Cuvîntul Nou, august 1968 (Anul 1, nr. 26-31)
1968-08-03 / nr. 26
ANUL I, NR. 2. VACANŢA ELEVILOR SCRISORI DIN TABĂRĂ DE PE MALUL OLTULUI, PE MALUL MĂRII încă înainte de plecarea trenului se putea citi pe feţele grupului de pionieri fericirea, curiozitatea de a vedea frumuseţile patriei noastre. Şi, o dată cu plecarea trenului, au început să se perinde prin faţa lor peisajele pline de pitorese ale ţării. Carpaţii, staţiunile de pe valea Prahovei, au fost mult admirate. Călătorii de pe malul Oltului şi-au continuat drumul prin Bărăgan, pina la fluviul Dunărea, apoi, în sfirşit, iată gara Năvodari. Aici e „orăşelul copilăriei fericite“. Cum este denumit în partea locului. Activitatea este bogată, variată, interesantă. Programul este stabilit cu meticulozitate de directorul taberei, profesorul Mihai Tomosi şi de comandanţii de unităţi şi detaşamente: înviorarea, plaja obligatorie timp de 2 ore şi jumătate; masa se serveşte intr-un cadru agreabil, apoi somnul obligatoriu de după-amiază; după somn se serveşte gustarea. Urmează programul de întreceri sportive, care ocupă un loc deosebit în viaţa taberei. Pe toate terenurile de sport au loc adevărate „campionate“ între judeţe. Elevii vizionează filme, spectacole date de Teatrul de stat din Constanţa, vizitează litoralul şi frumuseţile sale Aici în „orăşelul copilăriei fericite“ sunt 1800 de copii din toate colţurile ţării. Elevi ca Piroska Erdélyi, fiică de muncitor din Sfintu Gheorghe, Elisabeta Kajaki, fiică de miner de la Căpeni, Mihaela Vasilescu din Intorsura Buzăului şi mulţi alţii, au legat prietenii cu pionieri şi şcolari din alte judeţe. . ÎN TABĂRĂ PE ARGEŞ în acest an, aproape 200 de elevi din judeţul Covasna îşi petrec o parte din zilele de vacanţă în tabăra Buda de pe Argeş. Profesoara Katalin Fazekas, comandanta Unităţii, ca şi toţi comandanţii de detaşamente, au vorbit elevilor despre importanţa Argeşului în economia noastră naţională. A doua zi elevii au asistat la un spectacol de păpuşi, prezentat de Teatrul „Ţăndărică“ cu piesa „Hapsînul“, au făcut turul oraşului Bucureşti, au vizitat Muzeul de istorie a partidului, Muzeul de ştiinţe naturale „Grigore Antipa“ şi multe alte obiective. întrecerile care au avut loc s-au bucurat de aprecierea elevilor, conducerea taberei a căutat să alcătuiască zilnic programe care să atragă pe fiecare elev spre o ocupaţie interesantă, pe măsura aptitudinilor şi înclinaţiilor fiecăruia. IMPRESII DE LA MOGOŞOAIA Aşezată în pădure, tabăra Mogoşoaia este plină de farmec. Lacul de la marginea pădurii le-a oferit copiilor prilejul de a se bucura de apă şi soare în cele 14 zile de şedere în tabără. Elevii au vizitat Muzeul Mogoşoaia din fostul palat al domnitorului Constantin Brîncoveanu împrejurimile, au făcut cunoştinţă cu frumoasa noastră Capitală. Cele peste 400 de ilustrate trimise din tabără sunt o mărturie a frumoaselor zile petrecute aici. LA OLTENI Tabăra Olteni, încadrată de o privelişte naturală de un rai pitoresc, găzduieşte elevi din toată ţara. In această vară au trăit aici zile de neuitat elevi din judeţele Tulcea, Buzău şi Harghita. • Aici se găsesc, acum, aproape 200 de elevi din judeţul Harghita. Comandanta unităţii, învăţătoarea Ildikó Magyar, a căutat ca viaţa de tabără să fie cît mai variată, atractivă. Vizitele la izvorul de apă minerală Bodoc, la băile Malnaş şi în alte localităţi, apoi drumeţiile în munţii Bodocului şi Baraoltului au completat cunoştinţele elevilor, întrecerile sportive, concursurile „cel mai bun cititor“, „cel mai bun cîntăreţ al taberei“, şi nelipsitele meciuri de fotbal, volei, handbal s-au bucurat de participarea a numeroşi elevi. Plecarea din tabără a prilejuit o serbare cu tema „La revedere, tabără dragă", cu un program artistic-cultural, la care şi-au dat concursul şi elevii şcolii sportive aflaţi în cantonament la Olteni GH. BRIOTA consultînd planul de activitate trimestrial al Comitetului U.T.G. de la Uzina textilă „Oltul“ din oraşul Sfintu Gheorghe, observăm că sunt prevăzute întîlniri cu activişti de partid, cu directori şi ingineri din cadrul uzinei sau de la alte unităţi industriale din oraş, organizări de programe cultural-artistice şi sportive, acţiuni de muncă patriotică etc. La prima vedere planul de muncă pare bogat, cuprinzînd o varietate tematică. O cercetare mai atentă scoate la iveală însă şi unele deficienţe. In primul rînd, ne referim la criteriul care stă la baza întocmirii planului de activitate trimestrial (1 iulie—30 septembrie), alcătuit în exclusivitate de către biroul comitetului U.T.G. Acesta nu răspunde la problemele de viaţă care frămîntă tînăra generaţie, nu ţine seama de dorinţele tinerilor din întreprindere. E drept că în planul de muncă sunt incluse şi acţiuni interesante, cu caracter instructiv, dar acestea nu sunt suficiente pentru educarea multilaterală a tineretului. Să vedem de ce? Ele reprezintă doar un aspect al activităţii tineretului din uzină, celălalt fiind numai înserat în planul de muncă. Este vorba de comportarea tînărului utecist la locul de muncă, de felul cum lucrează şi păstrează avutul obştesc. Să pătrundem în secţiile uzinei, printre tineri şi să-i ascultăm, să vedem ce întrebări îi frămîntă şi ce răspunsuri primesc la ele. — în alcătuirea tematici), ne spune tovarăşa Lenke Imecs, muncitoare la secţia filatură, nu se cere şi părerea noastră. La noi în întreprindere există tineri şi tinere a căror atitudine şi comportare lasă de dorit. Nu au o ţinută corectă, civilizată. Cred că în planul de activitate trebuiau cuprinse mai multe teme privind educaţia tineretului. Dacă în trimestrul trecut a existat din partea comitetului U.T.G. o preocupare permanentă în această direcţie, acum nu ştiu de ce a uitat de ea. Iar colega ei de muncă Elena Ionescu mărturiseşte că în uzină sunt „unii tineri care se poartă urît cu noi, adresîndu-ne cuvinte jignitoare, dovedind lipsă de respect“. Acelaşi răspuns l-am primit şi de la tovarăşul Imre Molnár, secretarul U.T.G. al nucleului 7 de la secţia ţesătorie. Oare aceste teme cu privire la educaţia tineretului sunt probleme mai puţin importante activităţii organizaţiei U.T.G.? Ce are de spus în acest sens Comitetul U.T.G. al Uzinei textile „Oltul“ ? Totuşi, trecînd peste unele lipsuri semnalate mai sus, se poate observa că în activitatea Comitetului U.T.C. din uzină au intervenit, în această perioadă, şi elemente calitative noi. Biroul comitetului U. T. G. este alcătuit din muncitori, maiştri, ingineri, oameni cu prestigiu, care se bucură de încredere şi stimă şi cunosc bine problemele ce frămîntă tineretul din întreprindere. De aceea în întocmirea planului de activitate ei au ţinut seamă de unele aspecte concrete ale muncii din uzină. — In programul de activitate — ne relatează tovarăşa Klára Kocsis, inginer stagiar, membru în comitetul U.T.G. al uzinei, am inclus şi dezbateri cu privire la participarea tinerilor la înfăptuirea sarcinilor economice ale uzinei noastre. Realizarea planului de producţie, cantitatea şi calitatea produselor, constituie probleme care stau în centrul atenţiei. Astfel vom organiza două concursuri „Cine cunoaşte meseria cîştigă“ la secţiile filatură şi ţesătorie, trei întîlniri cu directori şi ingineri cu tema „Munca — o chestiune de glorie şi eroism“, dezvoltîndu-le şi pe această cale responsabilitatea faţă de muncă. Sunt meritorii aceste preocupări permanente pentru educarea tinerilor în spiritul disciplinei muncitoreşti, dar nu trebuie uitat un lucru: modernizarea industriei noastre se face într-un ritm rapid ; la acest proces tineretul e chemat să manifeste maximă receptivitate la noutăţile tehnice, să se adapteze cu promptitudine exigenţelor sporite ale producţiei. De aceea trebuie înscrise în programul de activitate şi alte acţiuni destinate ridicării calificării profesionale, a cunoaşterii celor mai noi aspecte ale mecanizării şi automatizării producţiei, întîlniri pe specialităţi şi profesii, vizite la expoziţii tehnice, cercuri de creaţie tehnică sau de documentare etc. Spunem acest lucru pentru că la Uzina textilă „Oltul“ din oraşul Sfintu Gheorghe există toate posibilităţile pentru realizarea lor. Un loc important în programul de activitate al comitetului U.T.G. din uzină îl ocupă munca patriotică. Conduse şi organizate de comitetul U.T.G., acţiunile de muncă patriotică se desfăşoară din plin. La şantierul de construcţie din cartierul Simeria, la vilele uzinei de la Şugaş, entuziasmul tineresc se împleteşte cu loviturile ritmice ale tîrnăcoapelor. Din cele 3.600 de ore planificate muncii patriotice au mai rămas de efectuat doar jumătate. De asemenea se continuă intrus acţiunea de colectare a fierului vechi. — Activitatea de educare patriotică este întregită şi prin vizitele la muzee şi locuri istorice — ne spune tovarăşa Constanţa Sidon, locţiitor de secretar al comitetului U.T.G. din uzină. Vom organiza excursii la Doftana şi la Muzeul Partidului din Bucureşti, căutînd să îmbogăţim prin aceasta tezaurul spiritual al tînărului. Este îmbucurătoare preocuparea permanentă a comitetului U.T.G. pentru educarea patriotică a tineretului, dar neglijenţa de care dă dovadă în organizarea programelor culturale este supărătoare. Programarea a trei seri distractive, fără o tematică bine precizată, emiterea de simpozioane şi medalioane literare, de audiţii muzicale sunt edificatoare în acest sens . Tinerii de la noi, mărturiseşte tovarăşa Lenke Imecs, doresc un club al tineretului, unde să-şi desfăşoare activităţile cultural-artistice. O seară distractivă, care să cuprindă un program bogat, presărat cu multe momente instructive ne-ar ajuta foarte mult în comportarea noastră zilnică. Concluzia se impune de la sine. Să-i dăm tineretului posibilitatea de a-şi petrece timpul liber într-un mod cît mai plăcut, cît mai util. Planul de activitate este oglindă în care se vede cum comitetul U.T.G. îşi organizează şi-şi planifică munca. Sprijinit şi îndrumat de organizaţia de partid din uzină şi ţinînd seama de dorinţele şi propunerile tinerilor, comitetul U.T.G. trebuie să alcătuiască un program de activitate, care să răspundă problemelor ce frămîntă tineretul, contribuind în felul acesta la formarea profilului spiritual al tînărului zilelor noastre. I. NEGULICI Exigență sporită în alcătuirea planului de activitate IBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB CUVlNTUL NOU Vestigii istorice în comuna Zăbala * Anul trecut, învăţătorul Ioan Hagiu a început primele săpături arheologice în comu-na Zăbala. Un ajutor preţios în această activitate ... extraşcolară i-au dat-o, în perioa- I da vacanţelor de vară, elevii •In fiecare zi, grupuri de şcolari se îndreptau spre movilele „tătăreşti“ — cum s-au numit depozitele arheologice din marginea comunei. „Teritoriul“ arheologic este I situat lingă gară. Până acum s-au scos la lumină de aici I cioburi de ceramică smălţuită, neagră şi roşie, silexuri, • fragmente de arme şi unelte, unele dintre ele datînd de foarte multă vreme. In comună învăţătorul Ioan Hagiu a descoperit şi numeroase instrumente tehnice cum sînt : rîşniţă, cuptor pentru topit fier, tocătoare. El şi-a propus să organizeze aici un muzeu istoric şi etnografic, unde să expună obiectele descoperite, unelte mocăneşti ca şi costume populare. Este însă necesar să fie ajutat în activitatea lui şi de specialiştii Muzeului judeţean care, afară de faptul că-l pot îndruma la amenajarea muzeului, îi sunt de ajutor şi la identificarea pieselor descoperite. III Pag ! Zilnic la băile Bálványos vin numeroşi turişti pentru a-şi petrece timpul liber în mijlocul unor peisaje de o rară frumuseţe ■ ■■■■■■■■; (■■■■MHaanMaBBHaMIIBBHaBBMIHMIHaBI