Cuvântul Libertății, mai 2014 (Anul 26, nr. 7435-7458)
2014-05-05 / nr. 7435
2 / cuvântul libertății Basescu: In Ucraina este un început de război civil Președintele Traian Băsescu a explicat ieri, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că „România este un susținător fără rezerve a integrității teritoriale a Ucrainei. Din păcate, în estul și sud-estul Ucrainei lucrurile se complică. In momentul de față sunt toate elementele care pot identifica în Ucraina începutul unui război civil ”. In continuare, șeful statului a ținut să remarce că „ dialogul dintre Washington și Moscova este ineficient. (...) Propunerea pe care o fac în numele României e ca Moscova și Washingtonul să își asume în cel mai scurt timp declanșarea dialogului între putere și separatiști. In caz contar, riscul unui război civil este major, iar România, ca vecin al Ucrainei, este interesată ca acest lucru să nu se întâmple. (...) îngrijorarea noastră e legată de includerea regiunii într-o zonă de instabilitate. Odessa e la circa 150 de kilometri de granița cu România - brațul Chilia, e un element în plus, care nu ne surprinde. Am spus mai demult că unul dintre obiectivele Federației Ruse e “ ajungerea la Dunăre ”. .....4,4340 ........... 44340 ..5,4007................54007 actualitate 1 EURO.... 1 liră sterlină.. Cursul pieței valutare din 5 mai 2014 anunțat de BNR 1 dolar SUA.................3,1991......31991 1 g AUR (preț în lei).....132,1871....1321871 Da, Uniunii Europene, așa cum este ea MIRCEA CANTAR I îi Românii au suferit realmente până la admiterea țării lor în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, neînțelegând altceva decât că estul european nu face parte din Europa. Mai exact, că pentru a face parte din Europa trebuie să treacă, în mod convingător, prin anumite probe, să răspundă adecvat unor exigente criterii economice, juridice, social-politice etc., în general, noi crezusem, cu oarecare naivitate, mai ales după acceptarea Ciprului și în prezent fragmentat în UE, că ceea ce separa Vestul de Est era cortina de fier și că după 50 de ani de fractură normalitatea unei Europe omogene se va instala de la sine. Examenul de admitere n-a fost ușor și n-a contat doar în „buna pregătire”, ci și în administrarea norocului și manevrarea abilă,în genere treaba diplomației. Percepția lărgirii UE este diferită în Estul și Vestul Europei. Se spune că în Polonia și țările baltice, unde economia merge bine, populația este entuziastă, pe când sentimentul succesului colectiv este totalmente absent în Bulgaria, România și, de asemenea, în Ungaria. . Opinia aparține unui politolog bulgar, Ivan Krastev, și a fost preluată de presa din Hexagon. Sigur că teza respectivă este o prostie rotundă, dar să vedem entuziasmul polonezilor și balticilor la alegerile europarlamentare, în raza lor de participare. Fiindcă, până la urmă, participarea la vot are simbolistica sa. Poate că o atitudine de scepticism prudent își are logica sa, dar e preferabilă o asemenea stare de spirit unui euroscepticism atât de pregnant în multe țări europene. Criza economică a lovit toată Uniunea Europeană și țări „cu stagii de vechime” - Spania, Grecia, Portugalia, Italia — beneficiare ale expansiunii pieței unice, a mari proiecte cu finanțare europeană și, inclusiv a lărgirii ofertei de mână de lucru, au resimțit acut șocul. Evident, au avut de plătit, la rândul lor, tribut imigrației. Și se poate discuta pe această temă. Oricare ar fi abordarea lucidă a extinderii UE la 28 de state, este dificil de evaluat care ar fi fost rezultatul lăsării „în afară” a țărilor din ultimul val al admiterii, chiar privind la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Fiindcă în politică distincția se face, o știm de la Sartre, nu între bine și rău, ci între preferabil și detestabil. Votul de la 25 mai a.c. are simbolistica sa aparte pentru noi românii, care înțelegem - și trebuie să probăm acest crez - că Uniunea Europeană are nevoie de sprijinul nostru. Votul nu înseamnă altceva decât un sprijin moral. Și, deloc n-are nevoie de defetismul european regăsit la partide eurosceptice, cu viziuni fanteziste. Nu-i votăm la 25 mai a.c. pe Crin Antonescu și Klaus Iohannis, că i-am văzut împreună pe bannere în comunele județului, ci votăm liste de candidați aparținând Alianței electorale PSDM PR-PC, liberalilor, pedeliștilor, Mișcării Populare și care ar mai fi. Sigur că fiecare își dorește o schimbare de atitudine față de țările recent admise, între care se regăsește și România, la nivelul Parlamentului European. Dar votul nostru exprimă în primul rând adeziunea deplină la UE, pentru a dovedi și altora că noi românii, în pofida atâtor și atâtor dezamăgiri, dar și a propriilor neputințe, avem convingerea deplină a ceea ce suntem: cetățeni europeni, încă neadmiși în spațiul Schengen, în mod nedrept. Atașați valorilor UE, atașați politicilor UE, regăsiți în neîmplinirile UE, beneficiari ai avantajelor UE. Peste toate, nu torpilăm Uniunea Europeană, inclusiv printr-un absenteism de care atâta se vorbește. EDITORIAL EDITOR: S.C. EDPRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 22A: TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR.406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: R0 17758027 Email: redactiaigicvlpress.ro ___________Internet: mm. cvlpress ro___________ REDACTOR-ȘEF: MIRCEA CANTĂR Prim-redactor-șef adjunct: MAGDA BRATU Redactor-șef adjunct: JIAARGA BULUGEAN DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura MoCrliche, Radu Iliceanu, Alina Drăghici Eveniment Carmen Zuican Economie / Politică: Marga Bulugean Cultură: Magda Bratu Sport: Marius Cîrstor, Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Sub-redacție Calafat: Cristian Rudăreanu: 0767.464.894 ridareanu cristian@yahoo.com Sub-redacție Bechet: Florina Rădoi: 0760.678.582 radoiflorina@yahoo.com Responsabilitatea juridică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, in cazul unor agenții de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. luni, 5 mai 2014 Guvernul sesizează organele penale pentru nereguli în utilizarea Fondului de Mediu, unele din perioada lui Udrea Guvernul a sesizat organele penale acuzând că, în 2009-2012, mai multe administrații locale, printre care cea PDL din Piatra Neamț, condusă de Gheorghe Ștefan, și Corbii Mari, unde primar era Constantin Anghel, au comis nereguli în utilizarea Fondului de Mediu pentru proiecte din Programul spațiilor verzi. Surse din Guvern afirmă că unele nereguli ar fi identificate în perioada în care Elena Udrea, ministru al Dezvoltării în Guvernul PDL, conducea interimar Ministerul Mediului, respectiv în perioada noiembrie-decembrie 2009, după ce PSD s-a retras de la guvernare. Concluzia rezultă în urma anchetei Corpului de control pe baza unui „eșantion” constituit dintr-o serie de unități administrativ-teritoriale, respectiv municipiul Piatra Neamț, orașul Petrila (PDL) și comuna Ilia (Hunedoara, PDL), comunele Dragalina (PSD) și Ștefan cel Mare (Călărași, PSD), comunele Aghireșu (PDL) și Mihai Viteazul (Cluj, UDMR), comunele Corbii Mari și Răscăeți (Dâmbovița, PDL), comuna Roata de Jos (Giurgiu, PDL) și comuna Lovrin (Timiș, PDL). Conform raportului, unele dintre aceste autorități au primit bani și prin Programul de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din mediul rural, coordonat de Ministerul Dezvoltării, condus atunci tot de Udrea, în raport se arată că, în 2009, pentru realizarea de spații verzi în municipiul Piatra Neamț, Administrația Fondului de Mediu a încadrat proiectul într-o altă categorie decât cea corespunzătoare la analiza cererii de finanțare, având ca efect obținerea unei finanțări suplimentare de către autoritatea locală, putânduse observa totodată că, inițial, a fost marcată în formular rubrica care atestă respingerea proiectului, marcare ștearsă ulterior. Inspectorii concluzionează că, urmare a îndeplinii defectuoase a atribuțiilor de serviciu, municipiului Piatra Neamț i-a fost acordată din Fondul de Mediu o finanțare nerambursabilă de 1,8 milioane lei. Niță. In șase săptămâni începe crearea societății mixte CEO - Huadian pentru investiții la Rovinari Ministrul Economiei, Constantin Niță, a avansat un termen de șase săptămâni pentru începerea procedurilor de înființare a societății mixte între Complexul Energetic Oltenia (CEO) și compania chineză Huadian, pentru investiții estimate la un miliard de euro la Termocentrala Rovinari. Prezent, sâmbătă, la Târgu Jiu, la o întâlnire cu autoritățile locale, împreună cu premierul Victor Ponta și alți membri ai Guvernului, acesta a declarat că procedurile de înființare a societății mixte vor demara în aproximativ șase săptămâni, după care documentația în baza căreia vor începe lucrările la acest proiect ar urma să fie finalizată până la sfârșitul anului. Investiția vizează realizarea unui grup energetic nou la Rovinari, de 600 MW, urmând să fie create astfel circa 400 de noi locuri de muncă, negocierile cu partea chineză fiind începute de mai mulți ani. Ministrul Economiei a menționat că Termocentrala Rovinari, parte a Complexului Energetic Oltenia, va beneficia în acest an de 30 de milioane de euro pentru a continua procesul de modernizare, Termocentrala Turceni având și ea la dispoziție un credit BERD de 200 de milioane de euro tot pentru modernizare. Conform lui Constantin Niță, modernizările se fac în contextul în care CEO trebuie să își reducă costurile și să se încadreze în prețul de vânzare a energiei pe bursă, în perspectiva în care unitatea urmează să vândă în bursă un pachet de 15% din acțiuni pentru a-și majora capitalul necesar investițiilor pe care le are programate.