Cuvântul Libertății, aprilie 2002 (Anul 14, nr. 3782-3807)

2002-04-22 / nr. 3800

V v CUVÂNTUL LIBERTĂȚII Românii sunt proprietarii unor locuințe mici Cei mai mulți dintre­­ români au o problemă locativă acută, care nu se reflectă în relațiile de proprietate, ci în calitatea locuințelor existente. La prima vedere, s-ar părea că românii nu au probleme locative ținând cont că cele 7,8 milioane de gospodării existente dețin în­­ proporție de 91 la sută locuințe proprietate personală, în Germania, bunăoară, această cotă depășește 40 la sută. Pe acest fundal, în Ro­mânia se poate aprecia că 69 la­­ sută dintre gospodării au o situație locativă suficient de bună.’ La o cercetare mai aten­tă rezultă că 38 la sută dintre gospodării, adică 2,8 milioa­ne , au totuși probleme mari cu situația locativă actuală. Astfel, familii cu doi sau trei copii locuiesc în case cu una sau două camere și familii de tineri căsătoriți, împreună cu copii lor, locuiesc cu părinții, în apartamente de două sau trei camere. în ceea ce priveș­te confortul locuințelor, se con­stată un număr mare al case­lor cu grădină care nu benefi­ciază de apă curentă, gaze sau canalizare. în blocurile noi, nu sunt pu­ține situații în care zidurile sunt netencuite, ușile sunt înguste, circuitele electrice sunt defici­tare, izolația fonică este aproa­pe inexistentă, pereții sunt umezi și instalațiile de gaze sunt defecte. Nu trebuie negli­jat nici faptul că distanța dintre blocurile de locuințe este foar­te mică. 62 la sută dintre capii gos­podăriilor sunt de părere că trebuie să recurgă la moder­nizarea locuințelor actuale, 57 la sută că se impune renova­rea ei, iar 34 la sută se gân­desc cum să facă să se mute într-o locuință mai mare. MARGA BULUGEAN­U Agricultorii din UE se feresc de cei din Europa de Est Comisia Organizațiilor din Sectorul Agricol din Uniunea Europeană (COPA/COGECA) a solicitat Comisiei Europene (CE), la sfârșitul acestei săp­tămâni, să impună taxe vama­le suplimentare pentru impor­tul de cereale din Europa de Est, care au crescut puternic în ultima perioadă și au provo­cat scăderea prețurilor pe pia­ța occidentală. Prețurile practicate de pro­ducătorii din Uniunea Euro­peană au scăzut sub presiu­nea acestor importuri din Eu­ropa Centrală și de Est. Potrivit datelor COPA / COGECA, UE a importat, până la începutul lunii aprilie, mai mult de 6,5 milioane de tone de g­râu, pre­conizând că această cifră va crește la opt-nouă milioane de tone până la sfârșitul anului. în perioada 1998-2000, Uniunea Europeană a impor­tat, în medie , 2,5 milioane de tone de grâu anual. Comisia Organizațiilor din Sectorul Agri­col din UE a precizat că auto­ritățile europene ar putea in­voca art. 5 al Acordului gene­ral pentru tarife și comerț (CATT), care permite impune­rea de taxe vamale de import în cazul în care se constată o anumită majorare a volumului importurilor sau o diminuare a prețului grâului sub un anumit prag. MARGA BULUGEAN Exporturile au înregistrat creșteri semnificative în luna februarie Conform datelor oferite de Direcția Generală de Statistică Regională Dolj, în luna februarie, exporturile au reprezentat 31,4 la sută din valoarea totală a livrărilor de produse industriale, fiind susținute în principal de întreprinderile mari din industria prelu­crătoare. în principalele ramuri, în luna menționată, ponderea exporturilor în total livrări a fost de 78,8 la sută pentru ramura mijloacelor de transport rutier, 74,4 la sută pentru construcții metalice și produse din metal, 45 la sută pentru ramura de ma­șini și aparate electrice și 17 la sută pentru ramura chimiei și fibrelor sintetice. ’ % ANCA POSPAI La privatizarea BCR DAIWA va asigura consultanța . Daiwa Securities SMBC Europe Limited a fost desemnată să asigure consultanța în vederea finalizării raportului de evaluare a studiului de fezabilitate pentru privatizarea celei mai importante bănci comerciale din România. Plata onorariului de succes se va face de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participator Statului (APAPS), în funcție de prețul care va fi obți­nut din privatizare, în timp ce onorariul fix va fi plătit de BCR. Principalul concurent al Daiwa, care părea deja că ar fi câști­gat licitația pentru consultanță la privatizarea BCR, a fost JP Mor­gan, după retragerea Menii Lynch - banca de investiții desem­nată inițial. Daiia a fost și consultant în privatizarea Băncii Ro­mâne de Dezvoltare (BRD). MARGA BULUGEAN ECONOMIC Nici până în momentul de față nu s-a putut ajunge la o soluție unanim acceptată în ceea ce privește­ mo­­dalitatea de plată a acestora; între timp, se înregistrează restanțe sala­riate semnificative în sectorul de pro­ducție de apărare (SPA). Practic, până în momentul de față, abia­ abia s-a reușit plata lichidării pe luna fe­bruarie și nici aceasta în toate uzi­nele. Toate acestea rezultă din situa­ția creată prin abrogarea unor acte normative din domeniu, în locul că­rora nu a mai fost pus nimic, în pre­zent, asigurarea resurselor finan­ciare necesare desfășurării proce­sului de producție și plății salariilor în uzinele SPA se face după o sche­mă adoptată ad-hoc. Fiecare direc­tor de uzină face un necesar de fon­duri pe care-l trimite, spre avizare, la sediul companiei naționale Ro­­marm. De aici, la Ministerul Indus­triilor, unde este analizat și, în func­ție de resurse, se alocă întreaga sumă sau doar parțial. Cel mai mult au de suferit cei care au mai rămas încă angajați în SPA. Aproape­ toată săptămâna trecu­tă a fost ocupată cu negocieri inten­se, de dimineață până noaptea, în­tre reprezentanții autorităților și cei ai sindicaliștilor din domeniu, în în­cercarea de a găsi o soluție accep­tată de toată lumea. Finanțele Pu­blice au propus ca angajații să aibă un dublu statut-salariați ai societăți comerciale, atunci când sunt co­menzi, și bugetari, atunci când nu sunt. Acest mod dual de plată intră în contradicție cu legile existente, pentru că un angajat nu poate lucra pe baza a două grile de salarizare. Tot varianta veche era mai bună S-a mai venit cu o variantă, și anume plata a 75 la sută din sala­riu pe durata inactivității cauzate de lipsa comenzilor. Această variantă reprezintă reluarea sistemului exis­tent până anul trecut și care s-a dovedit ineficient. Sindicaliștii sus­țin ca angajații din apărare să-și ia salariile 100 la sută, indiferent dacă sunt sau nu comenzi. Acest punct de vedere ar putea fi justificat, prin faptul că, oricum, scopul disponibi­lizărilor masive făcute în ultima pe­rioadă a fost tocmai redimensiona­­rea sectorului la cote optime, care să permită asigurarea de comenzi pentru toată lumea. MARGA BULUGEAN Disponibilizările nu rezolvă situația din industria de apărare Cu toate că, la începutul acestui an, zeci de mii de angajați din industria de apărare, respectiv de la SC Avioane SA Craiova, au fost trimiși în șomaj, problemele cu care se confruntă sectorul persistă, în ceea ce privește plata salariilor celor rămași “IMM-urile vor beneficia de câte 75 milioane de lei - pentru fiecare loc de muncă nou creat” Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă a creditat, anul trecut, întreprinderile mici și mijlocii cu o su­mă de peste 945 miliarde lei, pentru crearea de noi locuri de muncă. Astfel, ANOFM a finanțat crearea a 18.939 locuri de muncă, dintre care jumătate pentru șomeri Prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, anul trecut, a fost derulată o linie de creditare de 975 miliarde lei. Creditele s-au adresat IMM-urilor și cooperațiilor, , fiind o parte integrantă a planului de măsuri active între­prinse de către ANOFM, în vederea reducerii șomaju­lui, iar suma acordată pentru un loc de muncă nou creat a fost de 50 milioane de lei. Beneficiarii creditelor au fost agenții economici care își desfășoară activitatea princi­pală în sfera producției, turismului sau serviciilor, dar­ și șomerii care au dorit să înființeze mici întreprinderi. In cazul IMM-urilor sau cooperațiilor care au obținut veni­turi și din comerț, pentru a fi creditate, este necesar, ca acestea să nu depășească 49 la sută din totalul venitu­rilor. Dacă această pondere a fost depășită, IMM-ul sau cooperația au primit creditul numai în cazul în care, în urma aplicării proiectului prezentat pentru creditare, s-a modificat structura veniturilor, iar cele realizate din activi­tăți de comerț s-au redus sub 49 la sută. Perioada de acordare a creditelor pentru cheltuieli de capital este de maximum trei ani Agenții economici au beneficiat de credite pentru trei categorii principale de cheltuieli: dotarea cu utilaje și echi­pamente, finanțarea stocurilor de materii prime, construcții necesare obiectului de activitate. Creditele pentru cheltu­ieli de capital au acoperit până la 75 la sută din valoarea proiectelor prezentate, limita urcând până la 90 la sută în­ cazul șomerilor care înființează întreprinderi. Perioada de acordare a creditelor pentru cheltuieli de capital este de maximum trei ani, iar pentru materii prime și materiale­­ de un an de zile, în condiții avantajoase de dobândă, res­pectiv 50 la sută din taxa de scont a BNR, întreprinzătorii mici și mijlocii - principala sursă de locuri de muncă ANOFM va continua creditarea IMM-urilor care creează noi locuri de muncă și în acest an, pentru aceasta fiind prevăzută în bugetul asigurărilor pentru șomaj suma de 1.000 miliarde lei. în anul în curs, IMM-urile vor beneficia de 75 milioane lei credit pentru fiecare loc de muncă nou creat. “Prin creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, sprijinim crearea de locuri de muncă stabile și durabile. Prin această măsură activă de combatere a șomajului, ANOFM susține întreprinzătorii mici și mijlocii, un segment deosebit de important al economiei, care trebuie să devină principala sursă de locuri de muncă” a precizat Ioan Cindrea, președinte ANOFM. ANCA POSPAI Zilele trecute, Tiziano Minghelli, administrator al Concernului Italian Kaitwear, s-a întâlnit cu premierul Berlusconi La întâlnirea cu premierul italian Silvio Berlusconi, ce a avut loc miercuri la București, a participat și investitorul Tiziano Minghelli Ia discuțiile pe care le-au avut, s-a amintit și posibilitatea extinderii activității grupurilor italiene în România, precum și schimburi economice bilaterale între cele două țări Unele dintre aspectele colaborării care au făcut subiectul discuțiilor cu premierul Berlusconi, în regiunea Oltenia, sunt deja puse în practică de câțiva ani o inițiativă lăudabilă . Minghelli este administratorul Concernului italian în România, încă din anul 1990. în Oltenia sunt des­chise trei manufacturi la­ Motru și Vâlcea, iar în Craiova la Manufac­tura de Est, fiind sediul principal al Italian Kaitwear, în perspectivă se va extinde și în Dobrogea, respec­tiv la Constanța. La Craiova sunt angajate peste 500 de persoane, care lucrează în două schimburi cu un program de opt ore, excepție făcând secția de tricotaje cu mașini electrice unde se lucrează la foc continuu. Condițiile de muncă sunt la nivel occidental, existând aparate de aer condiționat în fiecare încăpere, două săli de mese: una pentru fumători, iar alta pentru nefumători, tonomate pentru cafea, suc și ceai. La depășirea pla­nului sau cu ocazia sărbătorilor le­gale (8 Martie, Paști, Crăciun), se dau prime și cadouri, plus alte facili­tăți acordate angajaților.­­ Materia primă este adusă din Ita­lia, începând cu bobinele de ață, bumbac etc., până la nasturi, fer­moare și pungi pentru ambalat. Doar mâna de lucru este autohtonă, încercare de revigorare a industriei textile din Oltenia Tiziana a declarat: “Sunt de doi­sprezece ani în România, timp în care am încercat să revigorez in­dustria textilă în regiune. Forța de muncă este formată în totalitate din români, reducând astfel într-o anu­mită măsură numărul șomerilor din Oltenia. Pe lângă Manufactura din Craiova mai avem și fabricile de la Motru și Vâlcea cu peste 600 de angajați în fiecare oraș. Responsa­bilitatea și eforturile sunt mari, dar și satisfacțiile sunt pe măsură: colabo­rarea cu­ angajații este bună și asta contează foarte mult”. Firma italiană are 1248 de fa­brici de textile în Europa, plus nu­meroase magazine de desfacere a produselor finite: Marela, Sigma, Max&Co. Din toamna anului 2001, mai precis din luna septembrie, Con­cernul mai sus menționat a deschis și în București unicul magazin de profil al acestuia, cunoscut sub de­numirea: Max Mara. ALINA DRAGU Comunicat de presă Referitor la unele informații apărute în presă privind presupusele operațiuni de export de valută, pentru corecta informare a publicului, Banca Română pentru Dezvoltare - Groupe Société Génér­ale face următoarele precizări: Este binecunoscut faptul că un principiu de bază al unei gestiuni financiare eficiente constă în menținerea la un nivel cât mai redus al imobilizărilor de orice natură care nu generează venituri, cum este și cazul numera­rului. Prin urmare, numerarul atras sub forma depozitelor în valută ale clienților este convertit în “monedă de cont” (care rămâne la dispoziția băncii respective), fiind plasat în scopul obținerii de dobânzi, la bănci din străinătate situate, de regulă, în țara emitentă a valutei respective. Pe de altă parte, băncile efectuează și importuri de nu­merar atât în scopul asigurării unui stoc-tampon pentru onorarea obligațiilor față de clienți, cât și pentru înlocui­rea­ bancnotelor uzate. în perioada la care se face referire (ianuarie-februa­­rie a.c.), BRD a efectuat, în afara operațiunilor uzuale de tipul celor menționate, transporturi suplimentare oca­zionate de preschimbarea valutelor în noua monedă eu­ropeană (euro), proces intens mediatizat atât în țară cât și în străinătate. Așa-zisa “hemoragie de dolari” invocată reprezintă operațiuni cu numerar în valută, efectuate în mod curent de orice instituție bancară. Direcția Comunicare a BRD - Groupe Société Générale Luni. 22 aprilie 20025 Licitațiile publice care tre­buiau să fie organizate în această perioadă de către Au­toritatea pentru Privatizare în vederea vânzării pachetelor de acțiuni deținute la societățile comerciale au fost amânate pentru 30 de zile de condițiile instituției. Decizia a fost deter­minată de lipsa Normelor Me­todologice de aplicare a Legii 137/ 2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, act normativ care stabilește noile reguli de privatizare a societăților comerciale la care statul este acționar. Astfel, vânzarea acțiunilor se va face la prețul de piață re­zultat din raportul­ cerere - ofer­tă , ținându-se cont de toate elementele ce alcătuiesc ofer­ta de cumpărare depusă de investitori. Ca un element de noutate, diminuarea participa­tor la aceste firme se va pu­­tea face prin vânzarea acțiuni­­or, majorarea capitalului so­cial prin aport de capital, trans­ferul gratuit sau de vânzarea activelor cu caracter social. Potrivit Legii 137/2002, acți­unile pot fi vândute la prețul de piață rezultat din raportul cere­re și ofertă chiar dacă acest preț este inferior prețului de ofer­tă stabilit de APAPS! De aseme­nea, pentru fiecare societate stabilită prin Hotărâre de Gu­vern, în raport de clasament, de activitate, mărimea capitalului social, numărul de salariați, si­tuația financiară, gradul de dez­voltare industrială și de rata șomajului zonei unde își desfă­șoară activitatea firma respec­tivă, APAPS poate vinde pache­tul de acțiuni deținut la un preț simbolic reprezentând echiva­lentul unui euro. Pentru alegerea viitorului acționar, Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor Statului va ține cont de volumul investițiilor angajate și de numărul locuri­lor de muncă ce vor fi păstrate în societate. MARGA BULUGEAN Legea de accelerare a privatizării blochează vânzarea societăților de stat Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS) a suspendat pe o perioadă de 30 de zile licitațiile programate în vederea vânzării pachetului de acțiuni la societățile comerciale. Privatizarea va fi reluată în momentul adoptării Normelor Metodologice de aplicare a Legii 137/2002, care stabilește noile reguli de vânzare a firmelor aflate în ograda statului Pentru că nu se utilizează modul de plată electronic, Cozile pentru impozite nu vor dispărea mult timp De aproape o lună de zile, Guvernul are pe masă, pentru aprobare, un proiect de ordonanță de urgență privind obligativitatea ministerelor și a administrației publice de a accepta, pentru serviciile efectuate pentru populație, plata pe carduri Deși ideea impulsionării utiliză­rii plăților electronice a fost bine primită, în momentul de față, totul pare să fie dat uitării, pentru că re­giile nu sunt încă pregătite pentru așa ceva. Amânarea acestui pro­iect a avut ca principal motiv așa­­zisele măsuri de protecție socială. Cu alte cuvinte, dacă guvernanții ar fi aprobat prin ordonanță de ur­gență ar fi însemnat ca, într-o pri­mă fază a modernizării modului de plată, să se treacă la disponibili­zări la în cadrul marilor regii. A fost luată în calcul mai ales situația societății Electrica, acolo unde personalul­ de ghișeu care se ocupă cu încasările de la populație atinge cota de 2000 de posturi, nu­mai în orașe. Posturi la care, o dată cu acceptarea plăților pe card, ar­­e lista instituțiilor „ghinioniste” se regăsesc, acum, bănci consi­derate cândva de mare încredere și stabile: ONEKSIM, MFK, SRS -AGRO, MENATEP, „Rossiiskii kredit”,, Banca Moscovei și multe altele. In plus, degringolada finan­ciară internațională a determinat marile companii industriale ale ță­rii, inclusiv pe cele din domeniul petrolului și gazelor naturale, să-și regândească strategiile de acțiu­ne, angajându-se în proiecte am­bițioase de fuzionare, fie directă, fie prin anihilarea unităților non-pro­fit. Acest lucru a antrenat o masivă mișcare de capitaluri, multe bănci fiind constrânse să-și lichideze o mare parte a rezervelor valutare pentru achitarea plăților. Blocajul financiar, generat de o defectuoasă aplicare a principiilor economice de piață, a constituit un alt factor care a contribuit la adu­cerea în stare de faliment a nume­roase bănci, în doar câteva săp­tămâni, multe instituții financiare ruse au pierdut, practic, tot ce acu­mulaseră în câțiva ani­­ renume, respect, bani și încrederea clienți­i ar fi trebuit să se umble în viitor. O dată cu acest proiect de or­donanță de urgență, românii ar fi putut scăpa și de chinul cozilor pentru taxe și impozite. Potrivit do­cumentului, întreprinderile cu ca­pital de stat, furnizorii de utilități și servicii, dar și instituțiile publice care încasează impozite și taxe de la populație ar fi trebuit să fie obli­gate să accepte plăți prin interme­diul cârdurilor. Toate unitățile aparținând statu­lui cu sediile în orașe și municipii trebuiau, potrivit proiectului de or­donanță, să treacă la plata salarii­lor pe cârduri până la 31 august. Conform art. 1 alin 2 al proiectului, băncile prin intermediul cărora se vor efectua plățile salariale vor fi „selectate” de către unitățile plăți­lor. Iar băncile ce vin din urmă nu sunt pregătite să facă față unei eco­nomii de piață. Treptat, locul fostei oligarhii este ocupat de băncile de talie mică și mijlocie, implicate activ în jocul re­distribuirii clientelei. Străduindu-se să preia controlul marilor întreprin­deri industriale sau a companiilor neînsemnate, ele sunt ajutate de băncile paralizate, precum „Ros­­siiski kredit", ce-și transfera fon­­ durile la Impeks-bank sau MENA­TEP- la Banca de Investiții. Din păcate, au avertizat analiștii, exis­tă pericolul ca, din lipsă de resur­se, tehnologie adecvată sau per­sonal, băncile mici să nu fie capa­bile să „înghită” imensele sume vărsate de clienții mari și să asi­gure derularea normală a operați­unilor specifice; în plus, nu există interes pentru atragerea depună­torilor particulari, profitul obținut de pe urma lor fiind, de cele mai mul­te ori, nesemnificativ în compara­ție cu serviciile acordate. Ori, acest lucru a antrenat o scădere a în­crederii publicului în sistemul ban­car al țării, oamenii preferând să­toate cu consultarea organizațiilor sindicale legal constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentanții salariali. „ Mai mult, pentru a nu exista dubii asupra ideii de profit bancar, Ministerul Finanțelor obligă bănci­le comerciale să accepte minimum două tranzacții de scoatere în nu­merar în cursul aceleiași luni, care să fie scutite de comisionul ban­car. Față de această prevedere reprezentanții băncilor nu au fost de acord deoarece pentru a ridica numerar de la Banca Națională Română (BNR), trebuie plătit de fiecare dată un comision bancar, ceea ce ar fi echivalent cu o pier­dere pentru banca respectivă. MARGA BULUGEAN și păstreze economiile acasă sau să le investească în afaceri de scurtă durată. în acest sens, Guvernul rus este dispus să recurgă la măsuri disperate, precum amnistierea capitalurilor transferate ilegal pes­te hotare sau asigurarea pentru toți cetățenii țării a dreptului de a-și deschide conturi anonime în bănci străine ce lucrează pentru Rusia, cu condiția ca banii să fie investiți în economia națională. Potrivit unor recente sondaje de opinie, Sberbank se bucură, în prezent, de cea mai mare popula­ritate atât din partea cetățenilor, cât și a oamenilor de afaceri. Intere­sant că, în ceea ce privește Ban­ca Centrală a Rusiei (BCR), una dintre puținele care au scăpat de tăvălugul­ financiar, rolul jucat de această instituție în declanșarea crizei din vara anului trecut s-a di­minuat din prestigiu, chiar dacă BCR continuă să reprezinte prin­cipala pârghie în derularea tran­zacțiilor bancare. MARGA BULUGEAN Rusia - sistem bancar în dezechilibru Agravată de devalorizarea, în august 1998, a monedei naționale, criza financiară din Rusia a lovit puternic în sistemul bancar al acestei țări, unde 187 de bănci au terminat anul cu un capital negativ, iar 590 cu pierderi masive, ceea ce reprezintă 40 la sută din numărul total al băncilor existente în Rusia.

Next