Cuvîntul Nou, decembrie 1970 (Anul 3, nr. 188-214)
1970-12-01 / nr. 188
Primele şarje de amidon au consemnat apariţia pe harta judeţului Covasna a unui nou şi modern obiectiv industrial : Fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc. în coloanele presei au apărut primele informaţii, elogii aduse constructorilor, primele consemnări ale izbînzii. Iar peste cîteva luni de zile, acest început de creaţie va intra în cotidian, în obişnuit. Oamenii vor vorbi despre producţia acestei fabrici, despre frumuseţea ei şi a muncitorilor de acolo, ca despre un lucru simplu, obişnuit. Reporterii vor scrie despre izbînzi şi visuri, despre împliniri şi datine, despre oamenii care hotărăsc soarta producţiei. Dar, întotdeauna va rămîne o doză de inedit, de legendă necunoscută în totalitatea sa. Aerul va păstra gesturile începutului, primele cuvinte, o anumită febră care caracterizează primii paşi. Şi ca intr-o străveche legendă, zarea care a văzut omul proiectat în toată monumentalitatea sa, statuar, făurindu-şi propriul destin, s■a păstra urmele unei poezii aparte, mereu pură şi frumoasă. După probele mecanice şi tehnologice, primele cantităţi de amidon au devenit deja producţie curentă. Fluxul tehnologic a dobîn însemnări de reporter orele începutului din continuitate. Munca şi-a dobîndit un ritm, o personalitate. Instalaţiile vor atinge nu peste mult timp parametrii proiectaţi. Construcţia s-a terminat. Oamenii care au construit fabrica se vor muta pe alt şantier, în alt oraş al ţării, unde vor ridica alte siluete de beton şi metal, unde-şi vor aduce aportul la edificarea altor fabrici, altor obiective economice. Şi zilele de febră care s-au consumat acolo, la marginea oraşului Tîrgu Secuiesc pe locul unde se ridică impunătoare cea mai modernă fabrică de amidon din Europa, vor intra în legendă, în biografiile constructorilor, în viaţa lor. Acolo s-au născut, visuri şi pasiuni, s-au împlinit destine. Acel început va rămîne în memoria noastră, ca o frumoasă amintire, ca o poezie trăită. Căci el a fost un act de construcţie şi de creaţie în acelaşi timp, aşa cum sînt toate faptele omului contemporan, a omului care construind se desăvîrşeşte, se depăşeşte necontenit. ★ Soarele urca spre cerul amiezei cînd am vizitat fabrica. Era în ziua care premergea darea în funcţiune a unităţii. Ritmul, trepidanţa, febrilitatea gesturilor, aveau o distincţie deosebită. A doua zi trebuia să înceapă producţia. Oamenii se încrucişau în drumuri scurte, precise, printre instalaţii şi agregate. In curtea fabricii am cunoscut pe unul dintre cei care au lucrat acolo, pe şantier , şeful de echipă Ştefan Apetrei. Desăvîrșea ultimele lucrări GEORGE BOITOR (Continuare în pag a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢARII E UNIŢI VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul III Nr. 188 MARŢI, 1 decembrie 1970 4 pagini 30 bani Pe marginea expunerii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R.din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii Un îndemn mobilizator, puternic pentru lucrătorii ogoarelor DOMINIC SZÁSZ, secretar al Comitetului judeţean de partid Expunerea secretarului general al P.G.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, se înscrie în contextul programului partidului de dezvoltare şi de modernizare a agriculturii, ramură principală a economiei naţionale. Prin relaţiile noi de producţie şi formele de organizare care s-au statornicit în urma cooperativizării agriculturii, avînd condiţii naturale favorabile şi o bază materială corespunzătoare, (Continuare în pag. a 2-a) Reorganizarea I. M. A., o necesitate reală a producţiei In expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R., din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării planificării şi conducerii agriculturii, o importanţă de prim ordin , se acordă reorganizării întreprinderilor de mecanizare a agriculturii. Aşa cum se arată în expunere, pentru folosirea mai raţională a bazei tehnice, cu care este dotată agricultura, pentru utilizarea coordonată şi unitară a mijloacelor mecanice şi pentru creşterea răspunderii întreprinderilor de mecanizare în întreaga desfăşurare a activităţii de producţie, este necesar ca acestea să fie legate în mod direct de cooperativele agricole. Realizarea acestui deziderat prin crearea unui număr mai mare de întreprinderi de mecanizare este calea cea mai sigură, care prezintă avantaje multipie pentru producţia agricolă. Ing. GHEORGHE MĂGĂRIE directorul I.M.A. Sf. Gheorghe (Continuare în pag. a 2-a) yw////////wr///OT///j,'/////w/«/W//////////w//////w///////«///w«/H////e TELEGRAMĂ CĂTRE, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI IUBITE TOVARĂŞE NICOLAE CEAUŞESCU, Noi, învăţătorii, elevii de ieri şi de astăzi, părinţii, toţi locuitorii din comuna Catalina, judeţul Covasna, cu ocazia aniversării a 300 deari de existenţă a şcolii noastre, ne exprimăm recunoştinţa şi preţuirea faţă de conducătorii de partid şi de stat, faţă de Dv. personal, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Vă mulţumim pentru grija deosebită pe care o acordaţi dezvoltării instituţiilor de învăţămînt, în scopul realizării sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Această aniversare este încă o dovadă a sprijinului acordat de partidul nostru în valorificarea tradiţiilor progresiste ale naţionalităţilor conlocuitoare şi în asigurarea dezvoltării permanente a culturii acestora. In anii de după eliberarea patriei noastre, şcoala din Catalina, ca toate şcolile din ţară, s-a dezvoltat, atît în ceea ce priveşte baza materială, cit şi în perfecţionarea procesului instructiv-educativ. Alături de şcoala veche s-au construit, cinci săli de clasă, un laborator bine înzestrat şi o bază sportivă, care stau la dispoziţia copiilor. Asigurări Comitetul Central al Partidului Comunist Român, personal pe Dv. mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci neobosiţi pentru educarea generaţiilor noi în spiritul dragostei nemărginite faţă de partid şi patrie, în lumina măreţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru a întimpina cu noi succese marele eveniment, semicentenarul creării partidului, contribuind astfel la înflorirea continuă a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România, Catalina 29 noiembrie 1970. Cadrele didactice, elevii şi comitetul de părinţi al Şcolii generale din Catalina Instalația de concentrare de la Fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc. „SECRETUL" . PERFORMANŢE Zilele trecute Fabrica de confecţii din Tîrgu Secuiesc a încheiat un contract cu Libia pentru livrarea a 40 000 bucăţi pantaloni. Termenul de livrare era 20 decembrie a.c. Conform vechiului flux tehnologic, contractul nu putea fi onorat decît în proporţie de 70 la sută. Pentru respectarea termenului de livrare era necesară reorganizarea întregului flux tehnologic, acţiune realizată într-un timp record de Costică Stoenescu şeful serviciului tehnic, prin mecanizarea a două operaţii principale — prin suplimentarea operaţiilor mai importante şi mai complexe ca execuţie pentru asigurarea unei viteze de lucru mărite, prin creşterea numărului utilajelor şi a personalului direct etc. Toate aceste măsuri rezolvate la timp din resurse locale n-au impietat cu nimic producţia celorlalte secţii ale întreprinderii. De la 1500 pantaloni pe zi, în condiţiile vechiului flux tehnologic, după reorganizarea acestuia, producţia secţiei respective a crescut la 2500 bucăţi pe zi. însuşirea acestui plan de măsuri a fost realizată, cu o mare operativitate, în numai 10 ore. Verificat şi aprobat de colectivul de conducere al întreprinderii, el a fost transpus în practică sîmbătă, 28 noiembrie a.c. la ora 5,00. Pînă la ora 13, zece măsuri din 12 cîte cuprindea planul, s-au realizat fără dificultate. In condiţiile acestei îmbunătăţiri a procesului de producţie, contractul cu Libia va putea fi onorat cu 5 zile înainte de termen. A. MUREŞAN în pagina a 2-a SPORT PREZENŢE FAMILIARE In acest an de învăţămînt peste 50 de absolvenţi ai institutelor de învăţămînt superior au fost repartizaţi în diferite şcoli ale judeţului nostru. Li s-a făcut atunci, în prima lor zi de „prezentare la post“ o primire festivă la Casa agronomului dinArcuş , o atmosferă generală de entuziasm şi nelinişte întrebătoare stăpînea adunarea căci, încă impresiile nu se diferenţiaseră pe deplin şi apoi erau laprimul şi cel mai important pas al lor in viaţă ; veniseră aici cu încrederea lor tinerească în viitor şi în puterile lor, cu dorinţa de a-şi împlini personalitatea lor creatoare, cu gîndul intim de a deveni fiecare educatorul desăvîrşit. A trecut de atunci cîtva timp de muncă, la catedră. I-am cunoscut pe cîţiva dintre ei, mai siguri, mai maturi, preocupaţi de activitatea lor, prezenţe armonioase şi familiare la locul lor de muncă, aşa mi-au apărut : Bucura Petrovan, Gabriela Garcea, profesoare la Liceul din Covasna, Ladislau Vinceffi, profesor la Şcoala generală din Zagon. Împreună cu ceilalţi tineri profesori ai judeţului nostru ei au reuşit să se integreze în munca productivă, să respire pulsul rapid, cu ample rezonanţe al zilelor noastre. Le-a fost uşor ? Bucura Petrovan : Au fost mai „grele“ gîndurile pe care mi le făceam înainte de a mă prezenta la post. „Cum e orăşelul“ ? „Ce vei face“ ? „în ce colectiv voi nimeri“ ? „Va fi desigur un colectiv distant, antipatic „încuiat“, directorii excesiv de severi, etc. etc.“ Toate aceste presupuneri care le A. C. (Continuare în pag. a 2-a) ... ASTAZI E O ZI MARE Grăbeam spre căminul cultural din Catalina, unde avea loc aniversarea a 300 de ani de existenţă a Şcolii generale de aici, vociferări, oameni grăbiţi, mai tineri ori vîrstnici, unii îmbrăcaţi în pitoreştile costume populare, animaţia şi atmosfera cu acel „ce“ deosebit care vorbeşte şi precede evenimentele insufleţitoare din viaţa oricărui sat, traducea o mare participare şi ataşare afectivă. Simulînd neştiinţa, m-am apropiat de un grup de săteni, cerînd lămuriri. • He-hei, se vede că nu sînteţi de pe aici ; şcoala noastră împlineşte 300 de ani, înţelegeţi, 300 de ani... Noi suntem din satul Mărtineni... pe vremuri am învăţat aici şi-am venit s-o felicităm; altă apă curgea pe atunci la moară, dar înlătur aceste aduceri aminte, căci astăzi e o zi mare... M-am convins de acest fapt cînd, o sală arhiplină, asculta, sorbea aproape, cuvintele tovarăşilor din prezidiu : Carol Sántha, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Francisc Izsák, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, Ernest Zakariás, directorul şcolii, Ludovic Kiss, directorul Liceului din Tg. Secuiesc, cadre şi foste cadre didactice, elevi şi foşti elevi. Se vorbea aici de o evoluţie anevoioasă şi trudnică pe care a ţivut-o şcoala lor, de zelul unor dascăli, de ajutorul unor localnici, erau amintiţi, traversînd generaţiile, foşti elevi, deveniţi mîndrie a satului. Cei prezenţi la festivităţi au adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu — imn de recunoştinţă şi angajament, în acelaşi timp, pentru minunatele condiţii care s-au creat desfăşurării activităţii de instruire şi educare a generaţiilor zilelor noastre. Şi fiecare se simţea mîndru că a învăţat, ori învaţă în această şcoală, care îşi trăieşte în reţeaua învăţămîntului nostru de azi, viaţa de nobilă educatoare în spiritul celor mai înalte idei ale umanismului , ale comunismului. Şcolii sărbătorite i-a fost oferit, mai apoi, un remarcabil buchet artistic, din partea formaţiei locale de dansuri populare şi cor, din partea orchestrei şi soliştilor formaţiei artistice a Şcolii generale din Zăbala ; era, de altfel, ziua omagiilor... ANNA COTIE O problemă majoră. CONTRACTAREA FONDULUI DE MARFĂ PENTRU ANUL VIITOR Una din cele mai importante acţiuni în asigurarea fondului de mărfuri destinat aprovizionării populaţiei o constituie elaborarea şi fundamentarea necesarului de mărfuri şi transmiterea acestora în structură la furnizori, prin comenzile specificative. Organizaţiile şi întreprinderile comerciale de stat şi ale cooperaţiei de consum au sarcina de a elabora, pe baza unei temeinice fundamentări, necesarele proprii de mărfuri şi de a participa efectiv la contractarea fondului de marfă cu industria. Pentru asigurarea unei judicioase fundamentări a cererilor de mărfuri la nivelul fiecărei întreprinderi şi organizaţii comerciale, trebuie avute în vedere următoarele elemente : consumurile pe locuitor din localitatea respectivă, în comparaţie cu nivelul înregistrat pe ţară sau în alte judeţe, perspectiva creşterii veniturilor, schimbările ce intervin în structura populaţiei prin realizarea noilor obiective economice , datele privind evoluţia desfacerilor realizate, tendinţele cererii, volumul şi structura stocurilor existente, nivelul pe care trebuie să-l aibă acestea pentru a asigura continuitatea aprovizionării populaţiei, dezvoltarea construcţiilor de locuinţe, darea în folosinţă a noilor apartamente, ceea ce presupune creşterea cererii pentru bunuri de folosinţă îndelungată, materiale de construcţii şi mobilă, posibilitatea oferirii înlocuitorilor. Prin prisma noilor reglementări în vigoare, în acţiunea de constituire şi contractare a fondului de mărfuri pe anul 1971, atribuţiile organizaţiilor şi întreprinderilor comerciale au crescut substanţial. In acest sens, în cadrul măsurilor de simplificare a relaţiilor, nomenclatorul mărfurilor care s-au nominalizat şi defalcat la nivelul Direcţiei comerciale judeţene a fost redus de la 87 de produse principale, în acest an, la 15 produse pentru anul 1971. Corelat cu cerinţele prezentate mai sus, cu potenţialul în continuă creştere al industriei bunurilor de consum, fondul de marfă angajat pentru anul 1971 este îmbunătăţit, atît ca volum cit şi ca structură, în comparaţie cu cel din acest an. Un prim argument : la principalele articole de folosinţă îndelungată s-au asigurat creşteri de 7—40 la sută faţă de anul curent, creşteri caracterizate printr-o diversificare sortimentală, prin ridicarea „ştachetei" calităţii la produsele contractate. Concretizat, acesta înseamnă că la anul 1971 în judeţul nostru vor intra cu peste 23,7 la sută mai multe televizoare, într-un sortiment de şase tipuri (faţă de două tipuri în anul curent) şi anume : Venus E 47, Modern E 47, Olimp E 47, Miraj 59, AUREL BIRT, dispecer comercial la Direcţia comercială judeţeană Covasna (Continuare în pag. a 2-a) VtNTURILOR Orice încercare de a enumera domeniile de folosire a electricităţii în lumea modernă implică un risc ce frizează absurdul. Deşi, este cert, nimeni nu foloseşte electricitate, ci doar roadele ei, sau, să zicem aşa, sub formă „prelucrată", exprimată în lumină, căldură, mişcare etc., ca atare, electricitatea rămîne ascunsă simţurilor omului. Există însă la Moscova un centru care foloseşte electricitatea sub formă „crudă“ unde un grup de savanţi se ocupă numai de acest lucru. ... Undeva în vecinătatea Volgai, lingă o imensă pădure de mesteceni, nu departe de Moscova, se ridică o antenă uriaşă, „paratrăsnetul“, înconjurată de un adevărat „cuib“ de figuri ciudate : un tei de berze cu două catalige, fără cioc, roşii, galbene, verzi (li se spune „separatoare de tensiune“), păsări stranii într-un picior („declanşatori aerieni de tensiune“). Şi, deasupra lor, o adevărată ghirlandă de obiecte castanii, suspendate de un fir („lanţuri de izolatoare“). Undeva, mai la o parte, câteva căsuţe cu acoperiş argintiu — umilite parcă de horele de culori proiectate pe cerul senin al Volgai. Iar în faţa lui, grupuri de oameni în halate albe privesc nerăbdători ultimele zvîcniri roşietice ale amurgului in apele Volgai. Şi după ce undele fluviului capătă nuanţe de oţel, iar deasupra paratrăsnetului începe să clipocească prima stea, o voce de bărbat pietroasă începe să numere în difuzor : „.. .Trei, doi, unu... experiment“. O lumină orbitoare alb-portocalie înconjoară lanţul de izolatori, iar peste cîteva fracţiuni de secundă, o pîrîitură năprasnică zguduie totul în jur, ecoul ei aleargă pierzîndu-se peste mestecenii foşnind. Un miros de ars se prelinge în jos, peste oamenii care nu au izbutit încă să-şi ia din faţa ochilor aparatele de filmat şi fotografiat. Iar după ce vocea din difuzor anunţă că „experimentul s-a terminat“, începe forfota. Toţi aleargă spre una din căsuţele umile. Şi aici, prin faţa camerelor de developat, se aud, una după alta, întrebările : — Durează mult ? — Puţină răbdare. Iar cînd operatorul din cabina de developat iese cu oscilograma încă udă, în jurul lui se string toţi, ciorchine. Ce să fie ? Nişte linii negre sinusoidale curgînd în jos ca nişte rădăcini. — Excepţional, eclatorul a funcţionat excepţional, exclamă cineva, arătînd spre una din linii. — Rebeele — la înălţime pur şi simplu, se îmbujorează o tînără. — „Experiment izbutit“, conchide vocea din difuzor, dar nu mai e o simplă voce. E chiar Vasili Fleaghin, responsabilul pentru utilaj şi pentru conectarea substanţei la supratensiune. Oscilogramele sunt puse la uscat. — Electricitate, aşa,cum este ea. Vezi ? Electricitate crudă, nefolosită. Aflată în drum spre folosire. Forţă, uite-o. Calculele încep din nou. Dacă vor izbuti, înseamnă că pe viitoarele „căi de transport“ vor fi înlăturate numeroase piedici, şi aşa ceva trebuie ştiut bine dinainte, căci se trimit 750.000 volţi curent alternativ. Toţi odată, pe fir. Şi... Practic, fire de transport pentru 750 KW nu există deocamdată. Există numai unul, experimental, Konakovo-Moscova, pe o lungime de numai 60 km. Pe parcurs, electricitatea este „scoasă“ de pe fir în stare „crudă“, pentru a i se studia comportarea înainte de a fi trimisă la drum lung. Aici, la substația „Opîtnaia“, se studiază. modul de comportare a liniei de tensiune supraînaltă la diferite regimuri de funcţionare, L. DUŢA, corespondent Agerpres la Moscova (Continuare în pag. a 4-a„ Electricitate sub formă......crudă“ RAID — ANCHETA SIMBATĂ - 6 ORE pe drumuri publice Sîmbătă seara, am fost invitaţi la un raid întreprins de lucrătorii I.M.J. — Covasna, cu scopul de a surprinde aspecte legate de circulaţia pe drumurile publice, împreună cu echipajul maşinii Dacia 1300, format din locotenentul Viorel Cojoc şi sergentul major Petru Hrişcă începînd de la ora 18, timp de 6 ore) am străbătut aproape întreaga reţea de şosele, ce împînzeşte judeţul nostru. De la bun început trebuie să menţionăm, că majoritatea conducătorilor auto pe care i-am întîlnit în raidul nostru, respectau cu stricteţe regulile de circulaţie, traseul înscris pe foaia de parcurs şi prezentau autovehiculele într-o bună stare tehnică. Dar, din păcate, după cum ne-a confirmat şi tov. colonel Rudolf Izsák, comandantul I.M.J. Covasna, unii conducători auto, de multe ori aceiaşi, vechi clienţi ai organelor de circulaţie, nu înţeleg să respecte regulile de circulaţie producînd perturbări ale traficului rutier şi uneori accidente care duc la importante pierderi materiale. Asupra acestor aspecte vom insista în raidul-anchetă întreprins. Numai un păhărel! Este binecunoscut ce influenţe nefaste are alcoolul pentru omul de la volan. In raidul nostru, după testele efectuate au fost reţinute 5 permise de conducere, de către organele de miliţie, celor care se aflau într-o stare de „euforie bahică“. Vom exemplifica numai două cazuri. T. ADJUDEANU (Continuare în pag. a 3-a)