din România a hotărît excluderea din rîndul membrilor Filialei, pentru încălcarea prevederilor Statutului S.S.A., a următorilor lideri : Marian Troi — I.T.S.A. nr. 2, Nicolae Stamin — OLPO Podari, Alexandru Lungu — INTERTRANS, Ion Ioniță — R.A.T. Craiova, Virgil Vladu — TRANSOLTENIA, Constantin Vlad — I.T.S.A. nr. 3. De la Consiliul Filialei am aflat că cei în cauză, deși convocați, n-au participat la ședința respectivă. Excluderea a fost decisă cu 13 voturi și abținere. Măsura ar putea anotrena ieșirea celor șase importante organizații sindicale din puternica Federație a șoferilor, în cazul în care respectivele organizații nu procedează la analizarea măsurilor luate și recuzarea liderilor. tei în legătură cu motive de aceshotărîri, dl. Marian Bufaru, președintele Filialei Dolj a F.S.S.R. ne-a declarat, ieri : „Este vorba, in principal, de o neimplicare cronică, consecventă, de-a dreptul exasperantă a acestor oameni, care nu realizează răul pe care-1 fac colectivelor lor. Sindicaliștii noștri au hotărît să acționăm serios pentru negocierea Contractului pe ’93. Asta presupune să contăm pe lideri de sindicat care respectă legea, care asigură reprezentativitate reală cientă a sindicaliștilor. Or și oficei în cauză sunt lideri care nu participă la viața Filialei, nici măcar la ședințele și dezbaterile noastre, la manifestările organizate. Unii n-au răspuns și n-au participat cu nici un om la ultima acțiune revendicativă Sindicatului Șoferilor. Nici măncar nu plătesc cotizația, stabilită prin Statut, către Filială — deși, în majoritatea cazurilor, banii au fost opriți pe stat de la oameni. — V-aș ruga să exemplificați. — De pildă, I.T.S.A.2, TRANSOLTENIA, INTERTRANS — n-au depus cotizațiile din iulie ’92 , OSPO Podari — din aprilie ’92... — de demersuri preliminare ați avut și care este întemeierea legală a măsurii luate cu acești lideri ? — Pînă la această măsură extremă, s-au făcut încercări prin discuții și convocări, care ei nici nu găsesc de câraviință să răspundă. Hotărirea Consiliului Filialei se întemeiază pe cap. 1, al. 3, articolele a, b, e, f din Statutul S.S.R. Repet, avem nevoie de lideri activi, implicați, care,să expliciteze în mase varianta noastră pentru Contractul Colectiv Național, pentru că trebuie să avem acordul oamenilor. Aici — ca și în întreaga activitate sindicală actuală — este vorba de o luptă foarte serioasă, or noi avem oameni care stau în limbă și așteaptă să beneficieze de niște prevederi de contract care nu se pot obține fără tenacitate, competență și chiar risc personal. — dare este impactul acestei hotărîri la Federație și în masa salariaților ? — Conducerea Federației și personal președintele, dl. Miron Mitrea și-au exprimat acordul cu măsura luată. Pentru oameni, am pregătit o informare, dar în măsura în care aceste informări ajung la liderii în cauză, nu ne facem iluzii, lucrurile pot fi prezentate subiectiv. Departe de noi intenția unei rupturi sindicale. Dorim ca cele 20 sindicate componente să rămînă unite, să ni se alăture și altele. Oamenii trebuie să afle, totuși, care este adevărata față a lucrurilor și a liderilor lor. Pe această bază, sperăm să menținem cele șase sindicate în Filială și în Federație. Pentru aceasta, colectivele sunt chemate să facă cuvenitele analize și să-și pună în frunte oameni deciși să le reprezinte interesele. ADRIAN FULGA Viața sindicatelor — Mă Jeane, mă, cu prețurile astea noi parcă și berea din sticlă se termină mai repede ! — Dace, Marcule, asta-i bere ? Din sumar • Pag. 2 — 141 de ani de la nașterea lui I. Caragiale . Comedii ale unei deziluzii. Interviul nostru cu dl. Caius Dragomir : „Dacă imi cereți Un ultim diagnostic“... Sport. Nevoia de renaștere spirituală — Dialog cu I.P.S. dr. NESTOR VORNICESCU, Mitropolitul Olteniei, membru de onoare al Academiei Române și al Academiei de Științe din Chișinău — în noul an, venim la dumneavoastră pentru citeva gloduri legate de nevoia de renaștere spirituală. Fiindcă dimensiunea religioasă, creștinătatea noastră au fost printre primele redescoperite prin Decembrie de acum trei ani. — Au fost redescoperite, pentru că ele nu au dispărut niciodată ; au fost numai înăbușite, o vreme, de forțe ale răului. Renașterea noastră s-a înălțat pe jertfă, așa cum Biserica s-a clădit pe jertfa Mîntuitorului. în vremea noastră, după Revoluția din ’89, sînt foarte multe aspecte de dinamizat, de reînrădăcinat în viața noastră spirituală și morală. între acestea — viața religioasă, viața creștină — in țara noastră majoritatea constituind-o creștinii ortodocși, fii ai bisericii străbune. — Din nefericire, mai suntem, încă, încercați de forțele răului. Trecem printr-o imensă criză de încredere, suntem divizați. De ce, totuși, atîta neorînduială ? — Cu durere în suflet, constatăm că nu există acele roade ale trăirii virtuții dragostei creștine față de semeni. E o constatare dureroasă, descurajantă, dar trebuie să acceptăm că acestea sunt urmele adinei în ființa fiecăruia dintre noi, lăsate de despotismul satanic prin care am trecut atîta vreme. Răul este ceva accidental. Și el intră în lume prin voința noastră. Și tot prin voința noastră trebuie diminuat și îndepărtat, găsită tăria de a deveni lucrători la desăvîrșirea noastră spirituală și morală. Ne dezbină egoismul, arghirofilia, ura față de aproapele nostru. Ne găsim după această lungă perioadă în care foarte mulți nici nu și-au pus problema trăirii frățește în raport cu semenii. — Religia este și o formă particulară a speranței. Credeți că ne-am pierdut speranța ? — Ar fi vai și amar, dacă ar fi așa. Realitatea e că nu întotdeauna am acționat conform cu speranța noastră. Și am deviat țintele. Este, cred, un aspect de înțelegere a ideii de fericire, de a fi proporțional dozați pentru ea; trebuie să ne coordonăm aspirațiile, speranțele. Viața noastră e ca o defilare în grup. — Considerați că spiritul religios și nevoia de libertate se îndreaptă in direcții opuse ? — Suntem, încă, în haos, datorită doctrinei ateiste, comuniste, care ne-a dominat atîta vreme. Nu mărturisim toți, dar sîntem într-o continuă căutare a drumului adevărat: într-adevăr, libertatea,i religia trebuie să fie în comuniune. Domnul nostru a spus : „Cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de egoismul său!“. De egoismul acesta trebuie să ne salvăm, pentru a căuta drumul cel drept. — Cum poate să se intîmple ca, diminuind forța aparentă a unei religii, să se ajungă la creșterea puterii ei reale ? — Ar trebui o dinamizare a acțiunii Bisericii și a relațiilor GABRIELA BORA (Continuare în pag. a II-a) Vă recunoașteți, domnule... Ies ? „Așa cum mama lui l-a gonit și blestemat cind era mic, pentru ca să-și poată primi bărbații în acel apartament, tot așa ne face el nouă acum: îmi dă telefon și-mi spune să-mi facă mama parastas de sărbători. Tată, cînd n-ai avut șapte luni serviciu, mama nu te-a părăsit, cu toate că te-a prins cu femei în casă (sora actualei concubine). A avut grijă de tine cînd era să mori în spital, ți-a asigurat hrană și tratament și a avut grijă de noi, dintr-un salariu de 2 000 lei. Făceam foamea, și noi, și ea, ca tu să te simți bine. Acum, cinci de trei ani ești patron și cîștigi sute de mii de lei pe lună, ai uitat de noi. La cei 41 de ani, ai plecat cu con destine în derivă cubinata, C.C., de 19 ani, cu care numai pe țigări cheltuiești 25—30 000 lei lunar. De aceea nu mai poți trimite pensia alimentară. Din nu te-a interesat septembrie 1992 ce mănâncă animalele tale de acasă (așa ne spuneai). Acum, ca să nu mai trimiți pensia alimentară, l-ai luat și pe fratele meu, pe care l-ai încîntat cu bani. Fratele meu este prea mic să înțeleagă că pe lume are nevoie și de dragoste, de mîngîiere (nu de cea de bordel, așa cum spuneai, că numai femeile care practică perversiunile te fac fericit). Cu lacrimi în glas mi-a spus la telefon că nu-i dai voie să vină să ne vadă. Toate animalele tale erau libere, acum fratele meu este în cușcă. Acum, de cînd ești patron, ți-ai luat meșină, faci chefuri, te plimbim VIRGIL DUMITRESCU (Continuare în pag. a II-a) I wwww/"Www."'’ww'/""' I 55 JOI §I 28 IANUARIE 1993 4 PASIM -15 LEI ] Calafat — corespondență prin telefon implacabilă, leg*ea embargoului 3 Marți, la ora 12,45, prin dreptul portului Calafat a trecut nava BIHACI, sub pavilion iugoslav, încărcată cu 6000 tone produse petroliere, al cărei echipaj, de la intrarea în sectorul românesc al Dunării, a refuzat să se supună somațiilor autorităților românești. Pentru respectarea embargoului instituit de Consiliul de Securitate al ONU împotriva Iugoslaviei, autoritățile portuare din Calafat au încercat oprirea toate mijloacele convoiului prin legare în vigoare. Nava BIHACI, încărcată în portul ucrainean Reni, a ignorat somațiile repetate ale căpităniei portului din Calafat. IERI, în jurul orei 23,30, se aștepta trecerea unei alte nave, ORASAK, cu patru barje și aceeași încărcătură, urmînd ca, azi, alte două nave, VELEBIT și KAMACALAN, cu douăzeci de barje, încărcate tot cu produse petroliere din Ucraina să urmeze același traseu. Comandanții navelor sîrbești vor evita trecerea prin ecluza românească de la Porțile de Fier II, descărcîndu-și marfa cu 5 km înainte de Porți, în primul port iugoslav, Prahovo, unde există o complexă stație de descărcare și pompare. Autoritățile bulgare (cu care, partea românească, de altfel, conlucrează) au avut parte de același „tratament“ în dreptul portului Vidin. Dată fiind situația existentă, d-l lt. col. loan Masdrag, comandantul Unității de grăniceri Calafat, d-l Victor Ciobanu, căpitanul portului, și d-l maior C-tinîțchim, de la Poliția de Frontieră, ne-au declarat că vor folosi, ca și pînă acum, toate mijloacele admise de lege în încercarea de a opri convoaiele ONU emise sîrbești. Rezoluțiile pînă la această dată nu autorizează, în mod expres, folosirea forței pentru respectarea embargoului pe Dunăre. Atît României cit și Bulgariei Departamentul de Stat al SUA le a cerut oficial să ia toate măsurile pentru a opri înaintarea pe Dunăre a vaselor iugoslave, ignorîndu-se, de fapt, că Ucraina (unde sunt încărcate barjele sîrbești) este cea care nu respectă embargoul. MIOARA ROȘCA NTCU DOLEA Avertismente adresate României și Bulgariei S.U.A. ceri României și Bulgariei să oprească barjele iugoslave care înaintează pe Dunăre. Postul de radio BBC a informat că, Departamentul de Stat al SUA a cerut în mod oficial României și Bulgariei să ia toate măsurile care se impun pentru a opri înaintarea pe Dunăre a celor patru barje iugoslave încărcate cu produse petroliere. în același timp, delegația americană la ONU a avut o intervenție pe lingă Comitetul ONU pentru sancțiuni, determinîndu-l să notifice în mod expres României și Bulgariei că în conformitate cu rezoluțiile ONU, ele au autoritatea și obligația să facă uz de toate mijloacele pentru a pune în aplicare sancțiunile economice împotriva Iugoslaviei. în paralel, Ambasada SUA la Belgrad a remis, marți, guvernului de la Belgrad o , notă oficială în care se precizează că amenințarea comandanților șlepurilor iugoslave de pe Dunăre ,că vor da foc încărcăturilor de petrol constituie o crimă ecologică și se pedepsește ca și crimele de război. Cu aceste puneri la punct, Departamentul de Stat consideră că autoritățile române și bulgare au toate condițiile pentru a impune respectarea rezoluțiilor ONU. După revenirea de la Parlament, actuala variantă a Legii învățămîntului a fost reelaborată de o comisie de specialiști; s-a cîștigat, se pare, în unitatea viziunii, cel puțin pentru capitolul care se referă la învățămîntul superior. „în prezent, toate universitățile au făcut observații asupra textului legii, care au fost înaintate Ministerului Învățămîntului; propunerile vor fi analizate, pentru a se ajunge la cea mai bună soluție“ — ne precizează prof. univ. dr. MARIN BEȘTELIU, prorector Universității craiovene. In dezab baterile realizate, cîteva probleme sînt prioritare, și pe cale de a fi soluționate. în urma analizei propunerilor care au venit din centrele universitare ale țării, s-a hotărît structura Articolului 75,al actualului proiect de Lege a invățămintului superior, referitor la durata studiilor, în intenția de aliniere la sistemul de invățămînt al Comunității Europene. NOUTATEA: s-a decis introducerea diplomelor intermediare (licență, masters), diplome de studii aprofundate, doctorat; în acest sens, se prevede ca, după trei ani, studentul să primească diploma de licență: cei care doresc să continue studiile obțin diploma masters, iar la un curs de aprofundare au acces aceia care-și propun specializare suplimentară. Pentru o ingineri, se preconizează introducerea diplomei de inginer tehnolog (după patru ani de studii) și a diplomei de masters, după cinci sau șase ani de studii, in noua concepție, sistemul acesta elimină Un handicap pe care îl au absolvenții noștri în privința recunoașterii diplomelor pe plan internațional. Absența diplomelor intermediare era, pentru Occident, un semn că nu s-a atins nivelul masters, apare și posibilitatea studenților români de a-și continua studiile în Occident, după obținerea unei diplome. Corelată cu inițiativa acreditării instituțiilor de invățămînt superior, această restructurare a sistemului de pregătire va da posibilitatea unei depline competitivități a diplomelor românești și, implicit, a recunoașterii pregătirii specialiștilor noștri. (G.B.). INEDIT ÎN ÎNVATAMÎNTUL SUPERIOR Restructurarea sistemului de pregătire Cînd nici nu mai visa... fi Gheorghe Simionescu, un gospodar destoinic din Moțăței, s-a trezit, deunăzi, în bătătură cu propria vacă, însoțită acum de viței, adusă de căpăstru de un lucrător al Poliției comunei. Vaca îi fusese furată din cîmp, într-o noapte, în august 1n91, de Cergă Costel Costinel și Ion Spînu, ambii în vîrstă de 23 ani, din aceeași localitate, și însușită de cel din urmă. Cergă primise pentru „tăcere și colaborare“ suma de 5 000 lei. Ulterior, cei doi au mai furat o căruță din Poiana Mare, dar pentru această faptă Cerga, descoperit de poliție, a fost trimis în judecată și condamnat, fără a deconspira, însă, pe Spînu. Care și acesta, s-a descoperit, acum, mai era autorul unei spargeri, săvârșită de unul singur, la locuința lui Marin Iancu, din satul Dobridor, de unde sustrăsese bunuri în valoare de 100 000 lei. Bucuria lui Gheorghe Simionescu, care și-a revăzut din nou în bătătură propria vacă, însoțită acum de vițel, cînd nu se mai aștepta, a fost, se subînțelege, una reală și a promis lucrătorilor de poliție, drept recompensă, o vadră de vin limpezit. N-am aflat dacă s-a și ținut de cuvînt, dar o asemenea bucurie merita cinstită. (M.C.). frANCTE V@ÜIM Cruciada mediocrității De tot ceea ce, în perioada anterioară nebulosului decembrie 1989, ni se făcuse lehamite, încă nu am scăpat definitiv. Adică de minciună și lichele. De inșii mediocri, din fostele plutoane ale carierismului, care, cu tupeu garnisit „cu iaurt și gogoșele“ electorale, au intrat și se mențin în topul falșilor salvatori de țară. N-am fost cruțați nici măcar de virusul pretinselor „indicații prețioase“ care, aidoma privirilor unei păsări de pradă, se năpusteau asupră-ne cu... părintească abilitate, sfîrtecîndu-ne în mod sistematic demnitatea și firavul optimism ce ne mai ocroteau existența. Odată rupt zăgazul acelei stări de dirijism și de dimensionare procustiană a libertății individuale, ne-am trezit ca dintr-un somn răvășit de coșmaruri, în dimineața, luminată de promisiuni, a noului soi de democrație (alta decit cea larg muncitorească), mai aproape de idealurile și dorințele noastre, avînd-o ca model pe cea din țările civilizate. Promisiuni care, pînă la urmă, s-au dovedit a nu fi altceva decit niște găluști amare, pe care le-am înghițit fără să chibzuim prea mult din partea cui vin și, mai ales, asupra modului în care ne-au fost servite. Din păcate, naivitatea, entuziasmul necontrolat, nepriceperea într-ale „manipulării electorale", sau, pur și simplu, inerția pe lucrul căreia plutim în derivă s-au răzbunat, condamnîndu-ne la Un lung și tot mai greu suportabil șir de deziluzii. Unora dintre noi, meșteri neîntrecuți iu a și orienta pînzele intereselor meschine după cum bate violul, atît le-a trebuit. Cuprins de furie revoluționară, au „uitat“ subit cu cită ardea ELEODOR DINU (Continuare în pag. a III-a) 5