Cuvîntul Nou, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 108-111)

1970-01-10 / nr. 108

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-WA1 ANUL III nr. 108 SÎMBATA, 10 IANUARIE 1970 12 PAGINI, 50 BANI MĂSURI EFICIENTE PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE SI COINTERESAREA MEMBRILOR COOPERATORI In contextul eforturilor generale care se depun în agri­cultura socialistă şi în judeţul nostru, în ultimii ani, majorita­tea cooperativelor agricole de producţie au obţinut rezultate îmbucurătoare în sporirea proprietăţii obşteşti, mărirea pro­ducţiei agricole şi în creşterea veniturilor personale ale mem­­brilor cooperatori. In sensul acesta pot fi date ca exemplu coo­­ierativele agricole de producţie Sînzieni, Cernat, Petriceni, luduş, Tîrgu Secuiesc şi altele care au avut an de an rezul­te economice şi financiare remarcabile. Totuşi în cele mai bune cooperative m­ai sunt multe rezer­ve neutilizate. Referitor la aceasta, tov. Nicolae Ceauşescu, in documentele Congresului al X-lea al P.C.R. arata că: „ ... în cooperativele agricole de producţie există încă im­portante resurse materiale şi umane nefolosite, ceea ce im­pune" îmbunătăţirea organizării, conducerii si gospodăririi agri­culturii noastre cooperatiste". In lumina celor de mai sus, plenara Consiliului Uniunii­­ Naţionale a C.A.P. a luat anumite măsuri cu privire la perfec­tarea organizării, normării şi retribuirii muncii, măsuri ca­­■ în perfectă concordanţă cu etapa actuală de dezvol­­tîrii culturii cooperatiste. ..orcb­îrite luate în plenară sunt o urmare a analizării nu­meroaselor propuneri primite din partea unităţilor agricole cooperatiste şi a consultării unui număr de preşedinţi de C.A.P., ingineri membri cooperatori şi diferite organe şi spe­cialişti c­are se ocupă cu­­problemele agriculturii. Lucrătorii din agricultura judeţului nostru au primit cu deosebit interes hotărîrile plenarei şi exprimă satisfacţia că acestea vor contribui la creşterea volumului produselor agricole, ceea ce implicit va duce la creşterea veniturilor lor. Este necesar ca şi în judeţul nostru să fie folosite cu mai multă chibzuinţă şi mijloacele mecanice, paralel cu utiliza­rea cit mai raţională a îngrăşămintelor chimice şi naturale şi aplicarea în practică a realizărilor ştiinţei şi tehnicii a­­gricole. In afară de acestea fondurile proprii precum şi cre­ditele acordate de stat, vor trebui să fie folosite cu mai mult discernămînt şi spirit gospodăresc. In condiţiile judeţului nostru creşterea animalelor ocupă un loc important, de aceea organizarea unor ferme zootehnice cu gestiune internă va contribui la cointeresarea materială a Cooperatorilor care lucrează în sectorul zootehnic, concomi­tent cu dezvoltarea multilaterală a zootehniei. Fermele zootehnice cu gestiune internă se vor organiza la început în cîteva cooperative şi apoi pe baza experienţei acumulate, se vor extinde în mai multe unităţi. Fermele vor fi mixte sau specializate, în funcţie de numărul de animale şi li se va atribui terenul necesar pentru producerea fura­jelor. Aceste ferme vor duce la o mai bună valorificare a experienţei şi tradiţiilor existente în judeţ în creşterea bovi­nelor şi ovinelor şi la obţinerea unor animale cit mai produc­tive şi care să valorifice în cel mai înalt grad bogatul fond de pajişti naturale. Din practică s-a observat că,se obţin rezultate mai bune cînd munca este organizată pe brigăzi permanente de pro­ducţie, pe echipe şi chiar pe familii, ceea ce face necesară generalizarea acestei metode în toate cooperativele. Pentru a se utiliza forţa de muncă în tot cursul anului este necesar ca în cooperativele agricole de producţie in care există tradiţii şi sunt condiţii, să se organizeze activităţi anexe (confecţionarea de coşuri, mături etc.). Aceste activităţi se pot organiza şi la domiciliul membrilor cu capacitate redusă de muncă. S-a observat şi în practica agricolă a judeţului nostru că ziua­ munci nu întotdeauna reflectă real efortul depus de Ing. NEMETH LADISI­AU vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, directorul Direcţiei agricole judeţene (Continuare în pag. a 5-a) z. r.­­, C, Acad. PERPESSICIUS GENEZA POEMULUI EMINESCIAN (PROBLEMA VARIANTELOR) Cu riscul de a părea, de un pedant, cel pu­ţin didactic, şi-n orice caz fastidios, într-o z­i atît de solemnă şi de luminoasă ca aceea de astăzi, o explicaţie, sau mai curînd o preci­zare, deci o circumscriere a titlului prezentei comunicări, nu ni se pare inutilă. E vorba, adică mai puţin de tainele, oricum misterioa­se, ce prezida obîrşia dinţii a unei lucrări, de­cit de acele trepte succesive prin care trecu ea de ta lutul inanimat şi inform pina la sta­tuia împietrită şi fără de moarte. Căci dac­ă, spre deosebire de geneza lumilor din cosmo­gonia Scrisorii I, minutul cînd principiul vieţii ia fiinţă e mai greu de determinat, etapele ce decurg din clipa cînd totul a fost pus în miş­care, pe acelea orice peliculă, orient de puţin sensibilă, le înregistrează. Am­ mai amintit, şi nu odată, părerea acelui­­ziarist după care lu­ceafărul fusese scris într-o noapte, în trenul ce-l aducea pe Eminescu de la Iaşi la Bucu­reşti şi am înţeles, în cele din urmă, că în le­genda aceasta hiperbolicei zice totuşi un mare adevăr. E supremul omagiu pe care năzdră­vanul geniu al folclorului îl aduce atotputer­niciei instantanee a geniului creator. Gândul că o poemă atît de laborioasă ca Luceafărul a putut ţâşni, ca o altă Pal­las Athena, încoifata şi cu suliţa ei de aur, cu tot, din ţeasta jupi­­teriană a părintelui ei, nu e lipsit de farmec şi — mai Ştii ! — poate şi de o brumă de ade­văr. Căci ce scafandru a coborît vreodată la acea adîncime unde se zămislesc capodoperele şi cine ar putea tăgădui că poetul nostru n-a avut, din chiar minutul dinţii viziunea inte­grală şi perfectă a poemului său, dovadă că a izbutit să-i dea patina eternităţii,­ chiar dacă pentru aceasta i-au trebuit zece ani de trudă, de căutări continui, de munci ale facerii, din măruntaiele căreia, ea într-o năvalnică frămân­tare geologică, a concrescut un munte cu frun­tea pierdută în a­z­ur sau un atol de o p­aradi­­seacă frumuseţe. (­Sont­utare în pag. 6 *| Comitetul executiv al Consiliului popular ju­deţean Covasna, convoacă deputaţii Consiliului popular judeţean în cea de-a VI-a sesiune ordi­nară a Consiliului popular judeţean Covasna, care va avea loc în ziua de 23 ianuarie 1970, ora 9, la sediul Consiliului popular judeţean Covasna. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN COVASNA ""O Iarna pe Olt Foto ! BORTNYIK GYÖRGY

Next