Cuvîntul Libertății, ianuarie 1993 (Anul 5, nr. 786-805)

1993-01-28 / nr. 803

í Guvernul României a dat publicității, ieri, declarația privind încălcarea, de către nave sîrbești, a embargoului pe n­unăre, impus de Consiliul de Securitate al C*N*U împotriva Iugoslaviei, ultrascurte • Mîine, ora 17, în sala de confe­rințe din str. „M. Kogălniceanu" nr. 17 (Biblioteca Franceză), este programată întîlnirea luptătorilor (cu sau fără brevet) pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. ÎN VEDEREA REOR­GANIZĂRII LIGII „22 DECEMBRIE“ • Membrii P.N.L. din Dolj sînt invi­tați, sîmbătă, 30 ianuarie a.c., ora 10, LA SEDIUL ACESTUI PARTID (str. „Zoltan Simion“ nr. 1 Craiova), la a­dunărea generală a Organizației jude­țene Dolj a P.N.L. 9 Mîine, la Paris, debutează întîlnirea Comitetului direc­tor al marelui consorțiu european „AIRBUS INDUSTRIES“, in cadrul căreia va fi discutată oferta de asoci­ere cu compania americană BOEING, în vederea elaborării unui studiu de fezabilitate pentru un viitor aparat de linie gigant (600—800 locuri). AIRBUS INDUSTRIES grupează principalele companii aeronautice ale Franței, An­gliei, Germaniei și Spaniei . Austria va cheltui 135 milioane dolari PEN­TRU A CUMPĂRA RACHETE FRAN­CEZE de apărare antiaeriană MIS­TRAL. Un purtător de cuvînt al Mi­nisterului austriac al apărării a afir­mat că Austria va primi și șapte ba­terii ale sistemului MISTRAL. Fiecare baterie are nouă lansatoare de rache­te, care pot fi acționate de două per­soane O-na Dewi Sukarno, VĂDUVA PRIMULUI PREȘEDINTE AL INDO­NEZIEI, a fost condamnată la 60 zile de detenție în S.U.A. intrucît a az­­vîrlit o cupă de șampanie în fața unei alte doamne la o petrecere. Doamna Sukarno (a cincea soție a fostului pre­ședinte), a fost găsită vinovată de atac și tulburare­­a liniștii publice. Inciden­tul s-a petrecut în stațiunea alpină de lux Aspen, la un cokteil, oferit de un prinț austriac. Victima s-a ales cu o plagă ce a necesitat peste 30 de cu­sături . Salvatore (Toto) Riina A DE­CLARAT POLIȚIEI CA A FOST DOAR CONTABIL într-un șantier na­val, iar cu banii obținuți astfel și-a întreținut familia timp de mai bine de 20 de ani. Riina a fost arestat după 23 de ani de urmărire, fiind acuzat că in calitate de șef al Consiliului direc­tor al­­ Mafiei, a ordonat sute de crime. Apariția sa într-un proces a fost ami­­nată cu o lună, intrucît autoritățile se tem să îl mute din închisoarea de maximă securitate din Roma. Există atit temeri potrivit cărora ar putea fi omorît pentru a fi împiedicat să de­pună mărurie, cit și că ar putea să continue să conducă gratii • „THE NEW Mafia de după YORK POST“, unul din cele mai vechi ziare ameri­cane. A FOST PE PUNCTUL DISPA­RIȚIEI, după ce creditorii actualului său proprietar, Peter Kulikov, i-au ce­rut să-l închidă pentru a stopa pier­derile săptămînale de 250 000 dolari. După ce majoritatea celor nouă sin­dicate ale lucrătorilor din ziar au con­simțit la reducerea salariilor cu 20 la sută și s-a găsit și un investitor, banca a permis continuarea editării ziarului timp de 30 de zile, în condiții de fa­liment. Dacă în această perioadă se gă­sește cineva­ care să ia asupra sa da­toriile ziarului, acesta poate să-și con­tinue apariția. THE NEW YORK POST, înființat in 1801, nu a fost prosper nici în anii *80, cînd era proprietatea mag­natului Rupert Murdoch, cunoscut pentru faptul că achiziționa publicații din pragul falimentului și se făcea rentabile . Actrița și cîntăreața Bar­bara Streisand a declarat că SE GÎN­­DEȘTE LA A CANDIDA LA UN LOC ÎN SENATUL AMERICAN. „Mai multe persoane m-au contactat pentru a mă întreba dacă nu mă interesează o carieră politică, îmi place să fiu utilă și să ajut la producerea schim­bărilor. Nu știu ce s-ar putea afla la capătul acestui drum, dar mi-ar plă­cea să aflu“ — ar fi spus Barbara Streisand la un dineu de gală . Procu­rorii iranieni L-AU CONDAMNAT LA MOARTE PE UN CETĂȚEAN GER­MAN arestat în 1991 sub acuzația de spionaj în favoarea Irakului. Oficiali­tățile de la Teheran n-au precizat de­cit că respectivul cetățean se numește Helmut. ultrascurte Procesul complotiștilor După procesele, mai mult sau mai puțin, reușite, pe care lu­mea post-comunistă din Est le-a organizat lui Teodor Jivkov, Erich Honecker și chiar lui Ni­colae Ceaușescu, un altul mai spectaculos e gata să înceapă și în el sunt implicați puciștii de la Moscova, din august 1991. Reamintim că atunci, la 19 au­gust, ei au încercat să-l răstoar­ne, prin forță, pe președintele Mihail Gorbaciov, aflat la acea oră la odihnă pe malul Mării Negre. Așa cum poate se știe, după mai multe luni de­ întîr­­zieri, determinate de motive de ordin juridic, dar și pigmentate cu aprinse dispute politice, Curtea Supremă a Rusiei a fixat data procesului : 14 aprilie a.c. Vicepreședintele Colegiului Mi­litar al Curții Supreme declara că aceștia, cei 12 inculpați, sunt acuzați de trădare de patrie prin conspirație în vederea preluării puterii. Este vorba de celebrii puciști ai perioadei respective, intre care cităm pe: Ghenadi Ianaev (56 ani), fost vicepre­ședinte al U.R.S.S., Vladimir Kriucikov (69 ani), președinte al K.G.B., Dimitri Iazov (70 ani), mareșal, ministru al apă­rării, Oleg Bakranov (60 ani), secretar al C.C. al P.C.U.S.­ și vicepreședinte al Consiliului Apărării, Valentin Pavlov (54 ani), prim-ministru și fost mi­nistru al finanțelor, Vadik­ Sta­­roduvcev (61 ani), președinte al Uniunii Țăranilor, eliberat în iunie 1992, Alexandr Didiakov, președinte al Asociațiilor între­prinderilor de Stat, Anatoli Lukianov (62 ani), președintele Parlamentului sovietic, SPOleg Lcenin (56 ani), membru al Bi­roului Politic al Secretariatului C.C. al P.C.U.S. și alții. Ce se reține­ înainte de orice, este că cei 12 puciști, dintre care șapte sunt foști membri ai Co­mitetului de Stat pentru Starea de Urgență, care au încercat, prin forță, să-l îndepărteze pe președintele Gorbaciov, vor com­părea în fața Curții Supreme pentru trădare de patrie, dar și pentru conspirație în vederea preluării puterii, iar unii dintre ei și pentru abuz de putere. Vor fi chemate ca martori, 120 de persoane, dintre care și fos­tul președinte Mihail Gorbaciov, dar și președintele actual al Parlamentului rus, Ruslan Has­­toulatov, care pe vremuri, a fost foarte apropiat rus, Bors Elțîn, de președintele în timp ce acum este unul dintre cei care conduc opoziția conservatoare ce i se opune, în ce-l privește pe Elțîn, mărturia sa la proces nu a fost considerată pentru mo­ment indispensabilă. De reținut, că pe de o parte, avocații puriștilor care au pro­testat îndelung după arestarea acestora, încercînd să le obțină un statut de prizonieri politici, acum încearcă prin toate mij­loacele să treneze derularea pro­cesului. In același timp, condu­cerea rusă, în frunte cu Boris Elțîn, care se confruntă cu mari dificultăți interne, amplificate după prăbușirea Uniunii So­vietice, nu dorește, sub nici o formă, să-i aducă în fața Tribu­nalului pe cei 12, de teama că procesul să nu ia o altă tur­nură, mizindu-se pe afirmația că ei au vrut­ să salveze țara de la haos. Afirmație tot mai des vehiculată in ultimul timp. De altfel, opiniile cercurilor con­servatoare și naționaliste ruse sînt toate convergente în direc­ția considerării celor 12 puriști drept eroi ai țării și în conse­cință se reclamă eliberarea lor­­ urgentă. έn final, se apreciază că verdictul în cazul procesului puriștilor, dacă se va da vreoda­tă, acesta va depinde de mai mulți factori, atît interni, dar și externi, și că perioada în care vor avea loc audierile, va fi una dintre cele mai complexe de pe scena politică rusă, post­­comunistă. DUMITRU CONSTANTIN CRAIOtA Ssism local la Federația Șoferilor Șase lideri sindicali excluși din Consiliul Filialei Dolj întrunit în ședință extraordi­nară. Consiliul Filialei 21 Dolj al Federației Sindicatelor Șoferi­lor din România a hotărît ex­cluderea din rîndul membrilor Filialei, pentru încălcarea pre­vederilor Statutului S.S.A., a următorilor lideri : Marian Troi — I.T.S.A. nr. 2, Nicolae Sta­­min — OLPO Podari, Alexan­dru Lungu — INTERTRANS, Ion Ioniță — R.A.T. Craiova, Virgil Vladu — TRANSOL­­TENIA, Constantin Vlad — I.T.S.A. nr. 3. De la Consiliul Filialei am aflat că cei în cauză, deși con­vocați, n-au participat la șe­dința respectivă. Excluderea a fost decisă cu 13 voturi și abținere. Măsura ar putea an­o­trena­ ieșirea celor șase impor­tante organizații sindicale din puternica Federație a șoferilor, în cazul în care respectivele or­ganizații nu procedează la anali­zarea măsurilor luate și recuza­rea liderilor. tei în­ legătură cu motive de aces­hotărîri, dl. Marian Bufaru, președintele Filialei Dolj a F.S.S.R. ne-a declarat, ieri : „Este vorba, in principal, de o neimplicare cronică, consecven­tă, de-a dreptul exasperantă a acestor o­ameni, care nu reali­zează răul pe care-1 fac colec­tivelor lor. Sindicaliștii noștri au hotărît să acționăm serios pentru negocierea Contractului pe ’93. Asta presupune să con­tăm pe lideri de sindicat care respectă legea, care asigură re­­prezentativitate reală cientă a sindicaliștilor. Or și ofi­cei în cauză sunt lideri care nu par­ticipă la viața Filialei, nici mă­car la ședințele și dezbaterile noastre, la manifestările organi­zate. Unii n-au răspuns și n-au participat cu nici un om la ul­tima acțiune revendicativă Sindicatului Șoferilor. Nici mă­n­car nu plătesc cotizația, stabili­tă prin Statut, către Filială — deși, în majoritatea cazurilor, banii au fost opriți pe stat de la oameni. — V-aș ruga să exemplificați. — De pildă, I.T.S.A.­2, TRANS­OLTENIA, INTERTRANS — n-au depus cotizațiile din iulie ’92 , OSPO Podari — din apri­lie ’92... — de demersuri preliminare ați avut și care este întemeierea legală a măsurii luate cu acești lideri ? — Pînă la această măsură extremă, s-au făcut încercări prin discuții și convocări, care ei nici nu găsesc de câ­ra­viință să răspundă. Hotărirea Consiliului Filialei se întemeiază pe cap. 1, al. 3, articolele a, b, e, f din Statutul S.S.R. Repet, avem nevoie de lideri activi, implicați, care­,să expliciteze în mase varianta noastră pentru Contractul Colectiv Național, pentru că trebuie să avem acor­dul oamenilor. Aici — ca și în întreaga activitate sindicală ac­tuală — este vorba de o luptă foarte serioasă, or noi avem oa­meni care stau în limbă și aș­teaptă să beneficieze de niște prevederi de contract care nu se pot obține fără tenacitate, com­petență și chiar risc personal. — dare este impactul acestei hotărîri la Federație și în masa salariaților ? — Conducerea Federației și personal președintele, dl. Miron Mitrea și-au exprimat acordul cu măsura luată. Pentru oameni, am pregătit o informare, dar în măsura în care aceste informări ajung la liderii în cauză, nu ne facem iluzii, lucrurile pot fi prezentate subiectiv. Departe de noi intenția unei rupturi sindi­cale. Dorim ca cele 20 sindicate componente să rămînă unite, să ni se alăture și altele. Oamenii trebuie să afle, totuși, care este adevărata față a lucrurilor și­ a liderilor lor. Pe această bază, sperăm să­ menținem cele șase sindicate în Filială și în Fede­rație. Pentru aceasta, colective­le sunt chemate să facă cuveni­tele analize și să-și pună în frunte oameni deciși să le re­prezinte interesele. ADRIAN FULGA Viața­ sindicatelor — Mă Jeane, mă, cu pre­țurile astea noi parcă și be­rea din sticlă se termină mai repede ! — Da­ce, Marcule, asta-i bere ? Din sumar • Pag. 2 — 141 de ani de la nașterea lui I­. Caragiale . Comedii ale unei deziluzii. Interviul nostru cu dl. Caius Dragomir : „Dacă imi cereți Un ultim diagnostic“... Sport. Nevoia de renaștere spirituală — Dialog cu I.P.S. dr. NESTOR VORNICESCU, Mitropolitul Olteniei, membru de onoare al Academiei Române și al Academiei de Științe din Chișinău —­ ­ în noul an, venim la dum­neavoastră pentru citeva gloduri legate de nevoia de renaștere spirituală. Fiindcă dimensiunea religioasă, creștinătatea noastră au fost printre primele redesco­perite prin Decembrie de acum trei ani. — Au fost redescoperite, pen­tru că ele nu au dispărut nici­odată ; au fost numai înăbușite, o vreme, de forțe ale răului. Renașterea noastră s-a înălțat pe jertfă, așa cum Biserica s-a clădit pe jertfa Mîntuitorului. în vremea noastră, după Revo­luția din ’89, sînt foarte multe aspecte de dinamizat, de reînră­dăcinat în viața noastră spiri­tuală și morală. între acestea — viața religioasă, viața creștină — in țara noastră majoritatea con­­stituind-o creștinii ortodocși, fii ai bisericii străbune. — Din nefericire, mai suntem­, încă, încercați de forțele răului. Trecem printr-o imensă criză de încredere, suntem­ divizați. De ce, totuși, atîta neorînduială ? — Cu durere în suflet, consta­tăm că nu există acele roade ale trăirii virtuții dragostei creștine față de semeni. E o constatare dureroasă, descurajantă, dar tre­buie să acceptăm că acestea sunt urmele adinei în ființa fiecăruia dintre noi, lăsate de despotismul satanic prin care am trecut a­­tîta vreme. Răul este ceva acci­dental. Și el intră în lume prin voința noastră. Și tot prin vo­ința noastră trebuie diminuat și îndepărtat, găsită tăria de a de­veni lucrători la desăvîrșirea noastră spirituală și morală. Ne dezbină egoismul, arghirofilia, ura față de aproapele nostru. Ne găsim după această lungă peri­oadă în care foarte mulți nici nu și-au pus problema trăirii frățește în raport cu semenii. — Religia este și o formă par­ticulară a speranței. Credeți că ne-am pierdut speranța ? — Ar fi vai și amar, dacă ar fi așa. Realitatea e că nu întot­deauna am acționat conform cu speranța noastră. Și am deviat țintele. Este, cred, un aspect de înțelegere a ideii de fericire, de a fi proporțional dozați pentru ea; trebuie să ne coordonăm aspirațiile, speranțele. Viața noastră e ca o defilare în grup. — Considerați că spiritul re­ligios și nevoia de libertate se îndreaptă in direcții opuse ? — Suntem­, încă, în haos, dato­rită doctrinei ateiste, comuniste, care ne-a dominat atîta vreme. Nu mărturisim toți, dar sîntem într-o continuă căutare a drumu­lui adevărat: într-adevăr, liber­tatea­­,­i religia trebuie să fie în comuniune. Domnul nostru a spus : „Cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de egoismul său!“. De egoismul acesta tre­buie să ne­ salvăm, pentru a căuta drumul cel drept. — Cum poate să se intîmple ca, diminuind forța aparentă a unei religii, să se ajungă la creșterea puterii ei reale ? — Ar trebui o dinamizare a acțiunii Bisericii și a relațiilor GABRIELA BORA (Continuare în pag. a II-a) Vă recunoașteți, domnule... Ies ? „Așa cum mama lui l-a gonit și blestemat cind era mic, pen­tru ca să-și poată primi bărbații în acel apartament, tot așa ne face el nouă acum: îmi dă te­lefon și-mi spune să-mi facă mama parastas de sărbători. Tată, cînd n-ai avut șapte luni serviciu, mama nu te-a părăsit, cu toate că te-a prins cu femei în casă (sora actualei concubine). A avut grijă de tine cînd era să mori în spital, ți-a asigurat hra­nă și tratament și a avut grijă de noi, dintr-un salariu de 2 000 lei. Făceam foamea, și noi, și ea, ca tu să te simți bine. A­cum, cinci de trei ani ești pa­tron și cîștigi sute de mii de lei pe lună, ai uitat de noi. La cei­ 41 de ani, ai plecat cu con­­ destine în derivă cubina­­ta, C.C., de 19 ani, cu care numai pe țigări cheltuiești 25—30 000 lei lunar. De aceea nu mai poți trimite pensia ali­mentară. Din nu te-a interesat septembrie 1992 ce mănâncă animalele tale de acasă (așa ne spuneai). Acum, ca să nu mai trimiți pensia alimentară, l-ai luat și pe fratele meu, pe care l-ai încîntat cu bani. Fratele meu este prea mic să înțeleagă că pe lume are nevoie și de dragoste, de mîngîiere (nu de cea de bordel, așa cum spuneai, că numai femeile care practică perversiunile te fac fericit). Cu lacrimi în glas mi-a spus­­ la te­lefon că nu-i dai voie să vină să ne vadă. Toate animalele tale erau libere, acum fratele meu este în cușcă. Acum, de cînd ești patron, ți-ai luat m­e­­șină, faci chefuri, te plimbi­m VIRGIL DUMITRESCU (Continuare în pag. a II-a) I wwww/"Www."'’ww'/""' I 55 JOI §­I 28 IANUARIE 1993 4 PASIM -15 LEI ] Calafat — corespondență prin telefon implacabilă, leg*ea embargoului­ 3 Marți, la ora 12,45, prin drep­tul portului Calafat a trecut nava BIHACI, sub pavilion iu­goslav, încărcată cu 6000 tone produse petroliere, al cărei echi­paj, de la intrarea în sectorul românesc al Dunării, a refuzat să se supună somațiilor autori­tăților românești. Pentru respec­tarea embargoului instituit de Consiliul de Securitate al ONU împotriva Iugoslaviei, autorită­țile portuare din Calafat au în­cercat oprirea toate mijloacele convoiului prin legare în vi­goare. Nava BIHACI, încărcată în portul ucrainean Reni, a igno­rat somațiile repetate ale căpi­tăniei portului din Calafat. IERI, în jurul orei 23,30, se aș­tepta trecerea unei alte nave, ORASAK, cu patru barje și a­­ceeași încărcătură, urmînd ca, azi, alte două nave, VELEBIT și K­A­M­AC­­A­LAN, cu douăzeci de barje, încărcate tot cu pro­duse petroliere din Ucraina să urmeze același traseu. Coman­danții navelor sîrbești vor evi­ta trecerea prin ecluza româ­nească de la Porțile de Fier II, descărcîndu-și marfa cu 5 km înainte de Porți, în primul port iugoslav, Prahovo, unde există o complexă stație de descărcare și pompare. Autori­tățile bulgare (cu care, par­tea românească, de altfel, con­lucrează) au avut parte de a­­celași „tratament“ în dreptul portului Vidin. Dată fiind situația existentă, d-l lt. col. loan Masdrag, co­mandantul Unității de grăni­ceri Calafat, d-l Victor Cioba­­nu, căpitanul portului, și d-l maior C-tin­îțchim, de la Po­liția de Frontieră, ne-au decla­rat că vor folosi, ca și pînă a­­cum, toate mijloacele admise de lege în încercarea de a opri convoaiele ONU­­ emise sîrbești. Rezoluțiile pînă la această dată­ nu autorizează, în mod expres, folosirea forței pen­tru respectarea embargoului pe Dunăre. Atît României cit și Bulgariei Departamentul de Stat al SUA le a cerut oficial să ia toate măsurile pentru a opri înaintarea pe Dunăre a vaselor iugoslave, ignorîndu-se, de fapt, că Ucraina (unde sunt încărcate bar­jele sîrbești) este cea care nu respectă embargoul. MIOARA ROȘCA NTCU DOLEA Avertismente adresate României și Bulgariei S.U.A. ceri României și Bulgariei să oprească bar­jele iugos­lave care înaintează pe Dunăre. Postul de radio BBC a infor­mat că, Departamentul de Stat al SUA a cerut în mod oficial Ro­mâniei­ și Bulgariei să ia toate măsurile care se impun pentru a opri înaintarea pe Dunăre a celor patru barje iugoslave încărca­te cu produse petroliere. în același timp, delegația americană la ONU a avut o intervenție pe lingă­ Comitetul ONU pentru sancțiuni, determinîndu-l să notifice în mod expres României și Bulgariei că în conformitate cu rezoluțiile ONU, ele au autoritatea și obli­gația să facă uz de toate mijloacele pentru a pune în aplicare sancțiunile economice împotriva Iugoslaviei. în paralel, Ambasada SUA la Belgrad a remis, marți, guvernului de la Belgrad o , notă oficială în care se precizează că amenințarea comandanților șle­purilor iugoslave de pe Dunăre ,că vor da foc încărcăturilor de petrol constituie o crimă ecologică și se pedepsește ca și crimele de război. Cu aceste puneri la punct, Departamentul de Stat consideră că autoritățile române și bulgare au toate condițiile pentru a impune respectarea rezoluțiilor ONU. După revenirea de la Parla­ment, actuala variantă a Legii învățămîntului a fost reelabo­­rată de o comisie de specialiști; s-a cîștigat, se pare, în unitatea viziunii, cel puțin pentru capi­tolul care se referă la învăță­­mîntul superior. „în prezent, toate universitățile au făcut ob­servații asupra textului legii, ca­re au fost înaintate Ministerului Învățămîntului; propunerile vor fi analizate, pentru a se ajunge la cea mai bună soluție“ — ne precizează prof. univ. dr. MA­RIN BEȘTELIU, prorector Universității craiovene. In dez­ab baterile realizate, cîteva proble­me sînt prioritare, și pe cale de a fi soluționate. în urma anali­zei propunerilor care au venit din centrele universitare ale ță­rii, s-a hotărît structura Artico­lului 75,al actualului proiect de Lege a invățămintului superior, referitor la durata studiilor, în intenția de aliniere la sistemul de invățămînt al Comunității Europene. NOUTATEA: s-a de­cis introducerea diplomelor in­termediare (licență, masters), di­plome de studii aprofundate, doc­torat; în acest sens, se prevede ca, după trei ani, studentul să primească diploma de licență: cei care doresc să continue stu­diile obțin diploma masters, iar la un curs de aprofundare au acces aceia care-și propun specializare suplimentară. Pentru o ingineri, se preconizează intro­ducerea diplomei de inginer teh­nolog (după patru ani de studii) și a diplomei de masters, după cinci sau șase ani de studii, in noua concepție, sistemul acesta elimină Un handicap pe care îl au absolvenții noștri în privința recunoașterii diplomelor pe plan internațional. Absența diplome­lor intermediare era, pentru Oc­cident, un semn că nu s-a atins nivelul masters, apare și posi­bilitatea studenților români de a-și continua studiile în Occident, după obținerea unei diplome. Corelată cu inițiativa acredi­tării instituțiilor de invățămînt superior, această restructurare a sistemului de pregătire va da posibilitatea unei depline com­petitivități a diplomelor româ­nești și, implicit, a recunoașterii pregătirii specialiștilor noștri. (G.B.). INEDIT ÎN ÎNVATAMÎNTUL SUPERIOR Restructurarea sistemului de pregătire Cînd nici nu mai visa... fi Gheorghe Simionescu, un gos­podar destoinic din Moțăței, s-a trezit, deunăzi, în bătătură cu propria vacă, însoțită acum de viței, adusă de căpăstru de un lucrător al Poliției comunei. Vaca îi fusese furată din cîmp, într-o noapte, în august 1n91, de Cergă Costel Costinel și Ion Spînu, ambii în vîrstă de 23 ani, din aceeași localitate, și în­sușită de cel din urmă. Cergă primise pentru „tăcere și cola­borare“ suma de 5 000 lei. Ulte­rior, cei doi au mai furat o că­ruță din Poiana Mare, dar pen­tru această faptă Cerga, desco­perit de poliție, a fost trimis în judecată și condamnat, fără a deconspira, însă, pe Spînu. Care și acesta, s-a descoperit, acum, mai era autorul unei spargeri, săvârșită de unul singur, la lo­cuința lui Marin Iancu, din sa­tul Dobridor, de unde sustrăsese bunuri în valoare de 100 000 lei. Bucuria lui Gheorghe Simiones­­cu, care și-a revăzut din nou în bătătură propria vacă, însoțită acum de vițel, cînd nu se mai aștepta, a fost, se subînțelege, una reală și a promis lucrăto­rilor de poliție, drept recompen­să, o vadră de vin limpezit. N-am aflat dacă s-a și ținut de cuvînt, dar o asemenea bucurie merita cinstită. (M.C.). frANCTE V@ÜI­M Cruciada mediocrității De tot ceea ce, în perioada anterioară nebulosului decem­brie 1989, ni se făcuse lehamite, încă nu am scăpat definitiv. Adică de minciună și lichele. De inșii mediocri, din fostele plutoane ale carierismului, care, cu tupeu garnisit „cu iaurt și gogoșele“ electorale, au intrat și se mențin în topul falșilor sal­vatori de țară. N-am fost cru­țați nici­ măcar de virusul pre­tinselor „indicații prețioase“ care, aidoma privirilor unei pă­sări de pradă, se năpusteau asupră-ne cu... părintească abi­litate, sfîrtecîndu-ne în mod sistematic demnitatea și firavul optimism ce ne mai ocroteau existența. Odată rupt zăgazul acelei stări de dirijism și de dimen­sionare procustiană a libertății individuale, ne-am trezit ca din­tr-un somn răvășit de coșma­ruri, în dimineața, luminată de promisiuni, a noului soi de democrație (alta decit cea larg muncitorească), mai aproape de idealurile și dorințele noastre, avînd-o ca model pe cea din țările civilizate. Promisiuni care, pînă la urmă, s-au dovedit a nu fi altceva decit niște găluști amare, pe care le-am înghițit f­ără să chibzuim prea mult din partea cui vin și, mai ales, asupra modului în care ne-au fost servite. Din păcate, naivi­tatea, entuziasmul necontrolat, nepriceperea într-ale „manipu­lării electorale", sau, pur și simplu, inerția pe lucrul căreia plutim în derivă s-au răzbunat, condamnîndu-ne la Un lung și tot mai greu suportabil șir de deziluzii. Unora dintre noi, meșteri ne­întrecuți iu a și orienta pînzele intereselor meschine după cum bate violul, atît le-a trebuit. Cuprins de furie revoluționară, au „uitat“ subit cu cită ardea­­ ELEODOR DINU (Continuare în pag. a III-a) 5

Next