Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)

1970-10-01 / nr. 146

SALUTUL adresat cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea unor C.A.P.-uri din judeţul Covasna Intimpinăm o nouă sărbătoare : se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea a 17 gospodării agricole de producţie din jude­ţul Covasna.­­ C.A.P.-urile din Cernat, Mărtineni, Ghidfalău, Moacşa, Ar­cuş, Baraolt, Brăduţ, Căpeni, Dalnic, Lemnia, Micfalău, Pă­­păuţi, Reci, Valea Crişului, Vîrghiş, Sfîntu Gheorghe şi Leţ, fac parte din primele unităţi agricole socialiste ale ţării, uni­tăţi care — la fel ca şi celelalte cooperative — au luat fiinţă ca rezultat al politicii agricole juste, marxist-leniniste a Par­tidului Comunist Român. Cu prilejul acestei aniversări, Comitetul judeţean Covasna al Partidului Comunist Român, Comitetul executiv al Consiliu­lui popular judeţean, adresează un salut călduros organizaţii­lor de partid, conducerilor şi tuturor lucrătorilor din coope­rativele agricole de producţie. C.A.P.-urile au constituit, de-a lungul anilor, o pildă vie a superiorităţii agriculturii cooperativizate. Membrii C.A.P. s-au achitat cu cinste de îndatoririle ce le-au revenit, înde­­plinindu-şi în mod exemplar sarcinile de producţie. Agricultura socialistă înseamnă mai multe bunuri de con­sum pentru populaţie, mai multă materie primă pentru indus­trie, o viaţă mai îmbelşugată a oamenilor din oraşele şi sate­le patriei. Impunătoare sunt cifrele indicînd transformările substanţiale ce au avut loc, în decurs de 20 de ani, în viaţa unităţilor agricole. Faţă de media obţinută la grîu, de 1200—1300 kilograme pe hectar între anii 1951—1956, producţia actuală re­prezintă o creştere aproape dublă, la sfecla de zahăr. Aproape s-a triplat, iar la cartofi a crescut cu 50 la sută. Intr-un ritm impetuos s-a dezvoltat şi sectorul zootehnic. C.A.P.-urile pe care le aniversăm au contribuit decisiv la rea­lizarea în linii mari, în judeţul nostru — pînă la sfirşitul lunii august — a planului privind efectivele de animale, iar pro­ducţia medie la lapte s-a cifrat peste media obţinută pe ţară. Schimbările calitative în procesul de producţie sunt ilus­trate evident de creşterea continuă a nivelului de trai al lu­crătorilor de pe ogoare. In cei 20 de ani, prin electrificare, asfaltarea şoselelor, construirea multor case noi, şcoli, clădiri ale unităţilor de deservirea populaţiei, cămine culturale, s-a schimbat aspectul comunelor, care păşesc pe drumul civili­zaţiei. Sărbătorim a 20-a aniversare a C.A.P.-urilor din judeţ intr-un moment de cotitură în viaţa poporului nostru , ne aflăm la confluenţa a două cincinaluri, cind întregul popor — fără deosebire de naţionalitate — îşi îndreaptă eforturile spre înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. — spre înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Suntem­ convinşi că toţi lucrătorii ogoarelor, organizaţiile de partid, fără a-şi precupeţi eforturile vor face totul pen­tru terminarea la timp a lucrărilor din actuala campanie a­­gricolă. Însufleţiţi de apropiata sărbătoare a aniversării a 50 de ani de existenţă a P.C.R., membrii­­C.A.P.-urilor din judeţul nostru obţin succese din ce în ce mai mari, demne de hărni­cia şi priceperea întregului nostru popor. In preajma Zilei recoltei, urăm C.A.P.-urilor, organizaţii­lor de partid din unităţile agricole şi din comune, tuturor lucrătorilor de pe ogoare multă sănătate şi fericire, noi succese în activitate ! COMITETUL JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R., COM­IT­ET­UL EX­EC­U­TIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN În memoria lui Doja Cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la naşterea lui Gheorghe Doja, conducător al războiului ţărănesc de la 1514, pe baza pro­punerilor făcute de Comitetul judeţean Covasna al P.C.R., Co­mitetul Central al P.C .R. a a­­probat : — Aşezarea unei plăci come­morative la locul unde a exis­tat casa natală a lui Gheorghe Doja. Placa va cuprinde următorul text : „Aici s-a născut Gheorghe Doja, conducător al luptei fră­ţeşti a iobagilor români şi ma­ghiari pentru libertatea popo­­rului‘‘. — Căminul cultural din Dal­nic va purta numele lui Gheor­ghe Doja. — De asemenea, clubul mun­citoresc al Fabricii textile „Ol­tul** va purta numele lui Gheor­ghe Doja. — Cite o stradă din oraşele Tîrgu Secuiesc şi Intorsura Hu­­ză­ului va purta numele marii personalităţi istorice. Aceste măsuri constituie o nouă dovadă a politicii naţio­nale marxist-leniniste, promo­vate de partidul nostru, a cin­stei acordate memoriei proemi­nentelor figuri istorice, a pre­ţuirii date de către partid tra­diţiilor progresiste. Luna trecută, lucrătorii OCL mixt Sfintu Gheorghe au dezbătut cifrele de plan pe anii 1971—1975. A fost o dez­batere vie, la obiect, care a demonstrat interesul deosebit al celor de aici, pentru crearea tuturor condiţiilor necesare, în­făptuirii sarcinilor ce le revin în viitorul cincinal. Numeroşii participanţi la discuţii ,­ res­ponsabili­ de magazine, gestio­nari, vînzători, merceologi etc., au făcut comitetului de direc­ţie o serie de propuneri care, traduse în viaţă, vor duce la creşterea capacităţii de desfa­cere a organizaţiei lor comer­ciale, la reducerea cheltuieli­­lilor de circulaţie a mărfurilor, la creşterea productivităţii muncii pe salariat. Concluzia generală, a fost deci, că există toate condiţiile pentru îndepli­nirea exemplară a sarcinilor stabilite pentru viitorul cinci­nal. In plus, la propunerea co­mitetului de direcţie, adunarea salariaţilor­ a adoptat hotărirea de a îmbunătăţi cifrele indica­torilor de plan, cu­ aproape 10 milioane lei la desfacerea pro­duselor, cu 950.000 lei la capi­tolul de reducere a cheltuie­lilor de circulaţie a mărfurilor, cu aproape un milion lei la be­neficii, precum şi cu realizarea — cu ajutorul creditelor ban­care — a două campinguri cu restaurant pe arterele turisti­ce, a unei spălătorii, dotarea unor magazine cu mobilier nou ş. a. Demn de reţinut este faptul că dezvoltarea reţelei comer­ciale a acestei organizaţii, în anii viitorului cincinal, va de­termina o creştere a volumu­lui de desfacere către popu­laţie, cu cca. 84 la sută — ceea ce implică, pe lingă con­diţia dezvoltării reţelei, şi pe cea a pregătirii cadrelor, a perfecţionării lor profesionale, a însuşirii şi aplicării unor­­me­tode de mare productivitate în deservirea cumpărătorilor şi în manipularea mărfurilor. Cum se vor realiza toate a­­cestea ? Ce măsuri s-au între­prins, sau sunt pe cale de a se întreprinde, pentru ca încă de la începutul anului 1971 această organizație comercială să poată asalta frontal, sarci­nile planificate ? ...Am pătruns în intimitatea preocupărilor conducerii O.C.L. mixt — concentrate în prezent pe această direcţie. Prima con­statare : încheierea­ ultimei e­­diţii a adunării generale a sala­riaţilor a declanşat o intensă atmosferă de lucru ; se stu­diază propunerile salariaţilor făcute în adunările generale, se aleg cu realism şi respon­sabilitate soluţiile cele mai bu­ne de organizare, extindere şi dezvoltare a unor unităţi­­ se stabilesc ultimele detalii de proiect ale obiectivelor de in­vestiţii ce urmează a fi ataca­te şi a mări „zestrea“ comer­cială ; se definitivează şi se L. VOICULESCU COMERŢUL — la porţile viitorului cincinal Aspect de la Fabrica de amidon din Tirgu­­Secuiesc. Foto : A. BARTH V Din sumar : • Brates 350 (pag a 2-a) • Literatură și artă (pag. 6-7). • Cronica săptămînii (pag a 9-a). • Meridiane (pag. a 11-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­■ ORC­AN AL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III, NR. 146 SIMBATĂ, 3 OCTOMBRIE 1970 12 PAGINI, 50 BANI DESCHIDEREA ANULUI UNIVERSITAR A început un nou an universitar. Profesorii şi studenţii , animaţi de idealul unanim de a contribui cu elan şi competenţă la înfăptu­irea obiectivelor ce stau în faţa învăţămîntului nostru superior, a programului de dezvoltare a ţării, aşa cum au fost ele fundamentate de către Congresul al X-lea al partidului — au participat la entuziastele manifestări, care au marcat acest important eveniment. Prezenţa în mijlocul studenţilor şi profesori­lor, la sărbătoarea deschiderii cursurilor uni­versitare, a conducătorilor de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a prile­juit şi în acest an întîlniri emoţionante. Studenţii celui mai mare centru universitar al ţării —­ Bucureşti — au trăit un moment deosebit, avînd în această zi festivă în mij­locul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al partidului, pe tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ,­­Ianos Fazekaş, Manea Mănescu, Dumitru Popa, I­ conte Răutu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Iliescu. Tineretul studios, corpul profesoral, văd in aceasta o cinstire ce se aduce şcolii superioare, o dovadă elocventă a preţuirii pe care i-o acordă partidul şi statul, întregul popor, rolul ei în opera de făurire a societăţii socialiste, mul­tilateral dezvoltate. După terminarea vizitei în institutele­­ de învăţămînt bucureştene, la sala Palatului Re­publicii a avut loc adunarea festivă de deschi­dere a anului universitar 1970 — 1971, orga­nizată de Ministerul învăţămîntului. La adu­nare au participat studenţi şi cadre didactice universitare. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat, este întîmpinată cu aclamaţii îndelungi, urale şi aplauze puternice. In prezidiul adunării iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Ver­­deţ, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ion Iliescu, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei R.S.R., lec­tori ai institutelor de învăţămînt superior din Capitală, profesori universitari, studenţi frun­taşi. Intîmpinat cu puternice aplauze, a luat cuvîn­­tul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In repetate rînd­uri, profesorii şi studenţii prezenţi , la adu­nare au subliniat, prin ovaţii şi aplauze, cu­vintele secretarului general al partidului, indi­caţiile de excepţională însemnătate pentru dez­voltarea şi perfecţionarea învăţămîntului supe­rior, pentru pregătirea noilor cadre de specia­lişti la nivelul exigenţelor ştiinţei, tehnicii şi culturii mondiale, pentru ca fiecare absolvent al învăţămîntului superior să se afirme la lo­cul de muncă — în întreprinderi, pe ogoare, în institute de cercetări — ca un constructor competent, entuziast al societăţii­­ socialiste multilateral dezvoltate". (Continuare în pag.­n 4-al

Next