Cuvîntul Nou, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 163-186)
1970-11-01 / nr. 163
Anul III Nr. 163 DUMINICĂ 1 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In amfiteatrul de la Vîrghiş O fabrică, o uzină, un complex industrial îşi fac simţită intr-un anumit fel prezenţa in peisajul unei aşezări, ritmul muncii, freamătul gîndurilor, îndemînarea miinilor, zumzetul maşinilor şi instalaţiilor izvorind de dincolo de zidurile halelor, desfăşurîndu-se în spaţiu ca un flux magnetic ce te învăluie, te atrage, pentru ca apoi să te risipească in ceea ce presimţi că se petrece acolo, în inima şi sufletul fabricii, unde munca rodeşte în fiecare zi, unde anotimpul recoltelor bogate n-are sfîrşit. Aşa ţi se întîmplă să simţi de pildă în apropierea platformei industriale de la Tîrgu Secuiesc, sau în preajma Fabricii de cherestea de la Zăbrătău, sau... şi exemplele ar mai putea continua încă, judeţul nostru cunoscînd din plin verticala înnoirilor industriale. În cariera de la Vîrghiş, însă, unde munca înseamnă o luptă continuă dintre om şi împotriva muntelui, freamătul de care vorbeam primeşte alte valenţe, se încarcă cu alte ipostaze, de mit, fluxul magnetic al muncii ademenind deopotrivă om, pămînt şi cer, înălţîndu-se şi învăluind totul asemeni fiorului nespus de plăcut din basmele cu zmei şi Feţi-frumoşi. Ca un amfiteatru, parcă anume tăiat din puterea de-a fi a pămintului, cariera îşi primeşte oaspeţii în linişte, munca purtînd aici cu adevărat însemnele unui ritual, încîntător spectacol de pantomimă. Tîrziul toamnei a ajuns şi la Vîrghiş. Dealurile, lipsite de verdeaţa ierbii şi a pădurilor, arată ca nişte spinări de animale preistorice, uriaşe, costelive, căzute în foamea dorului de primăvară. Soarele zîmbeşte amara neputinţă. Cariera însă nu ţine seama că natura şi-a pus o altă mască. Indiferenţa ei înseamnă menţinerea din toate puterile, fie soare, ploaie, cald sau frig, a unui ritm de muncă superior, care să asigure îndeplinirea şi depăşirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor. Şi aceasta cu atît mai mult cu cit pe cartea de vizită a sectorului Vîrghiş, stă scris, cu litere de aur depăşirea planului cu peste 34.000 tone de cărbune. Descătuşat de blestemul erelor, care, în zgîrcenia lor de fete bătrîne l-au învăluit în pămînt şi piatră, stratul de cărbune rabdă supus muşcăturile excavatorului care a pare un dinosaur înviat din morţi. Székely Iosif, excavatoristul, mînuind cu pricepere manetă după manetă, potoleşte foamea benzii transportoare ce se furişează ca un şarpe uriaş, de-a lungul carerei, ca o arteră, purtînd încărcătura grea şi preţioasă, diamantul negru, către o gură de galerie, de unde, o altă bandă îl preia ducîndu-l către silozul sub care vagoanele C.F.I. aşteaptă veşnic nerăbdătoare. La dozator, Bogdan Francisc şi Andreica Emeric, urmăresc atenţi ca începutul de drum al cărbunelui să fie cum s-ar zice „într-un ceas bun“. Pe treapta de sus a carierei, in partea nordică, alt excavator, care ascultă de Bencza Ştefan, execută descoperta. Una după alta, autocamioanele, între care cele stăpînite de Nagy Árpád şi Moise Nicolae, trec lingă excavator, aşteaptă cîteva clipe pînă ce sînt încărcate şi, gîfîind sub greutatea pămîntului, se îndreaptă spre haldă. Pînă să ajungi la stratul de cărbune, trebuie evacuaţi mii, zeci de mii de metri cubi de pămînt. Zilnic excavatoarele dislocă 1500 tone de cărbune şi peste 2 000 metri cubi de steril. Şi pentru ca spectacolul să fie deplin, ca un regizor, buldozeristul Farcaş Alexandru, nu mai pridideşte să creeze condiţii cu RADU SELEJAN (Continuare în pag. a 3-a) la peisajul industrial al Intorsurii Buzăului se înscrie și Fabrica de lăzi care produce 9000 de furnituri pe zi. Vremea bună ne favorizează Să dinamizăm ritmul arăturilor şi al însămînţărilor de toamnă Avem condiţii optime de intensificare a ritmului de pregătire a recoltei, anului viitor. Timpul ne favorizează. Recoltarea cartofilor s-a terminat în cea mai mare parte şi astfel, tractoarele pot fi utilizate din ce în ce mai mult la efectuarea arăturilor şi însămînţărilor de toamnă. In aceste zile trebuie doar să dăm dovadă de un înalt simţ gospodăresc. Pînă în seara zilei de 30 octombrie a.c. realizările mecanizatorilor şi cooperatorilor din judeţul nostru se prezentau astfel : teren pregătit — 72,7 la sută, însămînţări total — 70,5 la sută, din care grîu-secară — 82,1 la sută. Se remarcă o apreciată intensificare a vitezei de lucru. In ultimele patru zile s-au efectuat în medie zilnic 550 ha. pregătiri de teren şi 580 ha. însămînţări. Un mare număr de unităţi cooperatiste au terminat cultivarea griului de toamnă. Printre ele : Catalina, Chichiş, Chilieni, Ilieni, Lemnia, Mereni, Moacşa, Păpăuţi, Sîntionlunca, Tg. Secuiesc, sau se apropie de finişul acestei lucrări . Băţanii Mari, Estelnic, Ghelinţa, Lisnău, Lunga, Ozun, Reci, Sf. Gheorghe şi Valea Grişului. C.A.P. Lisnău, din totalul însăminţărilor de toamnă nu mai are de efectuat decit 25 ha. La fel la C.A.P. Estelnic 20 ha., Bicsad 20 ha. şi Păpăuţi 20 ha. La adresa acestor unităţi cooperatiste fruntaşe nu putem avea decit cuvinte de laudă. Mecanizatorii şi-au făcut din plin datoria, muncind şi în timpul nopţii. Nu se poate vorbi însă pretutindeni de o preocupare atentă din partea consiliului de conducere şi a secţiilor de mecanizare în ce priveşte folosirea judicioasă a timpului şi a maşinilor disponibile în vederea grăbirii terminării lucrărilor agricole de toamnă în cele mai bune condiţiuni. O astfel de situaţie se prezintă la C.A.P. Brăduţi, care are în plan însămînţarea a 800 ha., din care a realizat doar 390 ha. La C.A.P. Malnaş a nu însămînţat 95 ha. din 160 ha. Deci, plan mic, realizări la fel de mici. Sub un procent de 50 la sută se află şi unităţilecooperatiste din Belin, Aita Mare, Cernat, Petriceni etc. Şi în aceste cazuri consiliilor de conducere din amintitele unităţi cooperatiste le revine obligaţia luării unor măsuri concrete de sporire a vitezei de lucru la însămînţările de toamnă. Aceasta presupune în primul rînd, grăbirea eliberării terenurilor, în ••.pecial ale celor ocupate de cartofi şi o mai bună utilizare a tractoarelor şi maşinilor agricole. Este ştiut că fiecare oră pierdută are repercusiuni asupra volumului producţiei cerealiere a anului viitor. Din această cauză repartizarea zilnică trebuie să se facă în aşa fel incit fiecărui tractor să i se asigure o perioadă de lucru corespunzătoare folosirii la maximum a zilei-lumină. In acelaşi timp, să fie respectată indicaţia Direcţiei agricole judeţene şi U.J.C.A.P. cu privire la o operativă deplasare a tractoarelor spre acele unităţi cooperatiste care au ce să le dea de lucru. E o sarcină ce rrgvine întreprinderilor de mecanizare a agriculturii ca şi inginerilor şefi din cooperativele agricole de producţie, direct răspunzători de realizarea planului de producţie a secţiilor de mecanizare. TEODOR PARLEAI /k ZI PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA ! VâNTURILOR Poluarea aerului şi apei, zgomotul, reziduurile radioactive, aglomeraţiile urbanistice, criminalitatea — iată cîteva fenomene care ameninţă în perspectivă societatea în ţările puternic industrializate ale lumii apusene. Numeroşi oameni de ştiinţă trag semnalul de alarmă şi caută soluţii care să pună la adăpost viitoarele generaţii. MORPINII DE PE VIA APPIA Revista americană „Time“ relata recent că, în prima săptămînă a lunii septembrie, marile centre urbane de pe glob erau înecate într-o atmosferă viciată. In Statele Unite, aerul poluat a cuprins întreaga coastă a Atlantiadul de (Continuare în pag. a 4-a) „SOCIETATEA SINUCIGAȘĂ i II Aur cîntător ! Cîndva, abia sosit pe un mare şantier cuprins de febra creşterilor, un excavatorist tînăr, cu obrazul ars de arşiţă şi vînt, surprinzîndu-mi, poate, privirea admirativă în care cuprindeam colosul cu zgomot sacadat şi pătrunzător, braţul său uriaş descriind, cu cupa arcuri largi pe cer, mi-a strigat prietenos de la înălţimea ferestrei cabinei de comandă : — E aur cîntător... Nu mi-am dat seama imediat de semnificaţia cuvintelor sale. Evidentă, surprinzător de caldă, a fost afecţiunea cu care le-a rostit...’ Abia mai tîrziu m-am edificat asupra înţelesului adînc al sintagmei sui-generis „aur-cîntător“ ... Gîndul din rîndurile de mai jos s-a vrut împărtăşit sub lumina acestei metafore . .. T. MORAR (Continuare în pag. a 3-a) Am intilnit paznici la datorie Cu cîteva zile în urmă am primit de la Boroşneul Mare o scrisoare „anonimă“ în care ni se cerea să relatăm în „amănunte“ despre activitatea paznicilor şi din alte locuri ale judeţului nostru Iată, că sîntem în măsură să va satisfacem dorinţa, de data aceasta, „drumeţind“ prin noapte, pe poteci de munte, prin comunele din Intorsura Buzăului, bvnd frigid se aşterne ca la el acasă, mînînd oamenii spre gurile sobei. Primul popas l-am făcut la Barcani, la bufet. Era luni. Bufetul, închis. Aici geamul era spart, legat doar cu o sîrmă, înăuntru fel de fel de bunătăţi, care mai de care făcîndu-ne cu ochiul. Dar nu eram flămînzi. Magazia, neasigurată. De altfel cine s-ar fi aşteptat la asemenea vizitatori „întîrziaţi“ ? Afară, rezemate de peretele mucegăit al magaziei, cîteva sobe de aragaz. Le putem încărca, sau le pune în „funcţiune“ ca să ne încâlzim pentru întîlnirile viitoare. Dar, fiind la începutul drumului, le-am lăsat în paza „liniştei“ şi am plecat, tocmai la Consiliul popular comunal, unde paznicii Ion şi Dumitru Neagu, se cuibăreau lingă sobă. Şi aşa trebuia să fie cineva la consiliu în locul tovarășului Vasile Dogaru, care nu venise însă la „datorie“. L-am așteptat. Am intrat în sala de sport... unde se putea juca în toată regula o partidă de tenis de masă. Erau patru: sergentul major Nicolae Moldovan, Romulus Bocîrnea, contabil șef la Intorsura Buzăului — Nicolae Bularea, şoferul şi... reporterul. Dar partida n-a avut loc pentru că la contabilitate uşa era deschisă şi ni s-a „prins“ o maşină de scris „Consul“ că e lăsată, pe masă, , să înfrunte frigul din interior. Nu i-am putut îndeplini dorinţa — n-am găsit unde să o închidem. In sertarele deschise încărcate doldora cu acte oficiale şi borderouri (cu data de 26.X. 1970) n-a încăput. Ne-a părut rău. Am „rugat-o“ să-i transmită tovarăşului contabil Ion Tudor şi casieriţelor, că le-am lăsat actele in ordine, le-am aranjat frumos, le-am închis sertarele, aşa, ca să fie închise pînă dimineaţa, că erau actele consiliului şi remizierei. Nu de altceva dar să se ştie că a „umblat“ cineva la ele, le-a ascultat „plîngerile“, le-a „încurajat“ că omul de serviciu, trebuie să sosească din ■ moment în moment, că nu se poate lăsa totul deschis la voia întîmplării. Șoferul a vrut ION MĂRGINEANU (Continuare în pag. a 3-a) ! Contracte pentru produse alimentare Pentru asigurarea fondului de marfă pe anul 1971, O.C.L. mixt Sfîntu Gheorghe a încheiat zilele acestea contracte de achiziţii cu cîteva dintre unităţile furnizoare din judeţul Constanţa, pentru produse alimentare. Contractele sunt încheiate pentru produse zaharoase, biscuiţi, conserve de carne, paste făinoase, conserve de legume ..şi fructe. Săptămîna aceasta urmează să fie încheiate contracte pentru achiziţionarea unor produse lactate, brînzeturi, vinuri, rachiuri, tutun etc. A. MURTEAN | a////////////////////////////////////////^ //H«//ZOT/////////////////////«/rf în pagina a 2-a Cadran cultural ...şi carul de foc urca harnic prin Valea Zânelor, spre codrii de aur şi argint ai Comandăului ... Foto : A. BARTHA In faza de lucru un descarcator mecanic La U.E.I.L. Intorsura Buzăului, noţiunea de mecanizare se află în permanentă concretizare. In prezent, se află în faza de lucru — la secţia Zăbrătău — realizarea unui descărcător mecanic. Folosirea acestuia, va permite economii de manoperă echivalând cu munca a 4—5 muncitori și reducerea cheltuielilor de manipulare cu 1—2 lei la fiecare metru cub masă lemnoasă. CLUB AL TINERETULUI LA BARAOLT Ieri, s-a deschis la Baraolt • Clubul tineretului , din programul pentru această seară deînceput a amintitei instituții, am spicuit următoarele activităţi : în afară de muzică şi dans, pentru destinderea tinerilor oameni ai muncii, utecişti românişi maghiari, se vor recita versuri şi va avea loc un interesant concurs „Cine ştie, câştigă“ dotat cu premii. Cele zece întrebări ale concursului nu vizează o temă anume, și aceasta, credem, va conferi o mai mare atractivitate serii. __________| Sezonul rece şi avatarurile aprovizionării muncitorilor forestieri „AVEM, dar... lipseşte !“ CIND GESTIONARII SE GRĂBESC... ÎNCET TOVARĂŞI DE LA U.J.C.C., SUNTEŢI PE „RECEPŢIE“ Zilele acestea intrăm în cea de-a treia lună din actualul an forestier, deci putem spune că ne aflăm în plină campanie... forestieră. Dar nu despre mersul producţiei ne-am propus să vorbim aici.. Subiectul abordat se referă la modul în care s-a înfăptuit pînă la această oră aprovizionarea magazinelor ce deservesc muncitorii forestieri, magazine ce se cifrează la 33 pe întreaga rază a judeţului nostru, şi care ar trebui, cel puţin din punct de vedere teoretic, să reprezinte nişte unităţi-etalon din toate punctele de vedere , să fie bine aprovizionate, cu sortimente specifice, diversificate, ce sunt solicitate în mod deosebit de către forestieri. Concluziile desprinse în urma acestei acţiuni de control, întreprinse de către Inspectoratul comercial de stat al judeţului în colaborare cu Consiliul judeţean al sindicatelor, Direcţia comercială, U.J.C.C. şi I.J.V.L.P. contrazic in bună măsură principiile teoretice enunţate mai înainte. Aceasta pentru că pretutindeni, în afara unor mici excepţii pe ici, pe colo, s-au înregistrat aceleaşi deficienţe, al unei , atotcuprinzătoare nepăsări, venite din partea gestionarilor respectivelor magazine, precum şi din partea preşedinţilor cooperativelor de consum ce le patronează. Ce explicaţii ni se pot da, privitoare la penuria din rafturile magazinelor a unor sortimente foarte căutate de forestieri ca : slănină afumată şi sărată, costiţă afumată, toate sortimentele de paste făinoase şi de brînzeturi fermentate, oţet, ceai (!), aşa cum am întilnit la magazinul forestier din comuna Zăbala, unde funcţionează ca gestionară Elena Burnichi ? Dar slaba aprovizionare întîlnită la Zăbala, nu are un caracter de unicat. Aspecte similare vom găsi şi la alte unităţi din bazinul Covasna , Păpăuţi, Comandău, cu punctele ANCHETA NOASTRĂ Giveş şi Mica, Zagon ş.a. In bazinul Breţcu au fost controlate magazinele forestiere de la gurile de exploatare Oituz, Caraslău, Lepşa, Donath, înregistrîndu-se şi aici numeroase... absenţe : untură, mălai, conserve de carne de porc, griş, făină intermediară etc. Nici în bazinul Intorsurii Buzăului, situaţia nu este mai strălucită. Şi de aici lipsesc multe sortimente, începînd cu banala unsoare pentru bocanci (Urlătoarea şi Tîrsa) şi terminînd cu margarina, untura, peştele sărat, sucul de roşii etc. (Bota şi Mercu). De fapt la Metcu, funcţiona înainte şi o cantină pentru muncitorii ce lucrau la fasonat, dar care, în prezent, poate oferi doar... lacăte pe uşi, urmînd ca forestierii să-şi cumpere alimente de la magazinul cu pricina, care, s-a văzut mai sus, este aprovizionat aşa cum este ! O altă lacună, în acest parchet forestier o constituie faptul, că la nici un magazin n-am întîlnit măcar aşa „de sămânţă“ vorba-ceea, cartofi, ceapă, varză, zarzavaturi, precum şi alte legume, trebuincioase consumatorului curent. Şi aspectele critice nu se opresc aici. Astfel, dacă în alte părţilipseşte brînza (şi aceasta datorită unei dexW * ' . V fectuoase aprovizionari), apoi , la magazinul forestier din oraşul Baraolt — gestionar Andrei Gali — ea se depreciază. Organele de control au găsit în acest magazin, bine pusă la păstrare, o cantitate de 25 kg. brînză telemea de vacă, ce îşi modificase proprietăţile organoleptice. Şi fiindcă A.G., a ţinut parcă să demonstreze că degradarea brînzei n-a fost un accident, s-au mai descoperit două kilograme de dragouri de ciocolată ce aveau crema mucegăită ! Halal gestionar.. Cu prilejul controlului s-a mai constatat, tot ca o notă generală, că deficienţe la magazinele forestiere sunt nu numai la capitolul aprovizionării. Pînă la data apariţiei acestor rînduri, în unităţile din toate parchetele se însilozează pentru iarnă o cantitate foarte mică de cartofi, ceapă, varză, fasole uscată, rădăcinoase, murături (vezi magazinele din Breţcu, Oituz, Poiana Sărată, Lepşa, Tîrsa, Bota, Micfalău, Bicsad etc., etc.). Ba,mai mult. Bordeiele în care urmează să se facă însilozarea sunt, în parte , degradate, neamenajate ori complet deteriorate. Altele sunt abia în construcţie, aşa cum este cazul unităţilor din Comandău, Gives, Donath, Lepşa. Oare ce se aşteaptă ? Venirea intr-adevăr a zăpezii şi a gerului ? De ce la unele magazine treaba merge bine? Cum de unii gestionari, ex. : Keresztes Tibor (Turia) Bálint Vilmos (Cormoş — Baraolt), ori preşedinţii unor cooperative de consum, dintre care am putea să-i menţionăm la loc de cinste: pe Finna Gábor (Sînzieni) sau pe Téglás Andrei (Malnaş), pot să se preocupe de toate ? Pentru că alţii nu le urmează pilda, mulţumindu-se doar să le înregistreze strădaniile cu... răceală ? Poate că spiritul de iniţiativă al gestionarilor Victor Bularca (Tîrsa), Iulian Neagoe (Bota), Ludovic Danes (Cernát), Esztera Dénes (Cormoş 2 — Baraolt), sancţionaţi contravenţional de către organele de control cu prilejul raidului, se va „dezgheţa“ în sfîrşit, acum în ultimul ceas înainte de venirea iernii... Ce ziceţi tovarăşi de la U.J.C.C., se poate ? HORIA C. DELIU :