Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)
1971-02-02 / nr. 240
Fag 2. OGLINDA DEZVOLTĂRII ACCELERATE A ECONOMIEI NOASTRE (Urmare din pag. 1 a) lui nostru, este creşterea bunăstării oamenilor muncii. Încheierea acţiunii de generalizare a noului sistem de salarizare — salariul real a crescut cu 8 la sută faţă de anul 1969 -- creşterea sumelor alocate de stat pentru acţiuni social-culturale cu 5,5 la sută faţă de anul precedent, cele 99.000 de apartamente construite din fondurile statului şi pe bază de credite acordate de stat, sunt numai, o parte din mărturiile preocupărilor permanente, susţinute, ale partidului nostru, pentru îmbunătăţirea necontenită a condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Consemnînd marile succese dobîndite de harnicul nostru popor în anul 1970, Comunicatul menţionează totodată — în spiritul realist, obiectiv, al documentelor noastre de partid şi de stat — şi o seamă de dificultăţi şi neajunsuri ce s-au făcut simţite în unele domenii de activitate. Fie că s-au datorat unor factori obiectivi — inundaţii şi calamităţi naturale — fie că au fost provocate de unele imperfecţiuni din activitatea unor întreprinderi şi instituţii, ele fac astăzi obiectul unei analize serioase, atente, pentru ca în noul an 1971 — să fie pe deplin înlăturate. Ceea ce se desprinde cu pregnanţă din lecturarea Comunicatului, este ideea că am încheiat un an deosebit faţă de alţii — atît prin volumul sarcinilor, cit şi prin complexitatea, prin caracteristica lor calitativă. Pentru îndeplinirea lor, întreaga noastră naţiune a depus eforturi mari Rodul acestor eforturi — marile realizări economice şi sociale — constituie un prilej de mîndrie pentru întregul nostru popor, un îndemn de a munci mai bine, pentru ca ,în noul an 1971 — să obţinem succese şi mai mari pentru a da viaţă luminosului program de dezvoltare a ţării,, adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R. •pont TURNEE, TURNEE... funia aceasta capricioasă se joacă cu noi. Ne acordă zile de primăvară, cu soare, făcindu-ne să avem tendinţa de a îmbrăca pardesiul, jocurile de pregătire ale fotbaliştilor nu mai au loc pe terenuri albe ci... negre de noroi, iar jucătorii nu sunt îmbrăcaţi în treninguri, ci în tricouri şi chiloţi. Schiul a fost eliminat din programul lor de antrenament. N-aş vrea să cobesc, dar teamă mi-e că prima etapă a returului, la 14 martie, va avea de suferit din cauza impracticabilităţii terenurilor pe bază de... îngheţ. Iarna este totuşi iarnă şi au început turneele Tradiţionalele turnee. Dibaciul Zacour — impresarul brazilian specializat în fotbalul românesc — şi-a făcut apariţia ca de obicei şi două echipe bucureştene (Dinamo şi Rapid), au plecat în America de Sud. Tot ca de obicei. Timp avem, de ce să nu vedem şi noi lumea? Stăm la plajă pe Copacabana, bem cu faiul răcoritoare şi mai facem un fotbal. Adicătelea oamenii învaţă. Că „e receptivi băieţii“. Turnee, turnee... Folositoare sau nu, rentabile sau nu, ele au loc cu o regularitate demnă de o cauză mai bună, în fiecare iarnă, prin aceleaşi părţi de lume, cu aceleaşi echipe. Cum spuneam, Dinamo şi Rapid s-au dus să mai vadă o dată felul cum sud-americanii umblă cu „obiectul“, şi, după ce Dinamo a făcut meciul — dintr-o greşeală de telex — cu Universitario, i-a învins — reconfortant — pe cei de la Vasco da Gama. Rapidul începe turneul la Sao Paulo cu Portuguesa. Bine ar fi ca telexurile să funcţioneze corect. Altfel iar ne-am bucura o zi şi a doua nu. . . Ieşenii lui Mărdărescu au plecat în Africa, după ce au mulţumit frumos Federaţiei pentru încrederea acordată, luîndu-şi şi un solemn angajament de a onora cu rezultate-bombă această încredere. „Vom face tot posibilul, măi tovarăşi, pentru a-i învinge“. (J.T.A. şi Steagul roşu — mai modeste — au plecat în Grecia, Atena, Salonic, Pireu, Acropole, citrice, soare, sirlaki, fără probleme de aclimatizare... Şi apoi grecii nu sunt fotbalişti răi. In ’69, la ultimul meci din preliminarii, la Bucureşti, un singur gol le mai trebuia şi... adio Mexic pentru naţionala noastră, adio loc în elita mondială, adio... Angelo ! Steaua şi S. C. Bacău îşi iau zborul spre Iran. Ploieştenii au plecat în Maroc şi Algeria. Turnee, turnee... Bune, rele, ele au devenit o realitate prezentă la fiecare început de an. Ar trebui însă o mai mare selectivitate în alegerea ofertelor. Fotbalul românesc şi-a cucerit deja acele galoane care îl îndreptăţesc să decline oferte neavantajoase. Dacă stăm şi ne gîndim, sunt ţări mai apropiate, cu un fotbal mai dezvoltat, a căror climă este şi în timpul iernii propice practicării jocului cu balonul rotund. Ce-ar fi, zău, ca la anul să citim în ziare: Steaua va juca cu Cagliari, sau Petrolul cu Benfica Lisabona, sau S. C. Bacău cu Olympique Marseiile, sau „U" Cluj cu Real Madrid? Ne-ar crește inima. Si, sînt convins că aceste întîlniri ar fi mai folositoare. Insă — se vede — ne mai trebuie un dram de curaj. MARIUS DEAC ie LS ăsta se cîştigător ,NEW YORK (Agerpres). — Tenismanul român Ilie Năstase şi-a făcut un debut remarcabil în noul sezon internaţional cîştigînd turneul pe teren acoperit „Midlands •International Indoor tennis Championships“, disputat în localitatea Omaha (statul Nebraska). In finală Ilie Năstase l-a învins în trei seturi cu 6—4, 6—3, 6—1 pe americanul Cliff Richey care anul trecut terminase pe primul loc în marele premiu al Federaţiei internaţonale de tenis. „Românul a jucat excelent — transmite corespondentul agenţiei Associated Press — el a confirmat că este unul dintre cei mai buni jucători ai lumiii la ora actuală“. Comentatorii reamintesc, de asemenea, că Ilie Năstase şi-a reînnoit victoria obţinută cu un an în urmă asupra lui Richey în finala turneului de la Salisbury. Proba de dublu bărbaţi a revenit cuplului Clark Graebner (S.U.A.), Thomas Kock (Brazilia) victorios cu 6—4, 4—6, 6—4 în finala cu perechea americană Jim Osborne, Jim McManus. Confruntări cu publicul şi repetiţii (Urmare din pag. 1-a atacob. Nici evoluţia brigăzii artistice a Căminului cultural din Ciumernic nu poate fi trecută cu vederea ; se remarcă munca talentaţilor interpreţi, în întregime săteni şi muncitori forestieri, deşi ar fi încă de obiectat, atît în ce priveşte calitatea textului, cit şi mişcarea scenică — întîmplătoare, fără o concepţie clară. Nici acele preţiozităţi din text nu aduc vreo notă nouă, ci îngreunează. Brigada Căminului cultural din Păpăuţi, sat aparţinător comunei Zagori, a prezentat un text „frumos“, adică fără nici o adresă precisă. Interpreţii, între care se întrezăresc şi autentice talente, nu au avut ce prezenta publicului, lipsa concretului făcînd programul total neinteresat. Aceleaşi observaţii sunt valabile şi la adresa brigăzii artistice a Căminului cultural din Braţe.), precum şi a celei reprezentînd Casa de cultură din Intorsura Buzăului. (Ca o concluzie la acest capitol, putem consemna următoarele : brigăzile artistice de agitaţie sunt spectacole scurte în care se utilizează scheciul, cupletul, monologul etc., dar toate trebuie să fie cu maximum de concentrare pe expresie, pentru a avea eficienţă. Or, din acest punct de vedere păcătuiesc textierii şi regizorii noştri se pierd în consideraţii generale, mişcarea nu este întrebuinţată pentru a sublinia replica, ci este doar întîmplătoare Recitatorii şi montajele literarmuzicale, sau numai literare, nuau avut pondere în concurs , menţionăm prezenţa Corneliei Cojocaru şi a Martei Papp de la Casa de cultură din Covasna, precum şi a lui Gheorghe Boriceanu, care s-au distins prin fineţe în interpretarea versurilor. Montajul literar-muzical, prezentat de Căminul cultural din Dobîrlău, a fost şters, neinteresant, poate şi prin făptui că s-a făcut simţită o anume nesiguranţă pe text, poate şi prin lungimea sa şi, mai ales, prin lipsa totală de mişcare. Credem că aceste deficienţe, remediate fiind, montajul ar cîştiga în valoare şi, implicit, în priză la public. înainte de a încheia această parte, trebuie să mai relevăm şi nota bună de interpretare pe care Etelka Pakuts, din Boroşneul Mare, a conferit-o monologului ei. In ceea ce priveşte prezenţa spectacolelor de teatru — aceasta a fost intr-adevăr... prezentă. De la Caragiale, prezentat în limba maghiară de Căminul cultural din Zagon, cu un act din „D-ale carnavalului“, destul de îngrijit, dar cu prea multă şarjă pe aspectul comicului de gestică şi nu de situaţie, la „Buborékok“ de Csiki Gergely, în interpretarea unui colectiv al Căminului cultural din Boroşneu — în care nivelul artistic a lăsat de dorit, poate şi pentru faptul că de la Casa judeţeană a creaţiei populare li s-a oferit prea puţin ajutor metodic — la „Mireasa cu maşină“ a căminului cultural din Dobîrnău, căreia din nou putem să-i reproşăm lipsa de repetiţii, pînă la ultimele două spectacole, pe care am vrea să le discutăm mai pe larg : „Este vinovată Maria Serafim ?“ des.aurenţiu Fulga, în interpretarea colectivului de artişti ,amatori ai Casei de cultură din Intorsura Buzăului şi „Intr-o noapte de toamnă“ de Ştefan Tita, aparţinînd Căminului cultural din Barcani. Spectacolul întorsurenilor, care adună artişti de diferite profesii, a fost de un nivel, am putea spune chiar bun, personagiile fiind bine înţelese şi conduse de către regizor (actorul Flavius Constantinescu de la Teatrul Dramatic din Braşov) cu precizie şi nuanţare. Ni s-au părut bune interpretările conferite de Aliodor Dogaru (Judecătorul), Rodica Popica (Maria Serafim), Gheorghe Boriceanu (Andrei), uneori de o elegantă fineţe în nuanţe şi tonuri, Petru Aldea (Petru Serafim) , desigur, nici Dorina Popica (Corina), nici Băiculescu Maria (Elena Dolniceanu) nu au fost în afara personajelor, însă o anume nesiguranţă, un fals melodramatic şi-au făcut loc înreplica lor. Dacă, de pildă, scena dintre mamă şi fiu (Maria şi Andrei) este bine interpretată, ajungîndu-se la acel dramatism care captează atenţia, scena dintre Elena Dolniceanu şi Corina trenează, este nesigură atît în mişcare cit, mai ales, în interpretarea nuanţelor, de deosebită subtilitate, pe care Laurenţiu Fulga le-a acordat textului. Decorul, avind doar un caracter funcţional, a slujit diferitelor scene, prin simplitatea sa, prin economia de elemente, care au scos în evidenţă actorul. Scena de acasă, de la Rudy (Alexandru Stäuble — bine în interpretare), este excelent rezolvată. Un „clenci“ regizorul este, de asemenea, notabil , seducerea Corinei de către Rudy şi gestica, semnificativă, de aducere a ei în pragul păcatului. In general, spectacolul are o notă viabilă, care îl va conduce la succes. Totuşi, trebuie amintit că nu au fost suficiente repetiţiile, aceasta se poate constata cu uşurinţă, în special în scenele unde interpreţii sunt la un loc. Un „set“ de zece-douăsprezece repetiţii ar duce spectacolul la o notă lăudabilă. Cealaltă piesă de teatru, care ne-a reţinut atenţia a fost cea prezentată de Căminul cultural din Barcani : „Intr-o noapte de toamnă“. O construcţie dramatică simplă, dar cu atît mai bine conturată, este realizată de un colectiv de trei persoane : Constantin Neagoe, Ion Iaru şi Maria Iaru. Omogen, spectacolul a adus în faţa publicului o dramatică încleştare dintre conştiinţele unor soldaţi care trebuie să ucidă o comunistă ce a activat în ilegalitate , deosebit de bine pusă la punct, de acelaşi regizor, Flavius Constantinescu, piesa cîştigă atît prin nota de profundă sinceritate a interpreţilor, care se dăruiesc în fiecare moment personajelor, cit şi prin simplitatea decorului, care n-a făcut decît să sugereze cadrul desfăşurării acţiunii. Constantin Neagoe, cunoscut interpret amator, versat în înfruntarea cu publicul, a primit replica lui Ion Iaru în Soldatul tînăr, la fel de bun, deşi, poate, la începutul piesei este dominat de interlocutor, Soldatul în vîrstă. Moartea Soldatului tînăr, realizată simplu, ca o melodie de vioară, a trezit conştiinţa Soldatului în vîrstă, care o lasă pe comunistă să fugă, în loc s-o împuşte. Nici aici repetiţiile nu au fost prea multe, replica nu „curge“ întotdeauna, ori. Se întîmplă ca interpreţii să iasă din personagiu, pentru a reintra doar în momentul când intră şi în replică. Ar mai trebui, de asemenea, „lucrat“ cu Maria Iaru, care, deşi se „întîlneşte“ cu personagiul, nu întotdeauna izbuteşte să redea „bărbăţia“ de care vorbeşte Soldatul tînăr, căci, dacă celelalte personagii se caracterizează singure, „Vrăbiuţa“ este caracterizată doar prin atitudine şi prin replicile celorlalţi. In încheierea acestor însemnări despre faza judeţeană a Bienalei „I. E. Caragiale“, se poate consemna că efortul celor peste 130 de interpreţi a fost încununat de succes; dar, pentru că nu se ştie de ce, trebuie să existe şi acest dar, ne întrebăm, de ce, dacă există posibilităţi, dacă există talente, se munceşte „în asalt“ ? Căci, peste tot, în măsură mai mare sau mai mică, se simte lipsa de spectacol, de confruntare cu publicul, se simte lipsa unui suficient număr de repetiţii. Aceasta ar fi şi o atenţionare a Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi a Casei judeţene a creaţiei populare pentru a acorda un ajutor mai substanţial formaţiilor artistice. Laborantul Palikti Péter de la illatura Covasna firelor, stabilind umiditatea MEMENTO DIACMA BARAOLT CASA DE CULTURA — Fraţii Saroian (ora 20). MARŢI, 2 FEBRUARIE SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ — Femeia să se teamă de bărbat (orele 16, 18, 20, matineu la ora 10). „VASILE ROAITA“ — Vînătorul de căprioare (orele 17, 19). tîrgu secuiesc „8 MAI" — Călătorie în jurul craniului meu (orele 16, 18, 20, matineu la ora 10). COVASNA „VICTORIA" — Dacii (orele 18,20). INTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURA — Străin în casă (ora 19). 10,00—11,00 Teleşcoală. Chimii (cl. a VIII-a). Tema — Stări de agregare a materiei. Posta teleşcoală va răspunde la scrisorile elevilor despre : — Continuitatea elementului daco-roman la nord de Dunăre în secolele III—IX. Teorema lui Pitagora generalizată. Plasma şi aplicaţii ; 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu — Emisiune de actualitate muzicală; 18.30 Steaua polară — Cabinet TV de orientare profesională. — Profesiunea de operator chimist; 19,15 Cincinalul 1966—1970 în cifre şi imagini; 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 România ’71 — Azi Judeţul Caraş-Severin; 20,30 Seară de teatru : „Minunata pantofăreasă" de E. Gargia Lorca. — Premieră TV. ; 21.25 Suplimentar... astă seară ; 21.45 Festival pe gheaţă — înregistrare de la Insel (R.F. a Germaniei). Patinaj artistic. Balet pe gheaţă. Fotbal, sărituri şi clovnerii pe gheaţă; 22.35 Telejurnalul de noapte; 22.45 închiderea emisiunii. Cum va fi vremea? Vremea în răcire uşoară, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vint slab la potrivit din nord-vest. Temperatura în scădere. Meteorolog de serviciu, GHEORGHE MECHEL ■•-'vi-' •SSfi&ii . Mineri din tată în fiu egal organic prin zeci de artere cu cele 16 localităţi din care pornesc zilnic sute de mineri spre adîncurile abatajelor, Baraoltul este un oraş nou, este o realizare prestigioasăa cincinalului încheiat. Poposind aici, în această zonă cu vechi tradiţii în ale mineritului, am stat de vorbă cu cîţiva oameni ai „adîncurilor“. Ne-am oprit la casa minerului Francisc Albert, muncitor de frunte, preşedintele comitetului sindical la mina dată de curînd în exploatare din sectorul Baradltest. Chiar de la prima vedere ne sînt oferite destule argumente care să ne convingă că în această casă noul şi-a pus amprenta din plin. Camere spaţioase, curate, aranjate cu gust. Ospitalitatea, amabilitatea cu care te întîmpină gazdele chiar din prag erează de la bun început o atmosferă, caldă, familiară. Intrun cuvînt te face să te simţi „ca acasă“. Din vorbă în vorbă „nenea Feri" începe să se destăinuie, evocînd crâmpeie din munca sa de miner, din viaţa sa de familie . Sunt miner de 20 de ani, ne mărturiseşte acesta. Am lucrat pe la toate exploatările din bazin. Am trecut prin multe, „focuri“ de mine, inundaţii, presiuni excesive; dragostea faţă de meseria îndrăgită încă din fragedă tinereţe nu m-a părăsit niciodată. Ştiţi, am fost prezent şi la deschiderea minei Baraolt-est, unde — de ce să n-o spun — am dat primele „lovituri" de tîrnăcop. — Ce v-ă determinat să alegeţi meseria de miner ? — O bună parte din viaţa mea se confundă cu cea lucrată în mină. Ce poate fi mai frumos decit să munceşti acolo unde îţi dă ghes Inima ! Şi mai este ceva: în familia noastră această profesiune este o tradiţie din tată în fiu, din generaţie în generaţie. Tatăl meu a fost miner în Filia, un sat din apropierea Baraoltului, eu la fel, iar din trei copii, doi au îmbrăţişat tot această meserie. — Fratele meu şi cu mine (Francisc Albert-fiul n.n.) am dorit foarte mult să muncim în mină. Alegerea mi se pare firească pentru că este o meserie frumoasă care îţi oferă multe satisfacţii, mai ales dacă o profesezi cu dăruire şi pasiune. Şi mai este şi ... tradiţie ... In aceşti cinci ani munca depusă de familia lui Francisc Albert a fost răsplătită din plin, multe visuri au devenit realitate, împliniri. — Ne-am construit casă nouă în 1967, povesteşte încontinuare interlocutorul nostru, ne-am cumpărat televizor, mobilă, frigider, maşină de spălat, motocicletă etc. Să ştiţi că în realizarea lor foarte mult m-au ajutat copiii. Pot spune că sunt fericit, că suntem cu toţii fericiţi. E şi firesc să fie aşa. Salariul minerului a crescut în anul 1970 cu 40 la sută faţă de 1965, venitul anual sporind de la 25.200 de lei la 41.460 de lei. Adăugind şi contribuţia celor doi copii, venitul global al familiei în anul 1970 s-a ridicat la 84.000 lei. Iată doar cîteva cifre, însă cu semnificaţii multiple, care reflectă, în primul rînd, creşterea venitului familiei de mineri, în general a nivelului de trai al oamenilor muncii. Şi familia lui Albert nu este un caz singular, în marea familie a minerilor. Aici, în Baraolt oriunde ai întoarce privirea te întîmpină noul. In ultimii ani, s-au ridicat numeroase case noi, multe familii s-au mutat în blocuri moderne, confortabile. Sunt numai cîteva dovezi, dar elocvente, ale bunăstării oamenilor din această parte a județului. FRANCISC UNGVÁRI a címvoáton ANUL IV. Nr. 240 M.I.M.G. — C.M.F.N. Cluj întreprinderea Minieră Harghita Miercurea Ciuc Anunţă vacant un post de ŞEF CARIERĂ, în cadrul Întreprinderii Miniere Harghita. Solicitanţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii conform H.C.M. : — Studii superioare tehnice cu 3 ani vechime în funcţii tehnice; — Diploma fostelor şcoli de subingineri şi 9 ani vechime în funcţii tehnice; — Studii medii conform H.C.M. 1053 1960, cap. II, anexa nr 4 şi 4 ani vechime în funcţii tehnice. Salarizarea în conformitate cu H.C.M. 914/1968. Combinatul chimc Făgăraş angajează imediat: • STRUNGARI • FREZORI, • LĂCĂTUŞI • CAZANGIU • SUDOR • OPERATOR CHIMIST, specialitatea mase plastice • TURNĂTORI Λ MODELOR • MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru calificare. Condiţii de salarizare conform H.C.M. nr. 914/1968. Informaţii suplimentare, la serviciul personal al uzinei. Telefon : 1710, interior 148. întreprinderea pentru produse de balastiere şi cariere Braşov Şoseaua Feldioarei nr. 25 angajează următoarele categorii de muncitori : ♦ lăcătuşi confecţii metalice ♦ mecanici auto ♦ strungari ♦ sudori ♦ muncitori necalificaţi Salarizarea se asigură conform H.C.M. nr. 914/1968. Informaţii la centrala întreprinderii, telefon 2.17.68, interior 25, Braşov. O.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe str. Oltului nr. 6 angajează de urgenţă : — gestionari în sectorul metalo-chimic. — gestionari în alimentaţie publică. — tehnician constructor. Salarizarea se face conform H . M. nr. 914/1968.