Cuvîntul Nou, august 1968 (Anul 1, nr. 26-31)

1968-08-03 / nr. 26

ANUL I, NR. 2. VAC­ANŢA ELEVILOR SCRISORI DIN TABĂRĂ DE PE MALUL OLTULUI, PE MALUL MĂRII încă înainte de plecarea tre­nului se putea citi pe feţele grupului de pionieri fericirea, curiozitatea de a vedea frumu­seţile patriei noastre. Şi, o dată cu plecarea trenului, au înce­put să se perinde prin faţa lor peisajele pline de pitorese ale ţării. Carpaţii, staţiuni­le de pe valea Prahovei, au fost mult admirate. Călătorii de pe malul Oltului şi-au con­tinuat drumul prin Bărăgan, pina la fluviul Dunărea, apoi, în sfirşit, iată gara Năvodari. Aici e „orăşelul copilăriei feri­cite“. Cum este denumit în par­tea locului. Activitatea este bogată, va­riată, interesantă. Programul este stabilit cu meticulozitate de directorul taberei, profeso­rul Mihai Tomosi şi de coman­danţii de unităţi şi detaşamen­te: înviorarea, plaja obligato­rie timp de 2 ore şi jumătate; masa se serveşte intr-un ca­dru agreabil, apoi somnul obli­gatoriu de după-amiază; după somn se serveşte gustarea. Ur­mează programul de întreceri sportive, care ocupă un loc deosebit în viaţa taberei. Pe toate terenurile de sport au loc adevărate „campionate“ în­tre judeţe. Elevii vizionează filme, spectacole date de Tea­trul de stat din Constanţa, vi­zitează litoralul şi frumuseţile sale Aici în „orăşelul copilăriei fericite“ sunt 1800 de copii din toate colţurile ţării. Elevi ca Piroska Erdélyi, fiică de mun­citor din Sfintu Gheorghe, E­­lisabeta Kajaki, fiică de miner de la Căpeni, Mihaela Vasi­­lescu din Intorsura Buzăului şi mulţi alţii, au legat prietenii cu pionieri şi şcolari din alte judeţe. . ÎN TABĂRĂ PE ARGEŞ în acest an, aproape 200 de elevi din judeţul Covasna îşi petrec o parte din zilele de vacanţă în tabăra Buda de pe Argeş. Profesoara Katalin Fa­zekas, comandanta Unităţii, ca şi toţi comandanţii de detaşa­mente, au vorbit elevilor des­pre importanţa Argeşului în economia noastră naţională. A doua zi elevii au asistat la un spectacol de păpuşi, prezentat de Teatrul „Ţăndărică“ cu pie­sa „Hapsînul“, au făcut turul oraşului Bucureşti, au vizitat Muzeul de istorie a partidu­lui, Muzeul de ştiinţe naturale „Grigore Antipa“ şi multe al­te obiective. întrecerile care au avut loc s-au bucurat de aprecierea e­­levilor, conducerea taberei a căutat să alcătuiască zilnic programe care să atragă pe fie­care elev spre o ocupaţie in­teresantă, pe măsura aptitudi­nilor şi înclinaţiilor fiecăruia. IMPRESII DE LA MOGOŞOAIA Aşezată în pădure, tabăra Mo­­goşoaia este plină de farmec. Lacul de la marginea pădurii le-a oferit copiilor prilejul de a se bucura de apă şi soare în cele 14 zile de şedere în tabă­ră. Elevii au vizitat Muzeul Mogoşoaia din fostul palat al domnitorului Constantin Brîn­­coveanu împrejurimile, au fă­cut cunoştinţă cu frumoasa noastră Capitală. Cele peste 400 de ilustrate trimise din ta­bără sunt o mărturie a fru­moaselor zile petrecute aici. LA OLTENI Tabăra Olteni, încadrată de o privelişte naturală de un rai pitoresc, găzduieşte elevi din toată ţara. In această vară au trăit aici zile de neuitat elevi din judeţele Tulcea, Buzău şi Harghita. • Aici se găsesc, acum, aproa­pe 200 de elevi din judeţul Harghita. Comandanta unităţii, învăţătoarea Ildikó Magyar, a căutat ca viaţa de tabără să fie cît mai variată, atractivă. Vizitele la izvorul de apă mi­nerală Bodoc, la băile Malnaş şi în alte localităţi, apoi dru­meţiile în munţii Bodocului şi Baraoltului au completat cu­noştinţele elevilor, întrecerile sportive, concursurile „cel mai bun cititor“, „cel mai bun cîn­­tăreţ al taberei“, şi nelipsitele meciuri de fotbal, volei, hand­bal s-au bucurat de participa­rea a numeroşi elevi. Plecarea din tabără a prile­juit o serbare cu tema „La re­vedere, tabără dragă", cu un program artistic-cultural, la care şi-au dat concursul şi e­­levii şcolii sportive aflaţi în cantonament la Olteni GH. BRIOTA consultînd planul de activitate tri­mestrial al Comitetului U.T.G. de la Uzina textilă „Oltul“ din oraşul Sfintu Gheorghe, observăm că sunt prevăzute întîlniri cu activişti de partid, cu directori şi ingineri din cadrul uzinei sau de la alte unităţi industriale din oraş, organizări de programe cultural-artistice şi sporti­ve, acţiuni de muncă patriotică etc. La prima vedere planul de muncă pare bogat, cuprinzînd o varietate te­matică. O cercetare mai atentă scoate la iveală însă şi unele deficienţe. In primul rînd, ne referim la cri­teriul care stă la baza întocmirii pla­nului de activitate trimestrial (1 iu­lie—30 septembrie), alcătuit în ex­clusivitate de către biroul comitetu­lui U.T.G. Acesta nu răspunde la pro­blemele de viaţă care frămîntă tînă­­ra generaţie, nu ţine seama de do­rinţele tinerilor din întreprindere. E drept că în planul de muncă sunt in­cluse şi acţiuni interesante, cu carac­ter instructiv, dar acestea nu sunt suficiente pentru educarea multila­terală a tineretului. Să vedem de ce? Ele reprezintă doar un aspect al activităţii tineretului din uzină, ce­lălalt fiind numai înserat în planul de muncă. Este vorba de comporta­rea tînărului utecist la locul de mun­că, de felul cum lucrează şi păstrea­ză avutul obştesc. Să pătrundem în secţiile uzinei, printre tineri şi să-i ascultăm, să vedem ce întrebări îi frămîntă şi ce răspunsuri primesc la ele. — în alcătuirea tematici), ne spune tovarăşa Lenke Imecs, muncitoare la secţia filatură, nu se cere şi părerea noastră. La noi în întreprindere exis­­tă tineri şi tinere a căror atitudine şi comportare lasă de dorit. Nu au o ţinută corectă, civilizată. Cred că în planul de activitate trebuiau cu­prinse mai multe teme privind edu­caţia tineretului. Dacă în trimestrul trecut a existat din partea comitetu­lui U.T.G. o preocupare permanentă în această direcţie, acum nu ştiu de ce a uitat de ea. Iar colega ei de muncă Elena Io­­nescu mărturiseşte că în uzină sunt „unii tineri care se poartă urît cu noi, adresîndu-ne cuvinte jignitoare, dovedind lipsă de respect“. Acelaşi răspuns l-am primit şi de la tovarăşul Imre Molnár, secretarul U.T.G. al nucleului 7 de la secţia ţe­­sătorie. Oare aceste teme cu privire la e­­ducaţia tineretului sunt probleme mai puţin importante activităţii or­ganizaţiei U.T.G.? Ce are de spus în acest sens Comitetul U.T.G. al Uzi­nei textile „Oltul“ ? Totuşi, trecînd peste unele lipsuri semnalate mai sus, se poate observa că în activitatea Comitetului U.T.C. din uzină au interve­nit, în această perioadă, şi elemente calitative noi. Biroul comitetului U. T. G. este al­cătuit din muncitori, maiştri, ingi­neri, oameni cu prestigiu, care se bucură de încredere şi stimă şi cu­nosc bine problemele ce frămîntă ti­neretul din întreprindere. De aceea în întocmirea planului de activitate ei au ţinut seamă de unele aspecte concrete ale muncii din uzină. — In programul de activitate — ne relatează tovarăşa Klára Kocsis, inginer stagiar, membru în comite­tul U.T.G. al uzinei, am inclus şi dezbateri cu privire la participarea tinerilor la înfăptuirea sarcinilor eco­nomice ale uzinei noastre. Realizarea planului de producţie, cantitatea şi calitatea produselor, constituie pro­bleme care stau în centrul atenţiei. Astfel vom organiza două concursuri „Cine cunoaşte meseria cîştigă“ la secţiile filatură şi ţesătorie, trei în­tîlniri cu directori şi ingineri cu te­ma „Munca — o chestiune de glorie şi eroism“, dezvoltîndu-le şi pe aceas­tă cale responsabilitatea faţă de muncă. Sunt meritorii aceste preocupări permanente pentru educarea tinerilor în spiritul disciplinei muncitoreşti, dar nu trebuie uitat un lucru: mo­dernizarea industriei noastre se face într-un ritm rapid ; la acest proces tineretul e chemat să manifeste ma­ximă receptivitate la noutăţile teh­nice, să se adapteze cu promptitudine exigenţelor sporite ale producţiei. De aceea trebuie înscrise în programul de activitate şi alte acţiuni destinate ridică­rii calificării profesio­nale, a cunoaşterii celor mai noi as­pecte ale mecanizării şi automatizării producţiei, întîlniri pe specialităţi şi profesii, vizite la expoziţii tehnice, cercuri de creaţie tehnică sau de do­cumentare etc. Spunem acest lucru pentru că la Uzina textilă „Oltul“ din oraşul Sfintu Gheorghe există toate posibi­lităţile pentru realizarea lor. Un loc important în programul de activitate al comitetului U.T.G. din uzină îl ocupă munca patrioti­că. Conduse şi organizate de comi­tetul U.T.G., acţiunile de muncă pa­triotică se desfăşoară din plin. La şantierul de construcţie din cartierul Simeria, la vilele uzinei de la Şugaş, entuziasmul tineresc se împleteşte cu loviturile ritmice ale tîrnăcoapelor. Din cele 3.600 de ore planificate muncii patriotice au mai rămas de efectuat doar jumătate. De asemenea se continuă intru­s acţiunea de co­lectare a fierului vechi. — Activitatea de educare patrioti­că este întregită şi prin vizitele la muzee şi locuri istorice — ne spune tovarăşa Constanţa Sidon, locţiitor de secretar al comitetului U.T.G. din u­­zină. Vom organiza excursii la Dof­­tana şi la Muzeul Partidului din Bucureşti, căutînd să îmbogăţim prin aceasta tezaurul spiritual al tînăru­lui. Este îmbucurătoare preocuparea permanentă a comitetului U.T.G. pentru educarea patriotică a tinere­tului, dar neglijenţa de care dă do­vadă în organizarea programelor cul­turale este supărătoare. Programarea a trei seri distracti­ve, fără o tematică bine precizată, emiterea de simpozioane şi meda­lioane literare, de audiţii muzicale sunt edificatoare în acest sens . Tinerii de la noi, mărturiseşte tovar­ăşa Lenke Imecs, doresc un club al tineretului, unde să-şi des­făşoare activităţile cultural-artistice. O seară distractivă, care să cuprindă un program bogat, presărat cu multe momente instructive ne-ar ajuta foarte mult în comportarea noastră zilnică. Concluzia se impune de la sine. Să-i dăm tineretului posibilitatea de a-şi petrece timpul liber într-un mod cît mai plăcut, cît mai util. Planul de activitate este oglindă în care se vede cum comitetul U.T.G. îşi organizează şi-şi planifică munca. Sprijinit şi îndrumat de organizaţia de partid din uzină şi ţinînd seama de dorinţele şi propunerile tinerilor, comitetul U.T.G. trebuie să alcătui­­ască un program de activitate, care­ să răspundă problemelor ce frămîntă tineretul, contribuind în felul aces­ta la formarea profilului spiritual al tînărului zilelor noastre. I. NEGULICI Exigență sporită în alcătuirea planului de activitate IBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB CUVlNTUL NOU ­Vestigii istorice în­­ comuna Zăbala * Anul trecut, învăţătorul Ioan Hagiu a început primele săpături arheologice în comu-na Zăbala. Un ajutor preţios în această activitate ... extra­­şcolară i-au dat-o, în perioa- I da vacanţelor de vară, elevii •In fiecare zi, grupuri de şco­lari se îndreptau spre movi­lele „tătăreşti“ — cum s-au numit depozitele arheologice din marginea comunei. „Teritoriul“ arheologic este I situat lingă gară. Până acum s-au scos la lumină de aici I cioburi de ceramică smălţui­­­­tă, neagră şi roşie, silexuri, • fragmente de arme şi unelte, unele dintre ele datînd de foarte multă vreme. In comună învăţătorul Ioan Hagiu a descoperit şi nume­roase instrumente tehnice cum sînt : rîşniţă, cuptor pentru to­pit fier, tocătoare. El şi-a pro­pus să organizeze aici un mu­zeu istoric şi etnografic, unde să expună obiectele descope­rite, unelte mocăneşti ca şi costume populare. Este însă necesar să fie ajutat în activi­tatea lui şi de specialiştii Mu­zeului judeţean care, afară de faptul că-l pot îndruma la a­­menajarea muzeului, îi sunt de ajutor şi la identificarea pie­selor descoperite. I­I­­­I Pag ! Zilnic la băile Bálványos vin numeroşi turişti pentru a-şi petrece timpul liber în mijlo­cul unor peisaje de o rară frumuseţe ■ ■■■■■■■■; (■■■■MHaanMaBBHaMIIBBHaBBMIHMIHaBI

Next