Cuvântul Libertății, ianuarie 2004 (Anul 16, nr. 4317-4340)

2004-01-28 / nr. 4337

Gigacaloria de Filiasi Gheorghe Hagi: “Nu avem conducători credibili”."* UNIV. DR. ION DOGARU ONOARE Facultatea de Drept “Nicolae Titulescu” din pP ®*" Craiova și-a început, ieri, ședința de ale­­geri a noii echipe manageriale, cu supunerea la vot a unui proiect de hotărâre al Consiliului Facultății, care prevede ca prof. univ. dr. Ion Dogaru, membru co­respondent al Academiei Române, să fie ales DE­CAN de ONOARE pe VIAȚĂ al instituției menționate, în baza acestei calități, noul decan de onoare devine, astfel, membru al Biroului Consiliului Facultății de Drept “Nicolae Titulescu” din Craiova. Decizia a fost luată în unanimitate, ținându-se cont de faptul că prof. univ. dr. Ion Dogaru a fost eliberat din funcția de decan și a contribuit esențial la formarea și evoluția facultății, a corpului profesoral, a specialiștilor din învățământul superior prin doctorat, la educarea a peste 8000 de absolvenți, în domeniul dreptului, și tot atâția în dome­niul economic, precum și la fondarea Revistei de Științe Juridice. La toate acestea, se adaugă recunoașterea internațională, opera științifică ce numără peste 50 de cursuri, manuale, monografii și tratate, pre­cum și numeroasele premii și distincții conferite de Academia Româ­nă și de Uniunea Juriștilor din România. Noua echipă de conducere academică a Facultății de Drept “Nicolae Titulescu” este formată din: prof. univ. dr. Sorin Ionescu (decan), conf. univ. dr. Dan Claudiu Dăni­­șor (prodecan), conf. univ. dr. Edmond Gabriel Olteanu (pr­decan), prof. univ. dr. Viorel Găină (prodecan), prof. univ. dr. Alexandra Sandu (prodecan) și prof. univ. dr. Ștefan Scurtu (secretar științific). DANIELA MIRELA DRAGOTĂ BLOCURILE SECTORULUI SERVICII PUBLICE - DATE ÎN FOLOSINȚĂ ANUL ACESTA Sectorul Servicii Publice din cadrul Consiliului Județean Dolj "are în construcție la ora actuală trei blocuri de locuințe, din care două în Craiova pe Calea București - 21A și 21D - și unul în Filiași (G8). După cum ne-a declarat Gheoghe Voicu, director al Sectorului Servicii Publice, anul acesta trebuie date în folosință toate cele trei construcții, fapt pentru care și fondurile alocate de la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului sunt pe măsură. După cum s-a stabilit ieri, pentru blocul 21D (aflat în cel mai avansat stadiu) s-au primit 2,5 miliarde lei și trebuie dat în folosință la 30 aprilie, pentru 21A —15,2 miliarde lei și lucrările trebuie încheiate la sfârșitul lunii octombrie, iar pentru cel din Filiași - 2,8 miliarde și se pare că va fi finalizat la 30 iunie. CARMEN PETREAN NOI FACILITĂȚI PENTRU STUDENȚII CRAIOVENI Biblioteca Universității din Craiova va beneficia în acest an de dotări suplimentare în ceea ce privește aparatura tehnică performantă. Dând curs solicitărilor studenților nemulțumiți, directorul bibliotecii, Octavian Lohan, a decis achiziționarea de faxuri, aparate de copiat și scanat, destinate îmbunătățirii condițiilor în cele douăspreze­ce săli de lectură. Această măsură este binevenită pentru studenții care până acum erau nevoiți să apeleze la copy-shop-urile din afara instituției de învățământ și se speră că este doar începutul procesului de modernizare, inițiat de către Universitatea din Craiova; în plus, o categorie privilegiată o constituie studenții care frecventează cursurile de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă, la dispoziția cărora a fost pus deja un laborator multimedia, dotat cu 15 calculatoare, legate la baza de date a Universității și conectate la Internet. Accesul se face în baza legitimației, care se poate reînnoi anual. Prin facilitățile oferite de Departamentul ID din cadrul bibliotecii, studenții de la această formă de învățământ vor putea suplini absența de la cursurile de zi. KLARA STĂNESCU PESTE TREI SFERTURI DIN MEDICII DE FAMILIE DIN JUDEȚ AU ÎNCHEIAT CONTRACTE CU CAL DOLJ - La o zi după expirarea programării medicilor de familie de către Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj pentru sem­narea contractelor privind furnizarea de servicii medicale, situația se prezintă destul de bine. Peste 300 de medici curanți s-au prezentat pentru semnarea actelor menționate. “La această oră (n.r. - ieri, ora 16) s-au încheiat 310 contracte cu medicii de familie, numărul celor care vin fiind în continuă creștere. Anul trecut am avut încheiate 419 asemenea contracte, cifră la care ne așteptăm și în acest an", ne-a precizat Cristina Mîndreci, purtătorul de cuvânt al CAS Dolj. în plus, până în acest moment, CAS Dolj a încheiat un contract cu Unitatea Medico-Socială de la Cetate și cu un furnizor de dispozitive medicale din cei 10 acreditați. HORAȚIU PÎRVULESCU UE VA PREZENTA PACHETUL DE SPRIJIN FINANCIAR PENTRU ROMÂNIA LA 10 FEBRUARIE Comisia Europeană va prezenta pachetele de sprijin finan­­­­ciar pentru România și Bulgaria la 10 februarie, a declarat, marți, comisarul european pentru Extindere, Guenter Verheugen, în data­ anunțată se va specifica susținerea financiară totală pe care o vor primi cele două state dacă vor adera în momentul prevăzut, 2007, până la finalul perioadei bugetare a UE, probabil în 2013, a adăugat purtătorul de cuvânt al comisarului. “Vom prezenta pachetele financia­re la 10 februarie. Am putea să o facem și astăzi, dar trebuie să așteptăm până când Comisia va discuta perspectivele financiare. Dar există deja acord în privința pachetelor financiare”, a afirmat Verheu­gen în cadrul unei conferințe de presă, după o serie de discuții cu ministrul român al Afacerilor­ Externe, Mircea Geoană. Geoană a clarat că este “o veste excepțional de bună”, adăugând este “probabil momentul decisiv în privința închiderii negoc­iru aderarea la UE a României și Bulgariei. Odată pachetele prezentate, cele două state vor avea șansa să negocieze­­.t­pusă de Comisie. Uniunea Europeană urmează să se e>­r5 la 25 de membri la 1 mai 2004. România și Bulgaria sur rele state care vor adera, la 1 ianuarie 2007, iar Croația depi pentru a fi admisă în Uniune la aceeași dată. Complicitatea franco-germană n-a fost niciodată atât de intimă, grație în primul rând, afinităților, de acum surprinzătoare, dintre Jac­ques Chirac și Gerhard Schroder, care par prieteni dintotdeauna. Pa­risul și Berlinul au sărbătorit recent, pe 22 ianuarie, cea de-a 41 -a ani­versare a tratatului franco-german, probând încă o dată că nu dețin vreo umbră de divergență pe teme esențiale. Așa cum spunea pre­mierul francez Raffarin, pentru cele două țări drumul este plin de ob­stacole, dar drept. După eșecul din luna decembrie de la Bruxelles, în privința adoptării proiectului de Constituție, conceput de Valery Giscard d’Estaign, Schroder și Chirac au decis să meargă înainte împreună, estimând de comun acord ieșirea din impas, până la sfârșitul anului. Rămâne însă de văzut dacă Europa „celor 25’’ va putea să fie viabilă, de vreme ce este măcinată de contradicții și di­vizată de problema Irakului. Dacă acest deziderat se va realiza, atunci Parisul și Berlinul vor constitui avangarda. Niciodată până acum tandemul Franța - Germania n-a fost atât de funcțional și la bine și la rău, descoperindu-și nu doar complementări în ceea ce priveș­te Europa, ci și o viziune și o am­biție comune. Cu o populație de 146 milioane locuitori și jumătate din PIB-ul total, blocul franco-ger­man rămâne centrul de greutate al UE, însă motorul politic, dacă se ia în calcul Europa lărgită, nu este adaptat deocamdată. Pe 17 octom­brie 2003, pentru prima dată în analele relațiilor bilaterale, Gerhard Schroder l-a abilitat pe Jacques Chirac să prezinte poziția Germa­niei la summit-ul de la Bruxelles, întrucât era reținut la Berlin de un vot important în Bundestag. Invita­ția Parisului, făcută lui Schroder, de a participa la ceremoniile celei de-a 60-a aniversări a debarcării aliaților în Normandia, din 6 iunie a.c., constituie un gest care n-ar fi fost posibil în urmă cu zece ani. Firește, gesturi sugestive, dar po­litica nu este făcută numai din sim­boluri. Anul 2003 a fost un an în care cuplul Paris - Berlin a făcut front comun în problema Irakului, a avut același punct de vedere în privința viitoarelor instituții ale Eu­ropei,­ unitatea celor două metro­pole dovedindu-se exemplară. Se știe bine că problema războiului din Irak a produs o fractură nu numai între vechea și noua Europă, dar și în sânul bătrânei Europe, cu țări precum Spania, Portugalia, Italia. Refuzul Parisului și Berlinului de a cauționa politica americană în Irak a fost contrabalansat de „scrisoa­rea de la Vilnius” despre care se spune că ar fi fost teleghidată de la Washington, semnatarii ei susți­nând tezele președintelui american George Bush. „Pentru prima dată, după ratificarea de la Maastricht a început să se vorbească despre chestiuni cheie în privința con­strucției europene. Este o coeren­ță profundă între cei patru mari actori care sunt Palatul Elysee și Cancelaria germană, dar și cei doi miniștri de externe. Nu s-a mai văzut așa ceva de la începutul ani­lor ’90”, constată pentru „Le Point” Hans Stark, expert în chestiunea franco-germană. Cu toate acestea, este suficient refuzul Spaniei și Poloniei pentru a face să eșueze compromisul construit cu răbda­re. Un alt expert german, sub aco­perirea anonimatului, susține că Franța și Germania au devenit o locomotivă fără vagoane. Și nu puțini conservatori germani deja se impacientează de prea puternica simbioză franco-germană în detri­mentul prieteniei transatlantice, prin tradiție consolidată. Cu criza irakia­nă, Chirac a reușit ceea ce de Gaulle n-ar fi izbutit­ să aducă Germania în patul său. Marele cotidian conser­vator Frankfurter Allgemeine Zeitung se face portavoce și inserează: „Germania nu trebuie să se aban­doneze în brațele francezilor”. în fine, în popularele cotidiane germa­ne apar caricaturi care vorbesc de la sine, despre această prietenie exagerată. Germania nu trebuie să ajungă în situația de a alege între Franța și SUA, dar apropiații can­celariei germane sunt nuanțați când vorbesc despre aceste lucruri. Chi­rac nu este anti-american. Se pune întrebarea: „Avem nevoie de o Eu­ropă puternică?” Andreas Scho­­kendoff, deputat CDU, președinte al grupului parlamentar franco-ger­man, rezumă sentimentul dominant: „în fond, toată lumea știe că Europa „celor 25” nu poate avansa fără ini­țiativa franco-germană, însă am avut prea des impresia că vorbesc singure, în numele întregii Europe. Ar trebui să facem dovada de ceva mai mult tact față de partenerii noștri”. Un recent sondaj de opinie a relevat că 56 la sută dintre ger­mani consideră Franța cel mai fia­bil partener în caz de criză, în timp ce numai 28 la sută au această pă­rere despre SUA și, de asemenea, 4 din 5 germani estimează ca foar­te importantă armonizarea cu sta­tele europene, decât o relație privi­legiată cu SUA. Chiar și în Germa­nia, unchiul Sam nu mai este ce a fost. în aceste circumstanțe, misiu­nea diplomației de la București a devenit extrem de delicată, aidoma unei echilibristici pe sârmă la mare înălțime, Mircea Geoană fiind re­ceptat la Paris și Berlin ca un pro­­american de anvergură la concu­rență, poate, cu președintele Polo­­niei,și, mai nou, al Georgiei MIRCEA CANTĂR Paris - Berlin. O locomotivă fără vagoane Corespondent din Irak Prin amabilitatea Sf. Dan Cris­tian Dănici, ofițerul de relații publi­ce al Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, ieri au sosit informații despre militarii noștri din Irak. în zilele de 25 și 26 ianuarie, craiovenii au avut primele întâlniri cu reprezentanți ai autorităților lo­cale, șeici, șefi ai consiliilor locale din zona lor de responsabilitate. Alături de comandanții celor două batalioane din teatrul de operațiuni -811 Infanterie Dej și 26 Infanterie “Neagoe Basarab” Craiova - la discuții au participat comandantul Brigăzii 2 Infanterie Moto “Rovi­ne”, gen.br. dr. Ion Pârșoiu, și co­mandantul Comandamentului 2 Operațional întrunit Buzău, gen.mr.dr. Cornel Paraniac. Dia­logul a avut ca scop informarea militarilor noștri cu priv­irele cu care se confri­­­n­­­cu­, prezentarea comanu­lui contingent române : :; :i.< Nicolae Ciucă. Totodat­ăru Pah, care a condus din Dej, și-a luat râma: cheierea misiunii sale regiunea în care opere; români nu sunt percepi de ocupație, ci ca forțe , o contribuție însemnată rea stabilității. Lt.col. Nicolae Ciuca a apreciat că astfel de întâlniri se vor repeta, pentru câștigarea încre­derii populației irakiene și pentru confirmarea că cea de-a patra fază a operațiunii din Irak este, într-ade­­văr, una­ de asigurare a stabilității și reconstrucției. MIHAELA CALCIU

Next