Cuvântul Libertății, ianuarie 2005 (Anul 17, nr. 4625-4648)

2005-01-15 / nr. 4635

Premierul Tăriceanu a dispus eliberarea din funcție a mai multor subprefecți Premierul Călin Popescu Tăriceanu a dispus eliberarea din funcție a mai multor subprefecți, printre care se află și cei doi subprefecți ai municipiului București, au declarat surse guvernamentale. Eliberarea din funcție a subpre­­fecților a fost reglementată printr-o decizie semnată de șeful Guvernului la 13 ianuarie. Pe lista persoanelor eliberate din funcție se află și cei doi subprefecți ai municipiului București, respectiv Ion Cuhurencu și Dan Cornel Baranga. Sursele citate au precizat că, pînă săptămîna viitoare, pînă la numirea unei noi conduceri a instituției, activitatea Prefecturii București va fi gestionată de actualul secretar general, Daninel Mănoiu. Constantin Degeratu, consilier de stat la Președinție­­­i Președintele Traian Băsescu l-a numit, vineri, pe generalul de armată Constantin Degeratu în funcția de consilier de stat la Departamentul Securității Naționale, precizează un comunicat al Administrației prezidențiale. Constantin Degeratu a mai lucrat la Cotroceni, în calitate de consilier pe probleme de apărare al lui Emil Constantinescu. Constantin Degeratu s-a născut la 2 noiembrie 1948, în localitatea Ceptura, județul Prahova, în 1973 a absolvit Academia de înalte Studii Militare, București, iar în 1983 Facultatea de Drept a Universității “Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, în 1995 a obținut diploma de absolvire a Colegiului Regal de Studii de Apărare (RCDS) din Londra, iar un an mai tîrziu a devenit Doctor în Știința Militară, titlu obținut la Academia de înalte Studii Militare - București. între ianuarie 1997 și septembrie 1999 a fost șef al Statului Major General, în perioada februarie-noiembrie 2000 a fost consilier prezidențial pentru securitate națională, apărare, siguranță și ordine publică, iar în decembrie 2000-martie 2001, a deținut funcția de secretar general al Ministerului Apărării Naționale, în 2004 a fost consultant (expertiză militară și juridică) la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie; în prezent, Constantin Degeratu este cercetător științific principal la Institutul Român de Studii Strategice. Constantin Degeratu vorbește fluent limba engleză și are cunoștințe de limba franceză și de limba rusă. Colegiul de conducere a instanței supreme propune sancționarea judecătorului Emil Gherguț. Consiliul de conducere al instanței supreme a propus, vineri, declanșarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorului Emil Gherguț, solicitînd Consiliului Superior al Magistraturii să ia o decizie în cazul magistratului. Sesizările cu privire la comportamentul și la declarațiile făcute de Emil Gherguț, în calitate de președinte al Biroului Electoral Central, cu prilejul alegerilor prezidențiale, au fost făcute de Ioan Onisei, vicepreședintele Partidului Democrat, Grupul pentru Dialog Social și Liga Apărării Drepturilor Omului. Articolul 8 din Legea 303/2004 privind statutul magistraților prevede că magistrații nu se subordonează scopurilor și doctrinelor politice și nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare activități cu caracter politic. Totodată, magistrații sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la exprimarea sau manifes­tarea, în orice mod, a convingerilor lor politice, în caz contrar urmînd să li se aplice sancțiuni disciplinare. Potrivit Legii 317/2004 (articolul 45), privind organizarea CSM, în cazul președintelui, vicepreședintelui sau judecătorilor de la instanța supremă, acțiunea disciplinară se exercită de Colegiul de conducere al înaltei Curți de Casație și Justiție. Imunitatea acordată foștilor demnitari guvernamentali ar putea fi eliminată Ministrul Justiției, Monica Macovei, a afirmat, vineri, la Predeal, că se intenționează modificarea Legii răspunderii ministeriale în sensul eliminării imunității acordate foștilor demnitari din Guvern. “Aceasta este o cerință europeană, avea termen în decembrie și vom încerca să o facem la începutul lunii februarie”, a arătat Macovei. Ea a explicat că este vorba despre abrogarea articolului 24, aliniatul 2 din Legea privind răspunderea ministerială, care stipulează că toate prevederile din acest act normativ privind imunitatea se aplică și foștilor demnitari. “Este o cerință europeană și mi se pare firească, pentru că nu este vorba despre orice, adică n-o să fie supus la presiuni și chemat la poliție pentru orice, ci este vorba despre fapte comise în exercitarea mandatului de ministru sau a celui deținut în Guvern”, a completat titularul portofoliului Justiției. Tăriceanu susține ideea privind declarațiile de avere la nivelul populației Introducerea obligativității declarațiilor de avere la nivelul populației se dorește să fie un element de reper, prin care să fie evaluat modul în care contribuabilii își plătesc obligațiile către stat, a afirmat, joi seara, premierul Călin Popescu Tăriceanu, la o emisiune a postului Realitatea TV. El a precizat că această măsură nu va avea un caracter punitiv, de sancționare a contribuabili­lor, ci va reprezenta o modalitate de urmărire a comportamentului fiscal al contribuabilului. “Nu există riscul ca aceste date să fie folosite pentru a se exercita presiuni asupra oamenilor, așa cum s-a întîmplat, poate, pe vremea comunismului. Noi vrem să avem un element de reper, de la care să începem să contabilizăm modul în care oamenii își plătesc obligațiile către stat”, a spus Tăriceanu. Premierul a declarat că susține ideea anunțată de vicepremierul Adriean Videanu privind declarațiile de avere, apreciind că persoanele care au acumulat avere în mod corect nu au motive de teamă. Majorarea salariilor demnitarilor, un mod de combatere a corupției Majorarea salariilor acordate funcționarilor publici, demnitarilor și altor categorii de personal din administrația publică reprezintă o măsură necesară, ca un factor de combatere a actelor de corupție, a afirmat, joi seara, premierul Călin Popescu Tăriceanu, la o emisiune a postului Realitatea TV. El a arătat că acest proiect, analizat în ședința de jos a Guvernului din punct de vedere al oportunității, este unul necesar, chiar dacă majoritatea populației nu agreează o astfel de măsură. “Nu putem avea funcționari cărora să le pretindem foarte mult și care să reziste la tentațiile corupției, cu salarii nesemnificative în raport cu responsabilitățile muncii lor. Dacă vrem să avem funcționari publici de calitate, atunci trebuie să îi plătim bine”, a spus Tăriceanu, în opinia premierului, necorelarea salariilor aleșilor locali și ale demnitarilor cu măsurile de creștere a veniturilor pentru unii funcționari publici, decise în ultimul trimestru al anului trecut, ar con­­duce la situații “bizare”, în care subprefectul ar avea un salariu mai mare decît prefectul, iar secretarul general dintr-un minister ar cîștiga mai mult decît secretarul de stat, înaintea numirii, prefectul de Călărași a părăsit PUR în favoarea PNL Prefectul de Călărași Jenei Șerban a demisionat din PUR cu cîteva zile înaintea numirii sale în funcție, înscriindu-se în PNL, a declarat pentru MEDIA­­• FAX Bogdan Pițigoi, purtător de cuvînt al formațiunii umaniste. Jenel Șerban, fost lider al organizației județene Călărași a PUR, a fost numit, joi, în funcția de prefect. Ajutoarele pentru păgubiții Dacia, amînate Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi seara, într-o emisiune la Realitatea TV, că aceia care au avut înainte de 1990 depozite la CEC pentru cumpărarea de autoturisme trebuie despăgubiți, dar a exclus posibilitatea ca despăgubirile să fie acordate în prima jumătate a acestui an. “Cred că vom găsi o soluție corectă, cînd ne vom putea permite să facem un asemenea lucru, dar nu cred că în prima parte a acestui an și nu vreau să fac promisiuni fără acoperire”, a precizat Tăriceanu. Premierul consideră că această problemă a fost rezolvată “în pripă” înainte de alegeri, avînd “o puternică tentă electorală”. “Acei oameni nu au nici o vină. Ei au fost păgubiți de stat și trebuie despăgubiți", a menționat Tăriceanu. El a spus, însă, că susține decizia ministrului de Finanțe, Ionuț Popescu, care a spus că nu este dator să îndeplinească promisiunile electorale ale fostei puteri. “Știu că ministrul de Finanțe are de gestionat un buget dificil, în urma introducerii cotei unice. Nu este un an în care ne permitem un astfel de gest. Cred că, pe fond, cei păgubiți trebuie despăgubiți”, a concuis premierul. Președinția și SGG cer anularea decretului de grațiere a lui Cozma Administrația prezidențială și SGG au depus, vineri,­o acțiune comună în justiție, prin care au cerut Curții de Apel București­­ Secția a VIlI-a de conten­cios administrativ și fiscal, constatarea nulității decretului 1164 din decembrie 2004, privind grațierea unor persoane, între care și Miron Cozma Potrivit unui comunicat al Administrației prezidenția­le remis agenției MEDIAFAX, Secreta­riatul General al Guvernului este parte a acestei acțiuni întrucît documentul invo­cat se numără printre cele care se con­trasemnează de primul-ministru. Emis de fostul președinte Ion Iliescu, decretul viza acordarea unor grațieri individuale, precizează comunicatul. Președinția precizează, de asemenea, că odată constatată nulitatea decretului, devine nul și decretul 1173 emis tot de fostul preșe­dinte, care viza revocarea grațierii ace­lorași persoane, întemeiată pe dispozi­țiile Legii 544 din 2004, privind conten­ciosul administrativ, acțiunea înaintată în justiție de Administrația prezidențială și SGG cuprinde mai multe motive de or­din juridic. Primul dintre motive vizează “neconstituționalitatea actului administra­tiv atacat pentru exces de putere, abuz de putere și deturnare de putere, cu ra­portare la rolul constituțional al preșe­dintelui României”. Sursa citată mențio­nează că “este de esența instituției gra­țierii individuale faptul că ea este exclu­siv un act de clemență, de natură uma­nitară” și că aceasta “nu poate fi acorda­tă pe alte motive, precum motivele poli­tice”. Președinția și SGG susțin și că grațierea individuală nu trebuie să con­ducă la împiedicarea înfăptuirii justiției. Liderul sindical al minerilor pledează pentru închiderea minelor nerentabile In industria minieră ar trebui să ră­­mînă, în perspectiva aderării României la UE, în jur de 10.000 de mineri, a de­clarat, vineri, Marin Condescu, preșe­dintele Centralei Naționale Miniere (CNM), care a pledat pentru închiderea minelor nerentabile și adaptarea la ce­rințele pieței de minereu. Liderul sindi­cal a afirmat, într-o conferință de presă, că reducerea personalului și scăderea subvențiilor sunt iminente, iar că mineri­tul va putea supraviețui doar dacă se adaptează cerințelor existente pe piața liberă a minereurilor. “Sîntem pentru în­chiderea minelor nerentabile, pentru negocierea programelor sociale pentru disponibilități și a drepturilor lor”, a adă­ugat el. în 1­997, în industria minieră lucrau 210.000 de angajați, subvențiile ridicîndu-se la un miliard de dolari­. în 2004, doar 65.000 de oameni mai lu­crau în domeniu (din care 60.000 în pro­ducție), iar subvențiile erau de numai 98 de milioane de dolari, afirmă liderul sindical. Reducerea subvențiilor nu s-a regăsit însă în alternative pentru minerii disponibilizări, susține liderul CNM, amintind că rata șomajului în unele zone miniere atinge 45 la sută. O hotărîre apro­bată la sfîrșitul anului trecut prevede că alți 5.100 de mineri urmează să-și piar­dă locurile de muncă, în ciuda anunțuri­lor oficiale privind existența unui program finanțat de Banca Mondială cu 120 de milioane de dolari referitor și la disponi­bilizările din minerit, Condescu afirmă că, deocamdată, Ministerul Economiei și Comerțului nu a precizat sursele din care ar urma să fie plătite compensațiile către acești disponiblizați. Partidele coaliției guvernamentale vor semna un protocol Alianța PNL-PD, UDMR și PUR vor semna, în aproximativ zece zile, un protocol politic de colaborare, a anunțat, vineri, președintele interimar al PNL, Călin Popescu Tăriceanu. El a precizat că a discutat deja, la începutul acestei săptămîni, cu președintele PUR, Dan Voiculescu și cu liderul UDMR, Marko Bela, despre încheierea unui astfel de document, negocierile fiind finalizate “într-o proporție importantă”. “Prin acest protocol, managementul coaliției va fi încadrat într-un document cu aspect juridic, care va reglementa o serie de lucruri, după modelul protocolului în baza căruia a funcționat Alianța”, a spus Tăriceanu. Un accident aviatic produs în Siberia s-a soldat cu nouă morți Un accident de avion produs în nor­dul Siberiei s-a soldat cu nouă morți, printre care și viceguvernatorul regiunii Evenks, a anunțat, vineri, un funcționar local al Ministerului pentru Situații de Urgență. Aeronava, de tip Antonov AN- 2, cu care s-a pierdut legătura joi, în timp ce survola teritoriul Evenks, din nordul Siberiei, a fost descoperită de echipele de salvare vineri dimineață. Cele nouă persoane aflate la bordul avionului - șapte pasageri și doi membri ai echipajului - au murit. Aeronava făcea legătura între orașele Vanavara și Tura. Avionul a fost descoperit la o distanță de zece kilo­metri de destinație, a precizat sursa ci­tată. Printre pasageri se afla și vicegu­vernatorul regiunii Evenks, Ivan Safro­nov. Autoritățile au declanșat o anchetă pentru a determina cauzele accidentu­lui, care nu a fost provocat de o explo­zie, a declarat un purtător de cuvînt al ministerului. Rusia consideră că acțiunile NATO îi amenință securitatea ) O parte dintre activitățile NATO pot reprezenta o amenințare la adresa se­curității Rusiei, a declarat, vineri dimi­neață, ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, în timpul unei vizite la New York. “Cooperarea Rusiei cu NATO înregis­trează mai multe probleme. Anumite acțiuni care au loc în jurul Rusiei ar pu­tea fi interpretate ca o amenințare la adre­sa securității noastre”, a subliniat el. Printre acestea figurează extinderea către est a Alianței și posibila desfășu­rare de scutului antirachetă american în noile state membre ale organizației din Europa de Est, a explicat Ivanov, într-un discurs rostit în fața Consiliului de Relații Externe al NATO. “Sîntem parteneri ai Alianței, dar nu vedem nici un sens în extinderea ei”, a adăugat ministrul. “In­formațiile despre posibila desfășurare în estul Europei a unui sistem antira­chetă sunt, incontestabil, o sursă de pre­ocupare", a precizat Ivanov. Sâmbătă 15, duminică 16 ianuarie 2005 Marton Arpad. UDMR nu renunță la autonomia teritorială Trei dintre formele de autonomie din programul UDMR - a administrației publice locale, autonomia culturală și reorganizarea regiunilor de dezvoltare­­ sunt prezente în programul guverna­mental, dar Uniunea nu renunță nici la autonomia teritorială, a declarat, joi, deputatul UDMR Marton Arpad. Potrivit sursei citate, pentru concretiza­rea autonomiei teritoriale este nevoie de adoptarea unei legi speciale sau de modificarea Constituției. Marton Arpad a declarat că programul guvernamen­tal include trei dintre cele patru forme de autonomie susținute de UDMR. Potrivit acestuia, în programul său de campanie, UDMR a inclus lupta pentru autonomia administrației publice locale, autonomia culturală, reorganizarea regiunilor de dezvoltare și autonomia teritorială. Deputatul Marton a spus că, prin modificarea Legii prefectului, autoritatea acestuia va slăbi și astfel autoritățile locale vor avea mai multe competențe. “Programul prevede foarte clar desființarea rolului politic al prefecturilor și limitarea rolului acestora doar la vegherea asupra respectării­­legilor, în acest mod, resursele financiare vor fi transferate autorităților locale, cele din urmă beneficiind de o autonomie mai largă”, a subliniat parlamentarul Uniunii. El a adăugat că, în legătură cu autonomia culturală, se vor asigura atribuțiile necesare reprezentanților minorităților naționale, prin înființarea instituțiilor culturale și educaționale. “Astfel se creează instituțiile necesare practicării autono­miei culturale”, a apreciat Marton Arpad. Formularele privind declarațiile de avere vor fi mai “severe” Formularele privind declarațiile de avere și de interese din Legea anticorupție vor fi modificate, urmînd să fie adăugate întrebări suplimentare, a precizat, vineri, la Predeal, ministrul Justiției, Monica Macovei. “Facem aceste formulare mai severe, cu mai multe întrebări. Aceasta va fi propune­rea Ministerului în Guvern”, a spus Macovei, fără a oferi, însă, exemple concrete. Ministrul a explicat că se intenționează introducerea în formulare a “cîtorva pagini” de întrebări, cerîndu­­se astfel mai multe date despre averi. Un responsabil militar polonez, acuzat de legături cu serviciile comuniste Șeful Parchetului militar polonez, ge­neralul Janusz Palus, va fi judecat de un tribunal special pentru acuzația de a fi as­cuns adevărul cu privire la legăturile sale cu fostele servicii speciale comuniste. Pînă la pronunțarea verdictului, generalul Pa­lus, în vîrstă de 54 de ani, își va păstra funcția pe care o ocupă din 2002, a preci­zat, joi, ministrul polonez al Justiției, An­drzej Kalwas. O lege specială îi obligă pe parlamentari, miniștri, magistrați și pe alți funcționari sau personalități publice din Po­lonia să declare dacă au colaborat cu po­liția secretă și cu serviciile de informații din perioada comunistă. Recunoașterea unei eventuale colaborări nu implică automat o sancționare, în schimb, în cazul în care autoritățile descoperă că demnitarii au as­cuns adevărul, ei nu mai au voie să ocu­pe timp de zece ani vreo funcție publică. Liderul Partidului Social-Democrat (SLD, la putere), Jozef Oleksy, a fost obligat, de curînd, să renunțe la funcția de președinte al Dietei (Camera Inferioară a Parlamen­tului polonez), după ce un tribunal special a conchis, la sfîrșitul lunii decembrie, că a mințit în legătură cu activitatea sa de fost agent al serviciilor speciale comuniste. George W. Bush promite că va fi mai atent la modul de exprimare Toate punctele de trecere dintre Israel și Fîșia Gaza au fost închise . Toate punctele de trecere a frontie­rei dintre Israel și Fîșia Gaza vor rămî­­ne închise pînă la noi ordine, ca urma­re a atacului comis joi seară, soldat cu moartea a șase israelieni, a anunțat, vineri, Ministerul israelian al Apărării, citat de AFP. Terminalul Kami, unde a avut loc atentatul comis de trei activiști palestinieni, a fost închis imediat. Prin­cipalul punct de trecere, cel de la Erez, a fost închis vineri, iar circulația pe la punctul de la Rafah (sud) este blocată de cinci săptămîni. “Aceste trei puncte de tranzit vor rămîne închise atît timp cît palestinienii nu vor lua măsurile ne­cesare pentru asigurarea protecției", a declarat purtătorul de cuvînt al Ministe­rului Apărării. Oficialul a precizat că decizia a fost luată în urma unei con­sultări între ministrul Apărării, Shaul Mofaz, și șeful Statului Major, Moshe Yaalon. Atacul de joi seara, care a vi­zat terminalul pentru mărfuri de la in­trarea în Fîșia Gaza, a fost revendicat Președintele american, George W. Bush (foto), a recunoscut, într-un in­terviu care va fi difuzat vineri, de postul de televiziune ABC, că uneori foloseș­te formulări neinspirate, care pot pro­duce “o impresie negativă”. El și-a ex­primat regretul că a folosit expresia “mort sau viu” cînd s-a referit la captu­rarea lui Osama ben Laden, sau for­mularea “nu au decît să vină”, referin­­du-se la rebelii irakieni. Bush a promis că va fi mai atentat la modul de expri­mare în timpul celui de al doilea man­dat, care va începe peste o săptămînă. “Formularea «nu au decît să vină» a fost puțin brutală”, a subliniat el, refe­­rindu-se la discursul susținut în iulie 2003. Bush a explicat că dorea astfel să stimuleze eroismul militarilor ame­ricani șa nu să îi încurajeze pe rebeli să atace. “îmi aduc aminte că atunci cînd am vorbit despre ben Laden am folosit expresia «mort sau viu». Cred că nu a fost chiar cea mai diplomatică formula­re”, a recunoscut președintele ameri­can. Expresia «mort sau viu», folosită de trei grupări armate palestiniene. Cei șase israelieni uciși, avînd vîrste cu­prinse între 30 și 50 de ani, erau civili angajați de un antreprenor. Atacul de la Kami este primul atentat antiisrae­­lian care are loc de la alegerile prezi­dențiale palestiniene din 9 ianuarie. Mi­niștrii isralieni au făcut presiuni asupra Autorității Palestiniene să pună capăt unor astfel de atacuri, subliniind că ele nu vor schimba hotărîrea Israelului de a se retrage din Fîșia Gaza în 2005; după atentatele de la 11 septembrie 2001, a fost inspirată din legendele western și i-a creat, în străinătate, imaginea unui președinte cow­boy care reflectă prea puțin. Bush a explicat că a fost mustrat de soția sa, Laura, după ce a folosit această expresie și a promis că va fi mai atent la modul de exprimare, pentru a nu contribui la crearea “unei impresii negative" despre Statele Unite. Noul responsabil pentru securitate al ONU este britanicul David Veness Britanicul David Veness a fost numit la conducerea serviciilor de securitate ale Națiunilor Unite, a anunțat, joi, purtătorul de cuvînt al secretarului general al organizației, Kofi Annan. Veness a ocupat, pînă în prezent, funcția de responsabil pentru contraterorism în cadrul po­liției din Londra. El a declarat că noul serviciu, denumit Departamentul pentru Siguranță și Securitate, va pune în practică “întregul profesio­nalism necesar în lupta împotriva gravelor amenințări la adresa secu­rității” cu care se confruntă ONU. Securitatea reprezintă un subiect sensibil pentru organizație, după atentatul comis la sediul ONU din Bagdad, la 19 august 2003, soldat cu 22 de morți, printre care repre­zentantul special al lui Kofi Annan în Irak, Sergio Vieira de Mello. Ve­ness, membru al poliției britanice din 1964, a fost detectiv la Londra și în mai multe departamente ale Sco­tland Yard, printre care secția de combatere a fraudelor.

Next