Cuvântul Libertății, octombrie 2020 (Anul 32, nr. 9194-9215)
2020-10-09 / nr. 9200
2 / cuvântul libertății_________________________ 3Ctll3KÍt31B i Metamorfoza liberală: De la „prin noi înșine” la „să privatizăm totul” ■" ■" ■" " MIRCEA CANTĂR .......... Senatul României a respins, deunăzi, cu 76 de voturi, Ordonanța de Urgență a Guvernului, prin care se dorea înstrăinarea societăților și companiilor deținute de statul român -Nuclearelectrca, Hidroelectrica, CEC Bank, Portul Constanța, Aeroportul Otopeni, Tarom și alte companii, într-un moment în care există în vigoare legea ce interzice vânzarea pe timp de doi ani a participațiilor statului român. O paranteză: în 2009, în plină criză economică, declanșată în circumstanțele cunoscute, ne fericeam că statul menținuse în viață CEC Bank, respingând tentativele mai mult sau mai puțin discrete de privatizare. Contextul actual este următorul, potrivit Ziarului Financiar, companiile românești au pierdut din ponderea lor în economie de la un an la altul, ajungând aproape la 50% în timp ce firmele străine și-au majorat ponderea. De când România nu mai produce „mare lucru” a crescut numărul de locuri de muncă în servicii. Scanăm și suntem scanați. Vindem și suntem vânduți. Problema suveranității nu ne-o punem. Florin Câțu, ministrul Finanțelor, deși afișează radicalități și triumfalisme stranii, nu e bănuit de nimeni ca fiind vreo competență veritabilă, un exponent al științelor economice, deși lasă impresia că știe cu o precizie oarecare ce proiecte vrea „să execute”, încotro vrea să meargă, pe ce cale și în cât timp. Din acest punct de vedere metafora Columb, pentru domnia sa, este valabilă. Curat neoliberal, Florin Câțu, neliniștit de deriva posibilă, încurcă rău lucrurile. Problema economiei românești nu e statul și soluția economiei românești nu e privatizarea cu orice preț, a ceea ce a mai rămas. Multe, dar multe privatizări, de-a lungul timpului, au fost un dezastru și nu aveau cum să fie altfel. Când în locul unor obiective economice falnice, dacă ne referim la cele de pe raza municipiului Craiova, precum „7 Noi dislpire”, Electroputere, Combinatul Chimic, IUG, ITMA și ne oprim cu enumerarea, au apărut mall-uri, cartiere de locuințe, asta n-a fost privatizare. Singurii care au profitat au fost „flexierii”, termenul îi aparține lui Janine R. Wedel, adică persoanelor și rețelelor care s-au mișcat oportunist și lipsit de scrupule între public și privat, oamenii conflictelor de interese. Privatizarea, în varianta actualului guvern, nu e decât o modalitate de a distrage atenția de la faptul că statul român nu mai are o misiune, o direcție. Nu mai este reprezentativ. După cum nea dovedit-o exemplul miracolului economic german, petrecut sub patronajul statului, nu economia de stat e problema. Ci statul fără căpătâi și elitele flexiene pe care le clocește, în 1975 legislația germană interzicea explicit prin lege vânzarea către străini a tuturor companiilor care aveau de a face cu interesele vitale ale Germaniei (industria de mașini, căile ferate, poșta, regiile). Abia la sfârșitul anilor 80 au fost privatizate companii precum VW și Lufthansa, dar în condiții care păstrau controlul german asupra firmelor supuse privatizării. Nu vom rezolva problemele economiei privatizând totul, scrie istoricul Mircea Platon, în cartea sa „Ce a mai rămas de apărat” (Eikon, 2016) și rezolvând criza de identitate a statului român. Care trebuie să fie un stat reprezentativ, adică responsabil și răspunzător față de națiunea română. Cu ale ei interese naționale, care trebuie apărate. Și aceste interese naționale au de a face cu o anumită conștiință națională. Ordonanța de urgență a guvernului privind înstrăinarea societăților și companiilor deținute de statul român este înainte de toate antinațională, inspirată tardiv din teoria lui Milton Friedman, un teoretician neo-liberal, care și-a arătat talentul în Chile după cunoscuta lovitură de stat. Semn că deocamdată, cu actualul guvern, importări și slogane. România nu va renaște datorită marilor investitori străini, ci doar „prin noi înșine”. Dacă nu cumva și împotriva marilor investitori străini. EDITOR: S.C.EDPRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 2 A, TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafax@mail.cvlpress.ro _______ Internet www.cvlpress.ro__________ Director: _________MIRCEA CANTĂR__________ Redactor-șef: ________MARGA BULUGEAN_________ REDACȚIA: Laura Moțîrliche, Marga Bulugean, Cristi Patru, Sport: Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsabilitate juridică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, în cazul unor agenții de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. vineri, 9 octombrie 2020 Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj: „Doljul a absorbit sume importante prin programele de cooperare transfrontalieră” Președintele Consiliului Județean derularea proiectelor implementa(CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a pârtiei- te prin Programul Interreg V-A Repatiemi, la o videoconferință online, mânia - Bulgaria 2014 - 2020, preorganizată de către Biroul Regional cum și la perspectivele de conlucrapentru Cooperare Transfrontalieră re între partenerii din cele două sta- Călărași, eveniment în cadrul căruie, în următorul exercițiu financiar la s-au purtat discuții referitoare la al Uniunii Europene. „Doljul este unul dintre județele dunărene care au absorbit sume importante prin programele de cooperare transfrontalieră și astfel am avut posibilitatea de a derula proiecte cu o valoare cumulată de peste 25 de milioane de euro. Pentru următorul exercițiu financiar, ne dorim să accesăm finanțări în cadrul Obiectivului de Politică 5 «O Europă mai aproape de cetățenii săi», către care se va îndrepta cea mai mare parte a fondurilor programului, împreună cu partenerii noștri tradiționali, din districtele Vidin, Montana și Vratsa, de la nivel central, dar și cu unii noi. Suntem pregătiți, de asemenea, să sprijinim Autoritatea de Management în elaborarea strategiei integrate necesare finanțării din Obiectivul 5 și avem deja o listă de proiecte în parteneriat, în diferite stadii de pregătire. Intenționăm să le oferim turiștilor și vizitatorilor regiunii noastre transfrontaliere destinații interesante, să punem în evidență moștenirea istorică și culturală de pe cele două maluri ale Dunării, să integrăm toate aceste puncte de atracție în rute accesibile inclusiv cu bicicleta. Totodată, ne îndreptăm atenția și spre Obiectivul de Politică 3 «O Europă mai conectată», selectat și acesta pentru finanțare în cadrul viitorului program. Pregătim, în aceste zile, discuții cu partenerii noștri bulgari, cu autoritățile locale dunărene și cu alte instituții, pe a le expune ideile noastre de proiecte și pentru a identifica potențiale demersuri strategice de conectivitate, pentru care Autoritatea de Management a solicitat propuneri de la potențialii beneficiari. Ca o concluzie privind Interreg, trebuie să vă spunem că noi am fost foarte atașați de acest program și credem că, prin intermediul său, am putut răspunde multor așteptări ale comunităților locale, datorită proiectelor pe care le-am depus“, a declarat președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, în cadrul videoconferinței, a fost prezentat proiectul „Eforturi comune pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere în zona transfrontalieră“, cu o valoare totală de 9.249.200,85 euro, implementat de către CJ Dolj, în parteneriat cu Agenția de Infrastructură Rutieră din Sofia, proiect care vizează, pentru partea română, modernizarea drumului județean 652A, între comuna Cârcea (intersecția cu DN 6) și zona Aeroportului Internațional Craiova (intersecția cu DN 65). MARGA BULUGEAN