Cuvîntul Nou, iunie 1968 (Anul 1, nr. 17-21)
1968-06-01 / nr. 17
ANUL.I, NR. 17 CUVlNTUL NOU 4 Moment important in viaţa oraşelor şi comunelor noastre O nouă comună pe harta judeţului. MALNAŞ (Urmare din pag. 1) însemnătate este faptul că Malnaşul, cu populaţia lui de peste 6.000 de locuitori, este una dintre cele mai puternice comune din judeţ. Economia lui se bazează pe cele cinci mine de cărbuni, o fabrică de cărămidă, ape minerale, o staţie de îmbuteliere cu acid carbonic; sectorul agricol este reprezentat de trei cooperative agricole de producţie, în plină dezvoltare; copiii satelor noastre învaţă în trei şcoli generale cu 8 clase, patru şcoli cu 4 clase şi 5 grădiniţe de copii, in Mariaş există două cabinete medicale şi o casă de naşteri, trei cămine culturale, patru cinematografe, trei biblioteci şi 31 de unităţi ale cooperativei de consum. Iată un potenţial care — bine gospodărit de cei 422 de membri de partid, de deputaţi, de toţi locuitorii — poate asigura baza dezvoltării viitoare a localităţilor care alcătuiesc comuna Malnaş". Raportul a constituit o temeinică bază de discuţii, prin care numeroşi vorbitori s-au angajat să lupte pentru traducerea în viaţă a politicii partidului nostru. „Avem multă treabă, dacă vrem ca Malnaşul, comuna noastră, să ajungă cît mai repede la nivelul preconizat de partid şi aşteptat de locuitorii săi. Comuna, de la Bicsad pînă la Olteni, este mare. Pentru a face faţă sarcinilor impuse de gospodărirea tualcătuiesc este nevoie de unire, de muncă colectivă, de o permanentă apropiere de cetăţeni, de problemele lor, dar trebuie să solicităm în muncă ajutorul dumneavoastră“ , a spus printre altele tovarăşul Iosif Benedek, preşedintele consiliului popular comunal. Vădind o deosebită preocupare pentru viitorul comunei, vorbitorii au făcut numeroase propuneri. „Bine ar fi dacă s-ar deschide încă o mină de cărbuni, dacă s-ar acorda o mai mare atenţie bunei aprovizionări a minerilor, şi dacă s-ar urgenta darea în funcţiune a aparatului Roentgen" — a spus printre altele tovarăşul Francisc Mathe, iar ortacul lui, Kálmán Here, a propus unirea tuturor minelor de pe malul Oltului intr-un trust minier judeţean. Propuneri preţioase au mai făcut Maria Grănceanu, József Rátonyi, dr. Elena Lisztes, Zoltán Nagy, Andrei Arath, şi mulţi alţi vorbitori. Luînd cuvîntul, tovarăşul Carol Király a arătat că poziţia critică şi autocritică a vorbitorilor, propunerile pe care le-au făcut, vădesc că locuitorii comunei Malnaş şi-au însuşit politica partidului. ,,Este necesar ca propunerile făcute să fie trecute de organele nou alese în planurile lor de muncă şi să se depună toate eforturile pentru traducerea lor în viaţă.“ In continuare, tovarăşul Carol Király şi-a manifestat bucuria că numeroşi vorbitori au arătat că „locuitorii comunei, indiferent de naţionalitate şi vîrstă, vor munci împreună pentru dezvoltarea comunei din punct de vedere economic, social şi cultural. Aceasta înseamnă că locuitorii din Malnaş iau parte activă la traducerea în viaţă a hotărîrilor celui de al IX-Iea Congres al partidului, ale Conferinţei Naţionale din decembrie 1967 şi ale recentei Plenare a Comitetului Central al P.C.R.“. în încheiere, tovarăşul Carol Király a arătat pe larg grija pe care partidul o acordă dezvoltării fiecărui judeţ, fiecărui colţişor din patria noastră. S-a dat apoi citire telegramei care, în aprobarea unanimă a celor prezenţi, a fost trimisă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Telegramă COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ovaraşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Activul de partid din comuna Malnaş, judeţul Covasna, întrunit în ziua de 30 mai 1968, pentru constituirea comitetului comunal de partid şi al consiliului popular comunal provizoriu, adresează Comitetului Central al Partidului, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai calde mulţumiri — expresia profundei recunoştinţe — pentru marea încredere acordată. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma ataşamentul nemărginit faţă de politica ştiinţifică a partidului, adine inspirată din realităţile concrete ale ţării noastre, dragostea şi devotamentul nostru înflăcărat, faţă de conducerea partidului, care desfăşoară cu clarviziune şi consecvenţă o vastă şi neobosită activitate constructivă, subordonată intereselor fundamentale ale poporului, înfloririi multilaterale a naţiunii noastre socialiste, creşterii neîntrerupte a potenţialului economic, ştiinţific şi cultural al României, afirmării ei prestigioase pe arena internaţională. Comuna noastră care dispune de un ansamblu economic echilibrat, are mari posibilităţi de dezvoltare economică, culturală şi turistică. Sub conducerea comitetului comunal de partid, românii, maghiarii şi oamenii muncii de alte naţionalităţi, înfrăţiţi în muncă, vor lupta cu abnegaţie pentru dezvoltarea multilaterală a acestui teritoriu. Dorim să asigurăm Comitetul Central al Partidului, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România, că nu ne vom precupeţi forţele pentru realizarea programului trasat de Congresul al IX-lea, a hotărîrilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului şi vom face totul ca noua comună să-şi aducă o contribuţie de seamă la înflorirea şi prosperitatea patriei noastre scumpe, Republica Socialistă România. COMITETUL COMUNAL AL P.C.R. ȘI CONSILIUL POPULAR COMUNAL ---------------------------------------------------------------------------N Pag. 3 Entuziasm colectiv îndată ce am ajuns în Boroşneul Mare, ne-am dat seama că evenimentul ce urma să aibă loc în sala căminului cultural din impunătoarea clădire a consiliului popular comunal, constituia un motiv de sărbătoare pentru toţi locuitorii de aici. Pretutindeni se simţea atmosfera specifică evenimentelor deosebite. în parcul din faţa clădirii, zeci de oameni discutau cu însufleţire. în după-amiaza aceea avea loc adunarea comuniştilor şi deputaţilor din Boroşneul Mare, Boroşneul Mic, Leţ, Tufalău, Dobolii de Sus, Valea Mică, pentru constituirea comitetului comunal de partid şi a consiliului popular comunal provizoriu. în sală, erau prezenţi membrii de partid şi deputaţii comunei, oameni care tot timpul s-au situat în fruntea acţiunilor gospodăreşti, iniţiate de organizaţia de partid, cetăţeni de frunte ai localităţilor întrunite, cărora consătenii lor le-au acordat încrederea de a le reprezenta şi îndeplini interesele. Entuziasmul general explică votul unanim al comuniştilor dat celor 23 de consăteni ai lor, care alcătuiesc comitetul comunal de partid. Ca secretar al comitetului a fost ales tov. Árpád Kiss. Apoi, deputaţii au ales pe cei 8 membri ai comitetului executiv al consiliului popular comunal provizoriu, în frunte cu tov. Ladislau Molnár, primarul comunei Boroşneul Mare. Efectul principal al noii organizări administrativ-teritoriale a comunei — expresie a faptului că ea reprezintă nu numai o formă nouă ci mai ales un conţinut nou al muncii de conducere a treburilor obşteşti, exprimînd o concepţie avansată, un stil de muncă suplu, mobil, operativ — a fost dezbaterea şi aprobarea — într-o atmosferă de lucru — a programului unei rodnice activităţi economice şi social-culturale. In acest spirit comuniştii şi deputaţii au făcut numeroase propuneri privind terminarea podului de peste rîu, construirea unei băi, a unei brutării şi a unui magazin comunal, amplasarea mai judicioasă a pieţei din localitatea de reşedinţă; modernizarea magazinelor cooperaţiei de consum din Boroşneul Mic şi Leţ, repararea drumurilor dintre sate şi a străzilor laterale; construirea unei săli de aşteptare a autobuzului, a trotuarului pînă la gară, introducerea iluminatului electric în Boroşneul Mic, ridicarea unui nou local de şcoală în Dobolii de Sus, introducerea apei potabile în unele instituţii comunale şi pe străzile Boroşneului Mare. La multe din aceste propuneri există deja create condiţiile îndeplinirii lor imediate, cum ar fi construirea brutăriei, introducerea iluminatului în Boroşneul Mic, construirea podului etc. Accentul principal al preocupărilor va continua să cadă pe dezvoltarea puternicei cooperative agricole de producţie, care, acum cuprinde şapte brigăzi de cîmp, trei zootehnice, ateliere etc. Cei care au luat cuvîntul au subliniat şi necesitatea participării la muncă, în mai mare măsură, a tuturor ţăranilor cooperatori, pentru efectuarea în bune condiţii a lucrărilor de întreţinere a culturilor precum şi a celor din campania de vară, care anul acesta va începe mai devreme. Semnificativ este şi faptul că majoritatea vorbitorilor şi-au luat angajamente concrete în ce priveşte participarea lor la lucrările agricole şi acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a comunei. In cuvinte calde, tov. Ion Dragoş, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean provizoriu, a făcut noilor organe de partid şi de stat recomandări preţioase privind îndeplinirea sarcinilor mari care stau în faţa lor pentru înflorirea continuă a comunei. JB. ZAMA1MA turor localităţilor ce oVOM FACE DIN COMUNA NOASTRĂ, O COMUNĂ MODEL Comuniştii şi deputaţii din Chichiş şi Băcel, precum şi cei din satul Coşeni, s-au întrunit a joi după-amiază la căminul cultural al acestei comune. Adunarea s-a desfăşurat sub semnul deplinei adeziuni a celor prezenţi, faţă de hotărîrile partidului şi a deciziei lor de a traduce în viaţă aceste hotărîri. După ce s-au ales noile organe de partid şi de stat, participanţii au subliniat în cuvinte calde acordul faţă de noile măsuri luate de partid. în cuvinte înflăcărate, numeroşi participanţi au scos în evidenţă marea însemnătate a noii organizări administrativteritoriale, pe baza căreia s-au constituit comunele ca unităţi puternice economice şi socialculturale. „Sub conducerea înţeleaptă a partidului s-au obţinut pînă acum în ţara noastră rezultate frumoase“ , a spus tov. Nicolae Beder, ales vicepreşedinte al consiliului popular comunal. Dar acum se deschid perspective şi mai luminoase ca oricînd. „Pentru tot ce a făcut pentru noi, pentru locuitorii acestor sate, unite astăzi în comuna Chichiş, îi mulţumim partidului şi ne angajăm ca toţi împreună, români şi maghiari, să muncim cu elan sporit, pentru a face din comuna noastră o comună model“. Deputata Garofina Ticuşan, din Băcel, membră a consiliului popular comunal, şi-a exprimat încrederea în posibilităţile comunei Chichiş, de a acordă satului Băcel ajutorul cuvenit. „Suntem convinşi că în curînd se va termina electrificarea satului nostru, cam demult începută şi se va construi magazinul cooperativei de consum pentru ca şi satul Băcel să se ridice la nivelul cerinţelor actuale“. „Urmînd neabătut linia partidului, consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie a luat cele mai potrivite măsuri pentru ca toate sarcinile de producţie , atît în sectorul zootehnic cît şi în cel al culturilor de cîmp, să fie îndeplinite şi depăşite, asigurîndu-se astfel belşugul cooperativei şi bunăstarea cooperatorilor, a spus inginerul Gheorghe Vajnar, membru în biroul comitetului comunal de partid. Acum cînd forţa economică a cooperativei noastre a crescut, ne vom strădui ca şi rezultatele să fie pe măsura noilor condiţii create. Comuna noastră se află pe un traseu turistic. Va trebui să luăm măsurile adecvate, pentru ca satele noastre să devină adevărate puncte de atracţie turistică şi să cîştige întrecerea pentru cea mai frumoasă şi mai bine întreţinută comună“ , a spus în încheiere vorbitorul. Evidenţiind perspectivele luminoase ce se deschid în faţa comunei Chichiş, tovarăşul Constantin Stanca, secretar al Comitetului judeţean de partid, a arătat sarcinile care stau în faţa comitetului comunal de partid şi consiliului popular comunal şi a comisiilor permanente. „Avem datoria să mobilizăm toate resursele existente, să aplicăm cu consecvență principiul partinic al muncii colective, pentru ca pe viitor rezultatele strădaniilor noastre să fie pe măsura încrederii acordate de partid, de cei care ne-au ales în conducerea treburilor obştești“, a încheiat vorbitorul. _ _________________________________________________|