Cuvîntul Nou, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 108-111)
1970-01-10 / nr. 108
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-WA1 ANUL III nr. 108 SÎMBATA, 10 IANUARIE 1970 12 PAGINI, 50 BANI MĂSURI EFICIENTE PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE SI COINTERESAREA MEMBRILOR COOPERATORI In contextul eforturilor generale care se depun în agricultura socialistă şi în judeţul nostru, în ultimii ani, majoritatea cooperativelor agricole de producţie au obţinut rezultate îmbucurătoare în sporirea proprietăţii obşteşti, mărirea producţiei agricole şi în creşterea veniturilor personale ale membrilor cooperatori. In sensul acesta pot fi date ca exemplu cooierativele agricole de producţie Sînzieni, Cernat, Petriceni, luduş, Tîrgu Secuiesc şi altele care au avut an de an rezulte economice şi financiare remarcabile. Totuşi în cele mai bune cooperative mai sunt multe rezerve neutilizate. Referitor la aceasta, tov. Nicolae Ceauşescu, in documentele Congresului al X-lea al P.C.R. arata că: „ ... în cooperativele agricole de producţie există încă importante resurse materiale şi umane nefolosite, ceea ce impune" îmbunătăţirea organizării, conducerii si gospodăririi agriculturii noastre cooperatiste". In lumina celor de mai sus, plenara Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P. a luat anumite măsuri cu privire la perfectarea organizării, normării şi retribuirii muncii, măsuri ca■ în perfectă concordanţă cu etapa actuală de dezvoltîrii culturii cooperatiste. ..orcbîrite luate în plenară sunt o urmare a analizării numeroaselor propuneri primite din partea unităţilor agricole cooperatiste şi a consultării unui număr de preşedinţi de C.A.P., ingineri membri cooperatori şi diferite organe şi specialişti care se ocupă cuproblemele agriculturii. Lucrătorii din agricultura judeţului nostru au primit cu deosebit interes hotărîrile plenarei şi exprimă satisfacţia că acestea vor contribui la creşterea volumului produselor agricole, ceea ce implicit va duce la creşterea veniturilor lor. Este necesar ca şi în judeţul nostru să fie folosite cu mai multă chibzuinţă şi mijloacele mecanice, paralel cu utilizarea cit mai raţională a îngrăşămintelor chimice şi naturale şi aplicarea în practică a realizărilor ştiinţei şi tehnicii agricole. In afară de acestea fondurile proprii precum şi creditele acordate de stat, vor trebui să fie folosite cu mai mult discernămînt şi spirit gospodăresc. In condiţiile judeţului nostru creşterea animalelor ocupă un loc important, de aceea organizarea unor ferme zootehnice cu gestiune internă va contribui la cointeresarea materială a Cooperatorilor care lucrează în sectorul zootehnic, concomitent cu dezvoltarea multilaterală a zootehniei. Fermele zootehnice cu gestiune internă se vor organiza la început în cîteva cooperative şi apoi pe baza experienţei acumulate, se vor extinde în mai multe unităţi. Fermele vor fi mixte sau specializate, în funcţie de numărul de animale şi li se va atribui terenul necesar pentru producerea furajelor. Aceste ferme vor duce la o mai bună valorificare a experienţei şi tradiţiilor existente în judeţ în creşterea bovinelor şi ovinelor şi la obţinerea unor animale cit mai productive şi care să valorifice în cel mai înalt grad bogatul fond de pajişti naturale. Din practică s-a observat că,se obţin rezultate mai bune cînd munca este organizată pe brigăzi permanente de producţie, pe echipe şi chiar pe familii, ceea ce face necesară generalizarea acestei metode în toate cooperativele. Pentru a se utiliza forţa de muncă în tot cursul anului este necesar ca în cooperativele agricole de producţie in care există tradiţii şi sunt condiţii, să se organizeze activităţi anexe (confecţionarea de coşuri, mături etc.). Aceste activităţi se pot organiza şi la domiciliul membrilor cu capacitate redusă de muncă. S-a observat şi în practica agricolă a judeţului nostru că ziua munci nu întotdeauna reflectă real efortul depus de Ing. NEMETH LADISIAU vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, directorul Direcţiei agricole judeţene (Continuare în pag. a 5-a) z. r., C, Acad. PERPESSICIUS GENEZA POEMULUI EMINESCIAN (PROBLEMA VARIANTELOR) Cu riscul de a părea, de un pedant, cel puţin didactic, şi-n orice caz fastidios, într-o zi atît de solemnă şi de luminoasă ca aceea de astăzi, o explicaţie, sau mai curînd o precizare, deci o circumscriere a titlului prezentei comunicări, nu ni se pare inutilă. E vorba, adică mai puţin de tainele, oricum misterioase, ce prezida obîrşia dinţii a unei lucrări, decit de acele trepte succesive prin care trecu ea de ta lutul inanimat şi inform pina la statuia împietrită şi fără de moarte. Căci dacă, spre deosebire de geneza lumilor din cosmogonia Scrisorii I, minutul cînd principiul vieţii ia fiinţă e mai greu de determinat, etapele ce decurg din clipa cînd totul a fost pus în mişcare, pe acelea orice peliculă, orient de puţin sensibilă, le înregistrează. Am mai amintit, şi nu odată, părerea aceluiziarist după care luceafărul fusese scris într-o noapte, în trenul ce-l aducea pe Eminescu de la Iaşi la Bucureşti şi am înţeles, în cele din urmă, că în legenda aceasta hiperbolicei zice totuşi un mare adevăr. E supremul omagiu pe care năzdrăvanul geniu al folclorului îl aduce atotputerniciei instantanee a geniului creator. Gândul că o poemă atît de laborioasă ca Luceafărul a putut ţâşni, ca o altă Pallas Athena, încoifata şi cu suliţa ei de aur, cu tot, din ţeasta jupiteriană a părintelui ei, nu e lipsit de farmec şi — mai Ştii ! — poate şi de o brumă de adevăr. Căci ce scafandru a coborît vreodată la acea adîncime unde se zămislesc capodoperele şi cine ar putea tăgădui că poetul nostru n-a avut, din chiar minutul dinţii viziunea integrală şi perfectă a poemului său, dovadă că a izbutit să-i dea patina eternităţii, chiar dacă pentru aceasta i-au trebuit zece ani de trudă, de căutări continui, de munci ale facerii, din măruntaiele căreia, ea într-o năvalnică frământare geologică, a concrescut un munte cu fruntea pierdută în azur sau un atol de o paradiseacă frumuseţe. (Sontutare în pag. 6 *| Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Covasna, convoacă deputaţii Consiliului popular judeţean în cea de-a VI-a sesiune ordinară a Consiliului popular judeţean Covasna, care va avea loc în ziua de 23 ianuarie 1970, ora 9, la sediul Consiliului popular judeţean Covasna. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN COVASNA ""O Iarna pe Olt Foto ! BORTNYIK GYÖRGY