Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)

1971-01-03 / nr. 215

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi ai Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 215 DUMINICĂ 3 Ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou •Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, In aceste clipe solemne cînd se termină încă un an de acti­vitate rodnică şi înfăptuiri remarcabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă adresez tuturor un călduros mesaj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, şi a guvernului Republicii Socialiste România. Pentru poporul nostru, această sărbătoare are o semnificaţie deosebită deoarece ea marchează nu numai sfîrşitul unui an de viaţă şi muncă, ci şi încheierea planului cincinal 1966—1970 cu rezultate bune, cu un bilanţ bogat. în aceşti ani, România socia­listă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei continuă pe calea civilizaţiei. S-au dezvoltat şi modernizat forţele de producţie ale ţării, a crescut avuţia naţională. Ca urmare a rezultatelor obţi­nute în producţia materială, a crescut venitul naţional, au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei de la oraşe şi sate. în această perioadă s-a înfăptuit majorarea generală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pensiile, alocaţiile pentru copii, s-a intensificat construc­ţia de locuinţe. Statul nostru socialist a alocat fonduri însem­nate pentru dezvoltarea învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănă­tăţii. Putem spune că întregul program de edificare economică şi socialistă adoptat cu cinci ani în urmă de Congresul al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu succes. Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un an de grele încer­cări pentru poporul român , inundaţiile din primăvară au prici­nuit pagube mari economiei naţionale şi populaţiei. Poporul nos­tru şi-a dovedit însă şi cu acest prilej înaltă forţă morală, erois­mul, patriotismul său fierbinte. în ciuda greutăţilor, planul in­dustrial a fost îndeplinit, agricultura a furnizat economiei na­ţionale importante cantităţi de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fondului de mărfuri agroalimentare necesar aprovi­zionării populaţiei. Toate acestea sunt o dovadă elocventă a trăi­­niciei şi superiorităţii orînduirii noastre socialiste, a capacităţii poporului român de a infringe şi depăşi orice obstacole în mersul său triumfător spre comunism. Progresele pe care le-am­ obţinut sunt o vie şi pregnantă în­truchipare a activităţii neobosite desfăşurate de clasa munci­toare, de ţărănime şi intelectualitate, de tooţi cetăţenii, fără deo­sebire de naţionalitate, care urmează cu încredere nestrămutată politica partidului — expresie a intereselor fundamentale şi a aspiraţiilor celor mai arzătoare ale poporului nostru. Daţi-mi voie ca pentru toate aceste realizări, pentru munca nobilă în­chinată înfloririi patriei noastre scumpe, România socialistă, să vă adresez tuturor, dragi concetăţeni, cele mai sincere şi cordiale felicitări. O dată cu începu­tu­l anului 1971, intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării economice şi social-culturale a ţării, concretizată în prevederile noului plan cincinal. Pe drept cuvînt se poate spune ca cincinalul viitor, întocmit pe baza Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului, va asigura ridicarea la un nivel su­­perior a întregii economii naționale, atit ca potențial, dar mai­­al*. din punct de vedere calitativ, îndeplinirea planului de stat . Pe 1971 — adoptat recent de Marea Adunare Naţională — va crea premisele pentru realizarea în cele mai bune condiţii a acestui măreţ program. Au fost luate — şi se vor lua în continuare — măsuri pentru perfecţionarea activităţii economice, pentru creş­terea eficienţei întregii producţii materiale. S-a trecut la apli­carea măsurilor pentru ridicarea nivelului agriculturii, atit prin dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale, cit şi prin perfec­ţionarea organizării, conducerii şi planificării producţiei. In centrul preocupărilor partidului şi statului nostru va via grija pentru satisfacerea intr-un grad tot mai înalt a cerinţelor materiale şi spirituale ale poporului. Recenta plenară a Comi­tetului Central a adoptat în acest scop o serie de măsuri impor­tante, în cursul anului 1971, ca şi în ceilalţi ani ai noului cincinal vor fi luate măsuri pentru creşterea nivelului de trai al maselor. Se vor asigura, pe măsura sporirii resurselor materiale şi finan­ciare, venituri tot mai mari pentru oamenii muncii, condiţii de viaţă din ce în ce mai bune pentru întregul popor. Tot ceea ce se făureşte în ţara noastră, întreaga activitate de construcţie so­cialistă are drept ţel major bunăstarea oamenilor muncii, asigu­rarea accesului tuturor membrilor societăţii la binefacerile civi­lizaţiei moderne, dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane. Realizarea acestor mari obiective cere din partea tuturor celor ce muncesc — în calitatea lor dublă de producători şi pro­prietari ai mijloacelor de producţie — o activitate susţinută, o contribuţie activă la soluţionarea problemelor generale ale vieţii economice, politice şi sociale. Perfecţionarea organizării şi pla­nificării economiei, dezvoltarea democraţiei socialiste creează cadrul propice pentru participarea efectivă a oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea producţiei, la ac­tivitatea tuturor organismelor sociale, la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici de construcţie socialistă. Mersul înainte al Ro­mâniei spre progres şi prosperitate este astfel rezultatul nemij­locit al creaţiei conştiente a poporului, deplin suveran în ţara sa, stăpîn pe destinele sale, liber să-şi făurească viitorul aşa cum doreşte. Dispunem de o bază economică puternică, avem o perspec­tivă clară, ţeluri precise. La cîrma ţării se află încercatul nostru partid comunist, strîns legat de clasa muncitoare, de masele largi ale oamenilor muncii, trup din trupul poporului, care îşi îndepli­neşte cu cinste rolul istoric de forţă politică conducătoare a so­cietăţii socialiste, călăuzindu-se după legile generale ale noii orînduiri, după învăţătura marxist-leninistă aplicată creator la condiţiile istorice şi­­sociale ale României. Semnificaţia deosebită a noului an este accentuată şi prin faptul că în 1971 vom aniversa semicentenarul Partidului Comunist Român, a cărui glorioasă existenţă demonstrează că idealul suprem al comuniştilor români a fost şi rămîne slujirea devotată a poporului în mijlocul căruia s-au născut, asigurarea libertăţii şi prosperităţii patriei, a viito­rului ei fericit. Dragi tovarăşi, Anul 1970 a fost un an bogat în evenimente internaţionale. Deşi cercurile imperialiste au întreprins o serie de acţiuni me­nite să pună în pericol cauza păcii, securitatea popoarelor, să agraveze încordarea pe arena mondială, putem afirma că linia dominantă a evoluţiei internaţionale a constituit-o succesele for­ţelor progresiste în lupta pentru înlăturarea pericolului unui nou război, pentru destindere şi colaborare. Viaţa a adus noi şi noi dovezi că popoarele lumii doresc cu ardoare să trăiască liber şi independent, că ele sînt hotărîte să nu mai admită politica im­perialistă de dominaţie, dictat şi agresiune, să lupte pentru ca toate naţiunile să poată colabora în deplină egalitate, în­ folosul propriu şi al progresului general, în anul 1970, Republica Socialistă România, credincioasă po­liticii sale de pace, securitate, pătrunsă de un înalt spirit de răspundere faţă de soarta poporului român şi a păcii mondiale, a desfăşurat o intensă activitate internaţională. S-au lărgit rela­ţiile de prietenie şi colaborare ale ţării noastre cu toate statele socialiste, s-a dezvoltat cooperarea noastră cu numeroase ţări ale lumii. în acest an au avut loc schimburi de vizite, contacte şi întîlniri între reprezentanţii României şi ai unui mare număr de state de pe toate continentele. S-au dezvoltat raporturile dintre Partidul Comunist Român şi celelalte detaşamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale frontului antiimpe­­rialist. Ţara noastră a depus eforturi susţinute pentru normali­zarea situaţiei pe continent şi înfăptuirea securităţii europene, pentru crearea unui climat care să favorizeze o largă şi fructu­oasă cooperare între state. în acelaşi timp, am acţionat consec­vent pentru stingerea focarelor de război şi încordare care pe­riclitează securitatea şi liniştea omenirii, pentru rezolvarea paş­nică a litigiilor internaţionale. Ca rezultat al politicii şi activi­tăţii sale, Republica Socialistă Rom­ânia se bucură de prestigiu şi simpatie în rîndul tuturor popoarelor, are prieteni pe toate meridianele globului, ocupă un loc de cinste în viaţa internaţio­nală Intrăm în noul an cu hotărîrea fermă de a extinde şi mai mult relaţiile de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate ţările socialiste, de a face totul pentru întărirea unităţii şi coeziunii sistemului mondial socialist, a mişcării comuniste şi muncitor­eşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. în acelaşi timp, acţionînd în spiritul coexistenţei paşnice, vom lărgi legăturile economice, politice, tehnico-ştiinţifice şi culturale cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. Vom milita neabătut pentru ca în raporturile dintre state să triumfe principiile ega­lităţii în drepturi, încrederii şi stimei reciproce, pentru ca fie­care popor să se poată bucura nestingherit de dreptul sacru de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător voinţei, intereselor şi aspiraţiilor naţionale. Ne vom consacra eforturile şi în anul ce vine luptei pentru stingerea focarelor de război şi a conflictelor din Indochina şi Orientul Apropiat, pentru împlinirea idealurilor de progres, pace şi securitate ale omenirii contemporane. Fie ca anul 1971 să aducă poporului român noi înfăptuiri în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în ridicarea bunăstării sale materiale şi spirituale, să marcheze succese şi mai mari în lupta popoarelor pentru progres, liber­tate, independenţă şi colaborare, să aducă noi victorii forţelor socialismului şi păcii. în această noapte de sărbătoare vă urez din adîncul inimii — dumneavoastră, muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi, tuturor celor care prin activitatea şi eforturile lor înalţă luminosul edificiu al României socialiste — un an nou fericit, multă sănătate, împlinirea tuturor dorinţelor, realizări cît mai mari în muncă şi viaţă. La mulţi ani dragi compatrioţi! Industria judeţului Covasna, la „startul*1 actualului cincinal — Am păşit de trei zile intr-un nou an şi totodată într-un nou cincinal. V-ara ruga pentru început să ară­taţi, ce înseamnă acest cincinal pentru industria judeţului Covasna­? — înseamnă foarte mult. In pri­mul rînd trebuie să ştiţi că judeţul Covasna va beneficia în acest cin­cinal de fonduri importante de in­vestiţii, ceea ce va asigura în fi­nal o considerabilă sporire a po­tenţialului său economic. Aş men­ţiona, ca pe un lucru foarte im­portant, faptul că în structura ra­murilor economice, o pondere în­semnată va reveni in-Atriei con­structoare de maşini, '!'Bre va cu­noaşte în cincinalul ai. 1975 o viguroasă dezvoltare. 1» lîngă o-Interviu cu tovarăşul ZOLTÁN DRUNEK, secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. biectivele existente — mă refer la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Se­cuiesc a cărei producţie va creşte în acest cincinal de patru ori — se vor construi noi obiective eco­nomice. Este vorba de cele trei u­­nităţi ce se vor edifica în oraşul Sfîntu Gheorghe, şi anume : Fa­brica de aparate de bord, cea de motoare electrice şi de galvanizare. Şi fiindcă, peste 50 la sută din suprafaţa judeţului Covasna este acoperită de păduri, valorificarea superioară a „aurului verde“ se va concretiza într-o prelucrare avan­sată a lemnului, ce va fi mult în­lesnită şi de construirea a încă trei fabrici : de binale , la întorsura Buzăului, de mobilă şi P.A.L . la Covasna. Pe linia valorificării crescînde a bogăţiilor şi frumuseţilor meleagu­rilor covăsnene, se înscrie şi dez­voltarea impetuoasă a industriei turistice a judeţului nostru. Existenţa din abundenţă a unor condiţii balneo-climaterice variate (ape minerale, mofete, aer ionizat Interviu realizat de HORIA C. DELIU (Continuare în pag. 4-a) Tradiţie ! In ultima zi a anului trecut, c­on­­­­form bunelor noastre tradiţii, pro-­­ Literii au venit cu inimile pline de­­ bucurie să ureze conducătorilor de­­ partid şi de stat ai judeţului multă,­­ sănătate şi fericire.­­ Micii urători au fost întîmpi-­­ naţi în faţa Comitetului judeţean­­ de partid de tovarăşul Carol Király,­­ prim secretar, al Comitetului jude­n­­ţean Covasna al P.C.R., tovarăşii I Ştefan Korodi, Constantin Stara- I ca şi Dominic Szász, secre- I tari ai Comitetului judeţean­­ Covasna al P.C.R., Ioan Dragoş,­­ prim-vicepreşedinte al Comitetului I Executiv al Consiliului popular ju­­­­deţean, de membri ai biroului Comi­­­­tetului judeţean de partid precum I şi de alte persoane oficiale.­­ Conform tradiţiilor, după ce piop­i­nierii au isprăvit uratul, li s-au­­ împărţit daruri. Domnule decan al corpului di­plomatic, Tovarăşi şi domnilor ambasadori, Doresc să vă mulţumesc pentru cuvintele rostite aici la adresa Ro­mâniei, a poporului meu, încheiem încă un an. Peste o zi vom intra nu numai într-un an nou, ci şi într-un nou deceniu. Anul pe care îl încheiem a fost pentru România nu un an uşor. Cum dumneavoastră aproape toţi aţi fost martori — şi într-un sens părtaşi — la munca poporului român, aţi putut cunoaşte atit greutăţile cărora a trebuit să le facem faţă, cît şi felul în care poporul nostru a ştiut să acţioneze în faţa acestor greutăţi. Este adevărat că am simţit solida­ritatea internaţională, solidaritatea umana în faţa calamităţilor natu­rale pe care poporul român le-a avut de întîmpinat. Totodată, nu pot să nu menţionez — de altfel, domnul decan a făcut acest lucru — faptul că, fără efortul uriaş făcut de întregul popor român, nu ar fi fost posibil să depăşim cu succes acest­e greutăţi. Aţi cunoscut şi cunoaşteţi preocu­pările guvernului, ale poporului român privind dezvoltarea colabo­rării internaţionale. Intr-adevăr, România a acţionat şi acţionează consecvent în direcţia dezvoltării relaţiilor cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială; ea a acţionat­ şi acţionează pentru a se statornici în viaţa internaţio­nală o nouă orientare, noi principii, care să excludă politica de domina­ţie a unui popor asupra altuia, să asi­gure deplina egalitate între naţiuni şi intre popoare. Sîntem convinşi că numai prin respectarea acestor prin­cipii, prin promovarea unor aseme­nea relaţii între state, se poate crea un climat prielnic lichidării subdez­voltării, ridicării nivelului de civili­zaţie a tuturor popoarelor, statorni­cirii unei lumi a păcii şi colaboră­rii internaţionale. Vă mulţumesc pentru aprecierile care le-aţi dat politicii pe care Ro­mânia o desfăşoară în acestă direc­ţie. Intr-adevăr, şi în anul 1970 Ro­mânia a întreţinut şi dezvoltat con­tacte cu multe state pe toate meridi­anele globului nostru. Sperăm că într-o anumită măsură aceasta a în­semnat şi o mică contribuţie la In­staurarea în viaţa internaţională a principiilor la care m-am referit. Din păcate în lume mai curge încă sînge, se mai duc războaie, deşi cu toţii nutream, poate, spe­ranţa că anul 1970 va duce la înce­tarea războaielor şi conflictelor. La sesiunea jubiliară a Org­ani­­zaţiei Naţiunilor Unite am exprimat pe larg părerile guvernului şi popo­rului român în legătură cu proble­mele internaţionale şi cu căile care ar putea duce la soluţionarea aces­tor probleme. Sperăm că, poate, anul 1971 va aduce lucruri mai bune, în primul rînd în ce priveşte încetarea răz­boaielor şi conflictelor — ceea ce cred că ar fi salutat cu entuziasm de toată lumea — la încetăţenirea şi mai largă în relaţiile dintre sta­te şi naţiuni a încrederii, a respec­tului reciproc­­ şi a întrajutorării. Ceea ce este de făcut in lume se poate realiza numai în condiţiile în care popoarele vor colabora între­­ele, se vor întrajutora, vor înte­meia relaţii pe respect reciproc. Atit ţările mari cît şi ţările mici, atit cele mai bogate cît şi cele mai sărace trebuie să înţeleagă că nina la urmă se poate asigura o lume mai bună numai realizîndu-se o colaborare egală între toate naţiunile şi popoarele lumii. In acest spirit şi cu aceste gînduri intrăm în anul 1971. Sper că dumneavoastră, ca re­prezentanţi ai naţiunilor şi statelor cu care România întreţine relaţii diplomatice sau de altă natură, veţi căuta să faceţi cît mai bine cunos­cut guvernelor şi naţiunilor dum­neavoastră felul de a gîndi şi a acţiona al guvernului şi poporului român, eforturile ce le depunem pentru dezvoltarea relaţiilor de co­laborare şi prietenie dintre popoa­rele dumneavoastră şi poporul ro­mân, dorinţa noastră de a contri­bui astfel, împreună, la realizarea nobilelor năzuinţe ale omenirii spre pace şi prosperitate. în acest spirit, doresc să vă a­­dresez dumneavoastră şi popoare­lor dumneavoastră cele mai bune urări de prosperitate şi pace. Va urez multă fericire şi succes în ac­tivitatea ce o desfăşuraţi. De ase­menea vă rog să transmiteţi şi fa­miliilor dumneavoastră cele mai bune urări din partea mea. CUVINTUL ROSTIT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU (Continuare în­ pag. a 4-a)~ Tradiţionalele urări de Anul Nou adresate conducătorilor de partid şi de stat de către , în prag de an nou, pionieri şi şco­lari bucureşteni, „ambasadori“ ai celor mai tinere vlăstare, au venit, cu inimile pline de bucuria copilă­riei fericite, să ureze conducătorilor partidului şi statului sănătate şi fe­ricire, să-şi exprime prin versurile avîntate ale „Pluguşorului“ pionie­resc sentimentele de dragoste şi re­cunoştinţă faţă de Partidul Comu­nist Român. La ceasurile dimineţii în faţa sediului Comitetului Central clinchetele clopoţeilor şi pocnetele de bici se îngemănau cu sunetele tradiţionalelor buhaie. Micii urători, băieţi şi fete, cu obrajii îmbujoraţi, au fost întâmpinaţi cu căldură şi dragoste părintească de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popes­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de Mircea Maliţa, ministrul învăţă­­mîntului. Copiii, îmbrăcaţi în frumosul port popular specific diferitelor zone ale ţării ori în vestminte caracteristice obiceiurilor strămoşeşti de an nou îşi încep urarea . Am venit noi cei mai mari Cu­ nişte falnici stejari Din moşi strămoşi Aicea am trăit Şi azi luptăm tot sub Aceleaşi flamuri Români, maghiari, germani şi eilte neamuri In numele partidului iubit ! Am venit să vă facem urarea de sărbătoare Dragi conducători de partid şi de stat, victorie măreţe glorios cincinal, popor Cînd toată suflarea acestui Cînd toată suflarea românească Se pregăteşte să-şi sărbătorească Partidul falnic, călăuzitor, in fruntea căruia, cu inima — văpaie Stă tovarăşul scump ca lumina ochilor Ceauşescu Nicolae, Ale cărui cuvinte se-aud înţelept cumpănite, Din Bucureşti pînă-n Palatul Naţiunilor Unite, Tinerii urători dau glas, prin in­termediul versurilor „Pluguşorului“, năzuinţelor lor, crezului lor de azi şi de mîine : Da, sintem­ copii Dar sintem­ şi istorie, (Continuare în pag. a­nă) dintre man : Cum ani de ani v-am dat Fericire, sănătate, bucurie. Şi tinereţe fără bătrîneţe. Am­­ venit la sfirşit de Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu 7­i % a şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ilie Verdeţ, prim vice­preşe­­dinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu şi Vasile Vîlcu, vi­cepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a primit mier­curi la amiază, la Palatul Consiliu­lui de Stat, pe şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi în România, care au prezentat felicitări cu pri­lejul Anului Nou. Au luat parte Constantin Stănes­­cu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, precum şi adjuncţi ai ministrului afacerilor externe. Au prezentat felicitări ambasado­rii Italiei — Niccolo Moscato, Gre­ciei — Jean Cambiotis, R.F. a Ger­maniei—Erich Stratling, Belgiei — Jan Adriaenssen, R. P. Polone — Jaromir Ocheduszko, Indoneziei — Hamzah Atmohandojo, R. P. Mon­gole — Damdinnerenghiin Batea, Republicii Cuba — Jesus Barreir­o, Marii Britanii — Denis Laskey, Franței — Pierre Pelen, Indiei — S. Than, R. P. Chineze — Cian Hai-fun, Republicii Vietnamului de Sud — Nguyen Duo Van, Israelului — Raphael Benshalom, R.S.F. Iu­goslavia — Iso Njegovan, Danemar­cei — Torben Busch-Nielsen, S.U A. — Leonard Meeker, R. P. Bulgaria — Spas Gospodov, R. P. Ungare —

Next