Cuvîntul Nou, iunie 1970 (Anul 3, nr. 129-132)

1970-06-06 / nr. 129

CU TOATE FORŢELE PENTRU Vîrghiş I, produce din nou. Spre şantier. Foto : A. BARTHA Minerii Baraoltului — mereu în frunte • ZI SI NOAPTE, IN LUPTĂ CU STIHIILE DEZLĂNŢUITE ALE NATURII , PRODUCŢIA A FOST RELUATĂ IN SUBTERANE ŞI CARIERE I SE DĂ LUPTA PENTRU RECUPERAREA PRODUCŢIEI PIERDUTĂ IN ZILELE DE STAGNARE Deşi greu lovită de calamităţile naturale ce s-au abătut şi asupra judeţului nostru, întreprinderea minieră din Căpeni şi-a reluat în scurt timp activitatea. Rezistind furiei celor două unde de viitură ce au inundat pe rind galeriile subterane, abatajele şi cariera sectorului Virghiş I şi au distrus podul C.F.I. de pe pi­nul Cormoş, intrerupind întreaga activitate de producţie timp de opt zile, colectivul­­întreprinderii a luptat eroic zi şi noapte, selvind mina, instalaţiile, de la o distrugere ce părea iminentă. — Au fost momente — ne relatează inginerul şef Alexandru Nagy­­­cinci, după zeci de ore de luptă cu şuvoaiele distru­gătoare, istoviţi de nesomn şi de efort continuu, am trăit senti­mentul că lupta era zadarnică. In vreme ce pompele expulzau la suprafaţă adevărate torente de apă, altele se infiltrau ho­ţeşte prin crăpăturile provocate de alunecările de teren. A fost o încleştare oarbă, pe viaţă şi pe moarte, din care victorioşi au ieşit oamenii, minerii noştri. • — In momentele cele mai grele am simţit sprijinul neprecu­peţit al partidului — ne-a declarat directorul întreprinderii tov. Arcadie Boros. Personal, tovarăşul CAROL KIRÁLY a fost in mij­locul nostru, ne-a îmbărbătat, ne-a dat indicaţii preţioase asu­pra modului cum să reconstruim mai rapid podul rupt de furia apelor Cormoşului, cum să reorganizăm producţia. Acum, în toate sectoarele se lucrează. Mai sunt însă greutăţi, fireşte. Esen­ţial este că treptat, ele sunt eliminate şi în citeva zile, totul va reintra în normal.­­ Aici, la Căpeni, pagubele sunt apreciabile. Deşi cele mate­riale nu se cifrează decit la 123.000 lei, totuşi, însumate la cele provocate de stagnarea producţiei pe cele opt zile, ele se ridi­că la peste 3.000.000 lei , înscriind pe agenda de lucru a acestor zile imperativul totul pentru refacere, totul pentru normalizare, comitetul de par­tid, comitetul de direcţie de aici, au mobilizat toţi factorii res­ponsabili ai întreprinderii, întregul colectiv, la o acţiune cu sar­cini,precis delimitate, pentru a căror înfăptuire se depun eforturi uriaşe. Nimeni — de la miner la inginer sau funcţionar - nu-şi mai pune problema programului de lucru. Se munceşte continuu, de-a lungul întregii săptămâni, inclusiv duminica. ■Jelui este precis : 17.000 tone cărbune şi 1.580 tone brichete din lignit — producţie nerealizată datorită zilelor de stagnare - trebuie recuperate nu pînă la sfîrşitul anului, ci încă din această lună, iunie. Aici, in rindul colectivului care a chemat la întrecere pe anul 1970 toate colectivele de întreprinderi industriale din judeţul Co­­vasna, s-a cimentat hotărârea ca, în ciuda pagubelor pricinuite de calamităţi, angajamentele luate pentru depăşirea sarcinilor de plan pe primul semestru, să fie menţinute şi îndeplinite integral — 18.000 tone cărbune, 4.000 tone brichete, 2.150.000 lei la pro­ducţia globală, 1.950.000 lei la producţia marfă şi 600.000 lei beneficii. Că hotărîrea lor va fi respectată cum se cuvine, ne-o destăi­­nuie însăşi munca febrilă ce se desfăşoară in aceste zile­­ cu tot timpul ploios care a îmbibat adine faliile de cărbune din ca­riere — efortul de autentică dăruire pe care-l depun minerii, lă­cătuşii, mecanicii, electricienii — oameni ca Dezideriu Vajda, Imre Mathé, Iosif Deák, Ernest Nocia, Mihai Luca, maistrul prin­cipal Vasile Bălan, inginerii Carol Kirmăyer, Dezideriu Kiss, Ca­rol Păli şi încă mulţi oameni, aceiaşi oameni harnici care în zi­lele şi nopţile de calamitate ale trecutului mai, au ştiut să în­frunte şi să învingă eroic stihiile dezlănţuite ale naturii. L. VOICULESCU ANUL III nr. 129 pag. 2 • Pepiniere şi plantaţii smulse de furia apelor • Pentru refacere silvicultorii lucrează şi duminica • Lucrări executate prin muncă patriotică Fluxul celor două unde de viitură care a trecut ca un tăvălug peste sutele de hectare de suprafaţă agricolă şi a cau­zat pagube de milioane indus­triei din judeţul nostru, a pro­vocat distrugeri importante şi în sectorul silvic. O vizită întreprinsă zilele trecute la Ocolul silvic din Baraolt, ne-a prilejuit posibili­tatea de a consemna în rînduri­­le de faţă citeva din preocupări­le colectivului de silvicultori de aici, dirijate înspre reface­rea lucrărilor distruse de cala­mităţi şi diminuarea pagubelor generate de acestea. Au fost zile grele, în care­­întreg personalul ocolului a fost prezent acolo unde se mai puteau salva bunurile materia­le, instalaţiile şi amenajările sil­vice realizate cu bani şi trudă, — ne-a relatat ing. Maria So­­cea. Cu toate acestea, ne-au fost distruse un număr de şapte locuri de deversare — patru pe pîrîul Baraolt şi trei pe pîrîul Bodvay... Încă de la prima un­dă de viitură, pepiniera de trandafiri (6 ani) de la Biborţeni a fost dezrădăcinată în între­gime şi luată de ape. Paguba aceasta nu se mai poate repara. Am reînsămînţat pepiniera cu salcîmi ornamentali. A venit însă a doua viit­ură şi a ,spă­lat-o" complet. Am înregistrat apoi doborîturi de vînt ce tota­lizează peste 1 000 m.c. de ma­să lemnoasă, iar plantaţiile de plopi în aliniamente de pe malul canalului Biborțeni, au fost distruse pe o lungime de 5,4 km... Interlocutoarea ne-a vorbit apoi despre dîrzenia, tenaci- OAIÎIEflI CURE STIU Sil rUERiNGÎ STIHIILE DATIfRII tatea cu care lucrătorii ocolu­lui muncesc în aceste zile, pentru refacerea lucrărilor de cultură și diminuarea pagu­belor. — Ne-am angajat ca prin muncă patriotică să refacem în zilele de duminică ale acestei luni, toate lucrările de dever­sare de pe cursul pîraielor Bodvay şi Baraolt - a precizat interlocutoarea. în prima dum­i­­nică au şi fost refăcute o parte dintre ele. S-a reînsămînț­at cu salcîmi ornamentali pepiniera de la Biborţeni... Toate doborî­­turile de vînt au fost identifi­cate şi se vor vinde populaţiei din satele şi comunele aflate în perimetrul Ocolului silvic, cu prioritate celor ale căror gospodării au avut de suferit de pe urma calamităţilor. Se munceşte mult fără program, pentru ca întreaga activitate a ocolului să reintre în cel mai scurt timp în normal. In încheiere, consemnăm un fapt semnificativ pentru hărni­cia silvicultorilor baraolteni­­ cu toate greutăţile întîmpinate, ei au raportat îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor economice şi de producţie, atît pe luna mai, cit şi cele cumulate pe primele cinci luni. Planul anual de împăduriri a fost îndeplinit înainte de termen; s-au împă­durit peste prevederi 8 ha. cu specii de răşinoase repede crescătoare — molid, pin, du­glas. S-a cultivat un hectar cu smeură, care în doi ani va intra pe rod. S-au executat lu­crări de îngrijire a arboretului pe 30 ha şi de ajutorare a rege­nerării naturale pe 30 ha; s-au executat plantaţii de plopi în aliniamente, pe 5,5 km iar ope­raţiuni culturale pe 150 ha., s-au pus în valoare 20 000 m.c. masă lemnoasă şi s-au valorifi­cat către­­ C.A.P. şi populaţie, peste 1 300 m.c. lemn provenit din producţia accidentală .­a. Un veritabil şi elocvent bilanţ al hărniciei unor oameni care ştiu să învingă greutăţile să înfrîmgă furia distrugătoare a stihiilor naturii. V. LAURENȚIU Industria judeţului şi-a depăşit planul pe cinci luni • 12.404.000 lei la producţia globală • 11.202.000 lei la producţia marfă • 16.816 tone cărbune • Aproape 600 m.c. cherestea • 99.000 m.p. ţesături de bumbac • 71 tone de brînzeturi • 49 tone de carne ş.a. Cu toate greutăţile survenite pe parcursul lunii mai — în urma calamităţilor naturale ce au afectat în bună parte şi activitatea u­­nităţilor economice — oamenii muncii din in­dustria judeţului Covasna au raportat con­ducerii de partid şi de stat îndeplinirea inte­grală şi chiar depăşirea sarcinilor economice şi de producţie. Bilanţul încheiat la finele primelor cinci luni ale anului, Indică depăşirea planului la producţia globală cu 12.404.000 lei, la pro­ducţia marfă cu 11.202.000 lei şi la marfă vîn­­dută şi încasată, cu 3.526.000 lei. S-au realizat peste prevederile planului: 16.816 tone de cărbune, 4060 tone brichete din lignit, 592 m.c. cherestea de răşinoase, 99.000 m.p. ţesături tip bumbac, 71 tone brîn­zeturi, 49 tone carne ş.a. De menţionat, că sporul de producţie rea­lizat a fost obţinut în bună parte pe seama creşterii productivităţii muncii care, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a crescut cu 6,6 la sută. Demn de reţinut este şi faptul că în cele cinci luni au fost îndeplinite şi sarcinile de livrări la export , expediindu-se peste pre­vederi, spre pieţele externe, produse a că­ror valoare depăşeşte cifra de 2.000.000 Iei. V. L.

Next