Cuvîntul Nou, iulie 1970 (Anul 3, nr. 135-136)
1970-07-18 / nr. 135
n societatea contemporană, creşterea şi educarea copiilor au mai constituie o preocupare şi obligaţie numai a părinţilor. Statul, prin diverse căi şi mijloace, sprijină şi controlează viaţa de familie, se ocupă direct de tînăra generaţie, care trebuie pregătită să preia „ştafeta" edificării socialiste a ţării. Astfel, comitetele executive ale consiliilor populare desfăşoară, prin colectivele de sprijin, o permanentă activitate de autoritate tutelară. Colectivele de sprijin, formate din reprezentanţi ai unor instituţii, organizaţii de masă şi obşteşti este, sunt menite să ocrotească şi să apere interesele minorilor lipsiţi de ocrotire părintească sau predispuşi la săvîrşirea unor fapte antisociale, precum şi interesele tuturor celor care, din diferite cauze, nu-şi pot exercita drepturile. Majoritatea cazurilor ce intră în activitatea de autoritate tutelară se referă la copii minori, a căror creştere şi educaţie au de suferit din cauza părinţilor lor. Să exemplificăm cu cîteva cazuri care au constituit preocuparea colectivului de sprijin, de pe lingă Consiliul popular al oraşului Sfîntu Gheorghe . Părinţii minorului E. B. s-au despărţit, mama părăsind familia şi domiciliul. Tatăl — şofer la o întreprindere din localitate — rămîne singur să se ocupe de copil. L-a neglijat însă. Cazul a fost sesizat autorităţii tutelare în martie a.c. de către conducerea şcolii în care E. B. era (de fapt, absentând, mai mult nu era) elev în clasa a VllI-a... în prezent, minorul E. B. este absolvent al şcolii generale, iar tatăl său intenţionează să-l ajute să urmeze o şcoală profesională... Mai «rulţi minori (M. B. ; I. M. ; Cs. K.; G. T.; A. Cs. — Şcoala generală nr. 1 şi nr. 4) ajunseseră, din cauza absenţelor, în situaţia de a fi neşcolarizaţi. A intervenit colectivul de sprijin. Cu excepţia lui M. B., copiii s-au dus, apoi, cu regularitate la şcoală. Mama minorei M. B. arată că fata ei (înscrisă în clasa a VI-a) trebuie să îngrijească... copilul unei surori. O altă „justificare" : „E suficient că fata știe să scrie și să citească..." Convinsă, pina la urmă, că altfel trebuie să-și justifice calitatea de mamă, s-a angajat că, la toamnă, M. B. va urma cu regularitate cursurile clasei a Vl-a. Un caz aparte îl constituie minora M. Cs. în vîrsta de 16 ani. încă din 1969, autoritatea tutelară a sesizat Judecătoria pentru luarea măsurilor de internare a minorei într-o instituție de reeducare, pentru fapte de vagabondaj. Situația în familie era cu atît mai nedorită, cu cît, luînd „exemplu" de la sora lor, cei doi fraţi mai mici începuseră să lipsească de la şcoală. Diagnosticul: prea puţină atenţie din partea părinţilor, pentru creşterea şi educarea copiilor. In perioada în care soţul a stat în detenţiune, P. K. şi-a neglijat cei trei copii, dintre care cel mai mare, de... cinci ani. Autoritatea tutelară, cu sprijinul Biroului forţelor de muncă, i-a asigurat lui P. Et. un loc de muncă, pentru a-şi putea întreţine şi îngriji copiii. Ea, însă, n-a „rezistat" decir trei luni în întreprindere, interesând-« prea puţin baza materială stabilă ce i se oferise pentru a-şi putea îngriji copiii. Aceştia au fost internaţi în instituţii de ocrotire... În prezent, cei doi părinţi (tatăl şi-a ispăşit pedeapsa) sânt hotărîţi să-şi refacă familia. în ianuarie a.c., I. V. şi-a părăsit soţul şi căminul (din Miercurea Ciuc) „poposind" în oraşul Sfîntu Gheorghe, împreună cu cei doi copii (minori) ai lor. Cîteva luni de zile, dezorganizarea familiei a avut urmări nefaste asupra copiilor. în iunie, autoritatea tutelară, împreună cu organele de miliţie, i-au pus faţă în faţă pe cei doi soţi, determinîndu-i să revină pe făgaşul înţelegerii, în interesul familiei şi, mai ales, al copiilor. La vîrsta de 16—17 ani, A. C. şi A. D. au ajuns în faţa instanţei judecătoreşti, în urma comiterii mai multor spargeri în diverse locuinţe. Organele de miliţie au solicitat autorităţii tutelare efectuarea unei anchete sociale. La vîrsta cînd alţi tineri învaţă, se pregătesc pentru viaţă, cei doi băieţi, foşti elevi la liceul de construcţii, au ajuns pe banca acuzaţilor. Dar părinţii lor?! în calitate de ,,soţ" şi „tată", M. J. (Chilieni) se certa şi îşi batea nevasta şi pe cei doi copii — fete de 14 şi respectiv 16 ani. Nu cunoştea, probabil, alt mod de a-şi „exercita" rolul pe care-1 avea în familie ... în luna martie, acest caz a fost sesizat autorităţii tutelare. După aceea, situaţia familiei s-a îmbunătăţit simţitor, cele două fete puţind să se întoarcă liniştite acasă, de la muncă sau şcoală. ★ Am prezentat, succint, cîteva cazuri reprezentative de rău tratament aplicat minorilor, influenţă negativă asupra celor din familii dezorganizate, creşterea şi educarea copiilor periclitate din cauza comportării nesănătoase a părinţilor, lipsa de supraveghere a copiilor de către părinţi, aplanarea litigiilor şi neînţelegerilor dintre soţi cu copii minori, în scopul evitării divorţului, pentru reconsolidarea familiei. Am omis cazurile de tutelă şi curatelă, numărul lor fiind foarte mic. Competenţa, conştiinciozitatea şi — putem spune — chiar dăruirea de care dau dovadă membrii colectivului de sprijin al autorităţii tutelare, atunci cînd au de asanat viaţa unor familii, pentru consolidarea ei şi apărarea intereselor minorului, pot fi luate ca exemplu de către acei părinţi, care, conduşi de interese meschine sau sentimente ce nu fac nimănui cinste, privesc prezentul şi viitorul propriilor lor copii cu indiferenţă. In aceste cazuri, expresii ca „dragoste de mamă", „ocrotire părintească", „tatăl — stîlp al casei şi sprijin de nădejde al familiei", devin inconsistente, uneori chiar nepotrivite. Ce „dragoste de mamă" are acea femeie care-şi neglijează copiii, interesîndu-se numai de propriile-i plăceri şi satisfacţii ? ! Ce „ocrotire părintească“ au acei copii ajunşi în situaţia de a fi trimişi, de către stat, în instituţii de ocrotire sau reeducare?! Ce „stîlp al familiei", este acel tată, ai cărui copii n-au curaj să meargă acasă, de frica bătăii şi a insultelor? ! Ce viitor asigură, copiilor lor, acei părinţi care consideră că, în ziua de azi, e suficient dacă ştii „să scrii şi să citeşti" ? ! In asemenea cazuri, copilul ajunge, la maturitate, un infirm sufletesc, un mutilat ca intelect, un om incapabil să se integreze mersului înainte al societăţii. Dar societatea are nevoie de oameni întregi, sănătoşi. De aceea, ea intervine din primul moment în care observă că unul din fiii ei este un pericol. Educaţia copiilor nu mai este de mult numai o „problemă de familie". Concomitent. ..Fiul acţionează atît pentru sancţionarea părinţilor care-şi, neglijează îndatoririle, cit şi pentru ocrotirea şi apărarea minorilor lipsiţi de grija părintească. Copilul nu este numai al părinţilor ci este şi membru al întregii societăţi. Iar societatea intervine atunci cînd formarea, dezvoltarea minorului ca om al zilelor noastre, este periclitată. Aceste obligaţii aparţin însă, în primul rînd, părinţilor. Ei sunt direct răspunzători de creşterea şi educarea copiilor lor, şi această obligaţie poate fi sprijinită, dar niciodată substituită sau neglijată. D. CUCU EDUCAŢIA COPIILOR - numai o „problemă de familie“? COLECTIVELE OBŞTEŞTI PENTRU MUNCA POLITICĂ - MAI ACTIVE, MAI INFLUENTE şi etapa actuală de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, realizarea măreţelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., impune intensificarea participării conştiente a maselor largi la realizarea politicii partidului, creşterea aportului conştiinţei socialiste asupra progresului în toate domeniile vieţii sociale. „Edificarea orînduirii socaliste, subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este opera conştientă a maselor, rodul gindirii şi activităţii creatoare a întregului popor, ce-şi făureşte liber propriul său destin". Munca politică de masă, ca parte componentă a muncii de partid, este un mijloc deosebit de eficace în mîinile organizaţiilor de partid, în munca lor de educare politică a muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor de la oraşe şi sate, în perioada care s-a scurs de la începutul acestui an, munca politică de masă a contribuit la mobilizarea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor din întreprinderile industriale şi agricole, ţăranilor cooperatori, a celorlalţi oameni ai muncii, la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Este de menţionat că faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia globală industrială a crescut cu 21,7 la sută, ceea ce corespunde unui spor de 114.991.000 lei, 48,5 la sută din acestea realizîndu-se pe seama creşterii productivităţii muncii. Prin eforturile depuse de oamenii muncii din agricultură, cu toate cele 29.000 ha. calamitate, campania de primăvară s-a încheiat în condiţii corespunzătoare, iar în prezent întreţinerea culturilor se află într-un stadiu destul de avansat. S-au obţinut creşteri însemnate la efectivele de animale. In cadrul C.A.P. numai în cursul primului semestru al acestui an s-a înregistrat o creştere de 2515 bovine, peste 21.000 ovine, iar la producţia de lapte de vacă, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a realizat un plus de 19.900 hi. Organele şi organizaţiile de partid din judeţul Covasna, folosesc variate mijloace şi forme ale muncii politice de masă (convorbiri, expuneri, seri de calcul, de întrebări şi răspunsuri, schimburi de experienţă, munca politică de la om la om etc.). Aceste mijloace şi forme au fost reactualizate ca urmare a concluziilor comisiei pentru problemele propagandei şi ale muncii politice şi educative de masă a G.C. al P.C.R. în acest sens munca politică de masă trebuie subordonată realizării şi depăşirii sarcinilor ce revin judeţului nostru, din planul economiei naţionale pe 1970, din viitorul plan cincinal, mobilizând toţi oamenii muncii din întreprinderile industriale şi agricole din C.A.P. etc. să depună eforturi sporite pentru a da produse peste angajamentele asumate, contribuind astfel la recuperarea pierderilor provocate de calamităţile naturale. Prin munca politică de masă trebuie să explicăm ţărănimii, lucrătorilor din unităţile agricole de stat, tuturor specialiştilor din agricultură, sarcinile ce le revin din Legea privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură, determinîndu-i să se situeze printre primii în respectarea prevederilor acestuia. Pornind de la aprecierea că activitatea ideologică, cu formele ei — printre care munca politică de masă — este sarcină de mare răspundere a fiecărei organizaţii de partid, a birourilor organizaţiilor de bază, secretarii şi locţiitorii acestora sunt chemaţi să îndrume şi să conducă permanent organizarea şi activitatea colectivelor obşteşti pentru munca politică de masă. Colectivul obştesc pentru munca politică de masă se organizează pe lingă fiecare organizaţie de bază, la locul de muncă, în întreprinderi, pe şantierele de construcţii, în unităţile comerţului de stat şi cooperatist, în cooperativele meşteşugăreşti, în şcoli, în alte instituţii, încartiere, I.M.A., I.A.S., C.A.P., sate necooperativizate etc. Munca cu membrii acestor colective nu se poate desfăşura la întâmplare. Ea necesită un sistem bine chibzuit şi organizat. Selecţionarea justa şi educarea tovarăşilor din aceste colective, organizarea unei munci permanente cu aceştia, constituie una din cele mai importante sarcini ale birourilor organizaţiilor de partid. Numărul celor cuprinşi în colectivele obşteşti pentru munca politică de masă, este în funcţie de numărul comuniştilor, al oamenilor muncii din unitatea respectivă. în aceste colective trebuie selecţionaţi cei mai buni comunişti, membrii birourilor organizaţiilor de bază, ai activelor U.T.C., sindicale, cadrele de specialişti, maiştri, cadre cu munci de răspundere din întreprinderile de stat şi unităţile agricole, fruntaşi în producţie, tovarăşi care sunt exemplu de comportare şi ţinută morală, receptivi la tot ceea ce este nou, iar componenţa nominală a acestor colective să se aprobe de adunările generale ale organizaţiilor de partid. în comune şi oraşe deputaţii au obligaţia să explice în circumscripţiile lor electorale, sarcinile ce decurg din hotărîrile adoptate în sesiunile ordinare sau extraordinare ale consiliilor populare, să mobilizeze alegătorii la opera de, înfăptuire a întregii politici a partidului şi a statului nostru. în ultimele două luni, sub îndrumarea nemijlocită a organului județean de partid, comitetele orăşeneşti, comunale şi organizaţiile de bază au format 265 colective obşteşti pentru munca politică de masă, ele cuprinzând peste 3200 membri. Consider că numărul celor cuprinşi în aceste colective este însă sub posibilităţile de care dispunem. Astfel, putem aminti I. M. Căpeni, unde din totalul comuniştilor ANUL III nr. 135 pag. 2