Cuvântul Libertății, ianuarie 2004 (Anul 16, nr. 4317-4340)

2004-01-15 / nr. 4326

Dintre Dosarele se pot depune la sediul redacției, din strada A.I.Cuza nr.1, zilnic, între orele 9-15, până la data de 16 ianuarie 2004. Condiții de inscriere: 0 studii superioare 0 cunoașterea unei limbi de circulație internațională 0 cunoștințe de operare pe calculator Relații suplimentare­­ la telefon 41.26.29. Venit la Craiova împreună cu o parte dintre membrii Guvernului, Premierul Adrian Năstase a analizat schimbările din ultimii trei ani din Dolj După ce au mâncat resturi alimentare din tomberoane. Trei copii din Coțofenii din Față au ajuns la spital Poate inconștiența vârstei, poate lipsurile materiale sau, cel mai sigur, ambele cauze coroborate au condus la internarea unor minori în Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, cu diagnosticul de “intoxicație acciden­tală acută cu o substanță necunoscută”. Copiii consuma­seră alimente expirate, aruncate la tomberon și, mai mult, intenționau să ducă și acasă din produsele găsite. Mihai Istrate (14 ani), Lucian și Cătălin Găman (13, respectiv 12 ani), toți din satul Coțofenii din Față, comuna Almăj, au ajuns, marți, 13 ianuarie, în Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, prezentând simp­­tomele unei intoxicații ali­mentare. Nimeni nu știa ce se întâmplase. Unul dintre băieți are un mo­ment de luciditate și spu­ne despre ce a fost vor­ba. Toți, țigani din localita­tea amintita, plecaseră spre Craiova și au ajuns la Târgul Comercial “Martorex”. Văd, aruncate la tomberoane, tot felul de bunătăți­­ pentru ei­­ așa că sar să le consume, își fac și provizii pentru familii, dar pe drum îi apucă o criză și ajung la SCJV Craiova. “Am auzit că au căutat prin gunoa­ie și au dat peste câteva pachete de margarină. Au mâncat din ele, dar au luat și acasă. Pe drum, când s-au urcat în tren, pe unul dintre ei l-au apucat durerile și a leșinat. A urmat al doilea, iar cel de-al treilea a mai apucat să spună ce făcuse­ră. Au fost duși la spital și am înțe­les că starea lor de sănătate este stabilă”, a declarat agent - șef Flo­­rea Știrbu, șeful Postului de Poli­tie Almăj. CRISTI PĂTRU ContraPunct După proclamarea Regatului (martie, 1881) România intră într-o nouă fază istorică și odată cu aceas­ta tabla de șah își dispune piesele grele în noi poziții de luptă. Partidul Național Liberal se fortifică după succesele înregistrate odată cu aducerea lui Carol I de Hohenzo­­lern pe tron și opoziția conserva­toare, aripa junimistă, se vede silită să facă pactul cel „rușinos”: P.P. Carp merge ambasador la Viena, T. Rosseti la președinția Curții de Casație, P. Mavrogheni pleacă și el ca ambasador regal la Roma. S-a vorbit în epocă, cu ironie, de „opoziția mituită". Eminescu însuși cedează conducerea oficiosului conservator „Timpul” rămânând să se ocupe în special de politică ex­ternă. Retragere strategică, prost înțeleasă de adversarii de la „Tele­graful” liberal condus de I.C. Fun­­descu, cel care anunța cu satisfac­ție plecarea lui Eminescu de la o gazetă pe care o „transformase în tribună personală”. Numai că Eminescu rămâne la „Timpul”, dar se vede exonerat de servituțiile prezenței zilnice în redacție, ei trebuie să dea doar trei articole pe săptămână și să moni­torizeze presa germană, îndeo­sebi. Este perioada în care poetul, de la a cărui naștere sărbătorim azi 154 de ani, dedică mai mult timp poeziei sale și redactează for­ma finală a „Luceafărului”: în iunie 1882, poetul reușește chiar să ple­ce în concediu și anume la mare­­ pe care o vede pentru prima oară în viața lui, la vârsta de 32 de ani! Pare de necrezut, însă poetul este acum abia la al doilea conce­diu, după cel din vara lui 1878 când se află la Florești, în Oltenia, unde traduce primul volum din tratatul lui Eudoxiu Hurmuzachi, „Frag­mente din istoria românilor”, în ia­nuarie, 1883, extenuat, se inter­nează în spital, iar când revine la „Timpul”, în februarie, același an, el află cu stupoare că N. Basara­­bescu, adversar de idei și aflat pe altă baricadă, colaborase secret acolo, drept care îi adresează o scrisoare lui Lascăr Catargiu, pre­ședintele Partidului Conservator, în care îl atenționează pe acesta că „mie unuia nu mi-e cu totul indife­rent cu cine împărtășesc onoarea de­ a colabora la una și aceeași publicațiune”. Astăzi, bunăoară,­­ Paler și Cristoiu pot publica la „una și aceeași publicațiune” fără ca vreunul să se simtă lezat... Activitatea gazetarului la „Tim­pul” începuse cu un articol pole­mic purtat cu presa din Imperiul austro-ungar și se va sfârși tot cu un articol asemănător, în anul în care boala sa începe să se agra­veze. Cu toate acestea, poetul va mai scrie în ultimii săi șase ani de viață încercând să fie același com­­batant exigent în problemele cetății românești a vremii, dar nu numai. Pentru cei care sunt interesați de activitatea sa publicistică, trebuie spus că Eminescu debutează în publicistică la 20 de ani (19 ianua­rie, 1870), cu un articol extrem de matur­­ anume în „Albina”: „O scriere critică”. Ultimul său articol a apărut la 1 ianuarie 1889, în „Fân­tâna Blanduziei”. Așadar, o carie­ră de publicist asiduu, de 19 ani, a început într-un ianuarie al tinereții sale și s-a încheiat, simbolic, în chiar prima zi a ultimului său an de viață... Pentru că trăim vremuri demo­­cratic-constituționale și remarcăm zelul unor Becali, Gușă sau Ro­man de a-și găsi adăposturi politi­ce pentru anul electoral vegheat de Ion Iliescu, dar și migrația con­tinuă a „cadrelor”, poate ar fi bine să vedem ce spunea Eminescu despre un moft precum cel al ne­cesarei prezențe în parlament a celor aleși pe liste electorale... cen­­sitare, totuși. Publicistul Emines­cu constată că distinșii parlamen­tari de la 1882 trăgeau chiulul ma­siv de la ședințele parlamentare, pentru a face risc­iva afaceri în București sau în provincie: nimic nu este nou sub soare. Ascultați ce spune Eminescu despre această meteahnă incorigibilă a parlamentarului român din toate timpurile: „De la un timp încoace se observă o disproporție mare la apă ” între numărul fictiv al deputaților prezenți în Adunare și între numă­rul real al celor care sunt în ade­văr față la dezbatere. O mulțime de voturi s-au dat, o sumă de legi s-au votat ca să fie față de numă­rul cerut de regulament și, cu toate acestea, lucrurile merg strună și voturile nu sunt lovite de nulitate, ci rămân legale și date de-a binele, pentru că cei care în realitate ab­sentează nu tăgăduiesc nicicând de-a fi dat un vot ce nu l-au dat și pentru că biuroul Adunării pare a trăi în același cerc vicios în care se -nvârtește majoritatea. S-a în­tâmplat într-un rând cazul ca un deputat înscris ca prezent în pro­­cesul-verbal al Adunării să fie, chiar în vremea în care votul său se număra în Adunare, într-un oraș de provincie unde pleda un proces. In București răspundea la apelul nominal și în aceeași clipă, dincolo de Olt, pleda" (1 iunie, 1882). Fiindcă astăzi mulți dintre aleșii noștri vor găsi de cuviință să-l săr­bătorească pe poet în fraze dem­ne de Cațavencu, le sugerez să tacă mai bine și să facă altceva, ceea ce se pricep mai abitir, să „mâne muștile la apă”, adică ceea ce se pricep cel mai bine, după expresia aceluiași spirit care a văzut ca nimeni altul în fibra de­pravată a clasei noastre politice. NICOLAE COANDE Eminescu si „mustile 3­77 3 ASOCIAȚIILE DE PROPRIETARI CU DATORII RĂMÂN FĂRĂ APĂ „Regia Autonomă de Apă Craiova amenință să sisteze con­sumul de apă rece. Debitele regiei au ajuns la 200 miliarde de lei, cel mai mare fiind către furnizorul principal - Apele Române. Sumele pe care le are de încasat de la populație - aproape 300 miliar­de de lei - sunt în măsură să acopere toate aceste debite, numai că banii nu sunt achitați în timp util. Viceprimarul Antonie Solomon spune că, de la începutul anului, au fost încasate doar trei miliarde de lei, diferența fiind, în felul acesta, pe mai departe fabuloasă. Datoriile avan­sate au împotmolit regia, care a decis că va trece la sistarea apei potabile către asociațiile de proprietari rău platnice. Sunt vizate cele din cartierele 1 Mai și Craiovița Nouă, care ar putea rămâne, la sfârșitul acestei luni, fără apă la robinete. LAURA MOȚÎRLICHE CONSTRUIREA A ȘASE SĂLI DE SPORT SE APROPIE CU PAȘI REPEZI DE FINAL . Programul finanțat de Guvernul României care prevede con­struirea a șase săli de sport a ajuns pe ultima sută de metri. Șase unități de învățământ din Dolj vor avea câte o sală dedicată sportului școlar, în total costurile apropiindu-se de 50 de miliarde de lei. Directorul ISJ Dolj, Aristidie Gheorghiu, ne-a informat că se merge bine, la Liceul cu program sportiv „Petrache Trișcu” peste 80% din sală fiind gata.Cuvinte de laudă sunt și pentru lucrările la școala nr. 2 „Traian”, Liceul „Independența” Calafat și Grupul „Florin Vintilă” din Segarcea, procentele ridicându-se și aici peste 60%. La Grupul Șco­lar Industrial „Ștefan Milcu” din Calafat sala este gata în proporție de 55%, cel mai scăzut stadiu prezentându-se la Liceul Teoretic din Po­iana Mare, 40%. RAMONA PRODEA Din cauză că se gândesc prea mult la campania electorală, DOAMNELE DIN PO DOLJ AU ÎNCURCAT ANIVERSAREA CU COMEMORAREA „în an electoral, pe lângă domnitorul Ștefan cel Mare, politi­cienii noștri și-au adus aminte și de poetul nepereche al României, Mihai Eminescu, motiv pentru care, în aceste zile, au loc mai multe manifestări dedicate aniversării nașterii sale. Pentru a mar­ca împlinirea a 154 de ani de la acest eveniment, țărăniștii doljeni au organizat ieri, de la ora 13, un simpozion intitulat chiar "Mihai Emines­cu, 154 ani de la naștere”, care a avut loc la sediul Bibliotecii Româno- Americane din Craiova. Membrii PNȚCD și invitații lor - profesorul universitar Gabriel Coșoveanu și actrița Alla Bogdan - au încercat să afle, cu această ocazie, “Cum se mai simte <mitul Mihai Eminescu>", au vorbit despre viziunile politice ale marelui dispărut și despre unele aspecte inedite din viața și opera acestuia. La final, actrița Teatrului pentru Copii și Tineret “Colibri”, Alln Bogdan, a susținut un mic recital de poezie și muzică, bineînțeles pe versuri de Mihai Eminescu. As­tăzi, chiar de ziua nașterii sale, geniul poeziei românești va fi sărbătorit și de organizația de femei a PD Dolj. Problema este că, după cum lasă să se înțeleagă faxul primit la redacție, doamnele democrate ar marca astăzi "împlinirea a 115 ani de la moartea <Celui ce a fost, este și va fi Mihai Eminescu­”, lucru ce ne cam bagă în ceață. Nu înțele­gem de ce organizația de femei a PD Dolj vrea să o ia înaintea timpului și comemorează 115 ani de la moartea poetului cu aproape 6 luni în avans. Să nu știe oare femeile democrate că Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie, iar de murit a murit în luna iunie? CLAUDIA VĂTUI 12.700 HECTARE ÎNREGISTRATE ÎN REGISTRUL VITICOL registrul viticol al județului Dolj, conform înregistrărilor, se află în cultură 12.700 hectare cu viță-de-vie, după cum ne-a declarat ing. Liliana Săvulea, reprezentant al Direcției pentru Agricultu­ră și Dezvoltare Rurală Dolj, cea care se ocupă la ora actuală cu introdu­cerea datelor în calculator, conform solicitărilor ministerului de resort. Din­­ păcate, suprafața pe care s-a închis registrul viticol este mult mai mică decât cea existentă în statistici, de 18.287 hectare, cauza fiind în primul rând defrișarea neautorizată. Este posibil ca, până la sfârșitul lunii martie când trebuie finalizată introducerea datelor, să mai apară câțiva rătăciți, însă această suprafață nu va mai crește cu prea mult. CARMEN PETREAN

Next