Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)

1971-04-01 / nr. 290

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Plenara Consiliului judeţean Covasna al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară Ieri a avut loc, plenara lărgită a Consiliului judeţean Covasna, al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. In afara membrilor con­siliului judeţean, au participat membrii biroului Comitetului jude­ţean de partid, membrii Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean, conducători ai unor în­treprinderi şi instituţii din judeţ. Lucrările plenarei au fost deschi­se de tovarăşul dr. Székely Zol­tán, preşedintele Consiliului jude­ţean Covasna al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, care a supus aprobării participanţilor or­dinea de zi : — Informarea biroului consiliului judeţean, asupra activităţii depuse; — Măsuri organizatorice. După aprobarea ordinei de zi, tovarăşul dr. Székely Zoltán, a prezentat informarea biroului, ca­re a cuprins bilanţul activităţii depuse de consiliul judeţean în ultima perioadă de timp. La discuţii au participat: Magya­­ri Lajos, redactor la ziarul „Me­gyei Tükör“, dr. Koczka György, medic­ primar la Spitalul din Sfîntu Gheorghe, Veres Dániel, se­cretar literar la Teatrul Maghiar de Stat din Sfîntu Gheorghe, Ke­resztes Zoltán, vicepreşedinte al Consiliului popular al comunei Băţa­­nii Mari, Fábián Ernő, profesor la Bicoul din Covasna, Izsák Ferenc, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, dr. Komáro­mi Mihály, medic­ primar la Spi­talul din Covasna, Dukász Anna, directoarea Teatrului Maghiar de Stat din Sfîntu Gheorghe, István Andor, salariat al Combinatului textil din Sfîntu Gheorghe, Kis­­györgy Zoltán, geolog la întreprin­derea minieră Căpeni, Tóth Zoltán, directorul Școlii profesionale agri­cole din Tîrgu Secuiesc, Németh Eva, directoare­ adjunctă a Şcolii profesionale agricole din Sfîntu Gheorghe, Gazda József, profesor la Liceul din Covasna, Sylvester Lajos, preşedintele Comitetului ju­deţean de cultură şi artă. In încheierea discuţiilor a luat cuvîntul tovarăşul Carol Király, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Covasna al P.C.R., preşedinte­le Consiliului popular judeţean. Cuvîntarea tovarăşului Carol Király, un rezumat al cuvîntărilor celorlalţi participanţi la discuţii, precum şi textul prescurtat al in­formării biroului consiliului jude­ţean, vor apărea în următoarele numere ale ziarului nostru. In cadrul celui de-al doilea punct al ordinei de zi, au fost cooptaţi în Consiliul judeţean Covasna al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, următorii tovarăşi : Bereczky Vilma, preşedinta Comi­tetului judeţean al femeilor, Arvay József, director al Arhivelor statu­lui, István Andor, salariat al Com­binatului textil, Farkas Árpád şi Magyari Lajos, redactori la ziarul „Megyei Tükör“, Konya Adám, pro­fesor, Gazda József, profesor, Rich­ter Eva, directoarea Fabricii de a­­midon din Tîrgu Securețe, Széná­­si István, salariat al Fabricii de ţigarete, dr. Tihanyi László, medic, Albert Ernő, director al Liceului nr. 1 din Sfîntu Gheorghe, Rab István, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Covasna al U.T.C., Ritai Pál, activist al Consiliului judeţean Covasna al sindicatelor, Plugor Sándor, artist plastic, dr. Szurkos István, medic, Izsák Fe­renc, inspector general al Inspecto­ratului şcolar judeţean, dr. Pakuts Sándor, medic veterinar, Szabó Gavril, preşedintele Consiliului ju­deţean al organizaţiei pionierilor, Fekete Gábor, preşedintele C.J.­­E.F.S. Covasna. Componenţa biroului Consiliului­udeţean Covasna al oamenilor muncii de­ naţionalitate maghiară, a fost lărgită cu următorii tova­răşi : Sylvester Lajos (vicepreşe­dinte), Farkas Árpád, Richter Eva, Oroth András, Szénási István, dr. Tihanyi László, Rab István, Bitai Pál, Izsák Ferenc, dr. Pakuts Sán­dor (membri). In aplauzele însufleţite ale asis­tenţei a fost adresată o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, secretarului ge­neral al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Spectacol la Păpăuţi Formaţia folclorică „Măceşul“ a dat un spectacol la Păpăuţi — Zagon. Numerosul public pre­zent în sala căminului cultural, a avut prilejul să aprecieze ar­ta interpretativă a dansatorilor, soliştilor vocali şi instrumentişti din cunoscutul ansamblu, invi­­tându-i să mai dea spectacole și cu alte ocazii în satul lor. Artiștii din Sfîntu Gheorghe și-au închinat spectacolul ani­versării semicentenarului parti­dului. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA . Telegramă Către Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU­, Plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară din judeţul Covasna, din 31 martie a.c. s-a desfăşurat in preajma celei de-a 50-a aniversări a Partidului Comunist Ro­mân, când, cu toţii cunoaştem îndrumările multilaterale şi apre­cierile preţioase pe care le-aţi făcut dumneavoastră, iubite to­varăşe secretar general, la ultima şedinţă plenară a Consiliu­lui oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România. Oamenii muncii de naţionalitate maghiară din judeţul nos­tru sunt ataşaţi deplin politicii Partidului Comunist Român, care asigură pe toate tărîmurile vieţii drepturi egale tuturor cetă­ţenilor ţării — fără deosebire de naţionalitate — concretizate prin industrializarea în ritm susţinut a tuturor regiunilor pa­triei, printre care şi judeţul Covasna are creată baza materială pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă a oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, de pe aceste meleaguri, în vederea ridicării permanente a nivelului lor de trai. Cu acest prilej, ne exprimăm mulţumirile noastre profunde faţă de Comitetul Central al partidului nostru, faţă de dum­neavoastră personal stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pen­tru grija permanentă ce o purtaţi dezvoltării multilaterale, eco­nomică, spirituală şi social-culturală a judeţului nostru, mani­festată îndeosebi după reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. Politica naţională a Partidului Comunist Român a creat po­sibilităţi oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din ţara noastră, din judeţul nostru, ca fiii lor să înveţe in limba ma­ternă şi să-şi cultive cultura şi tradiţiile progresiste, contri­buind prin aceasta la îmbogăţirea tezaurului spiritual al patriei. Plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară, toţi oamenii muncii din judeţ, vă asigură pe dumnea­voastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că populaţia maghiară de pe aceste meleaguri, in unitate frăţească cu în­tregul popor român, nu va precupeţi nici un efort acum, în aju­nul istoricei aniversări a semi-centenarului partidului nostru, să îndeplinească exemplar sarcinile trasate de Congresul al X-lea şi să depăşească prevederile anului de debut al noului plan cinci­nal, contribuind astfel la înflorirea patriei noastre comune, România socialistă. PLENARA CONSILIULUI OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARA DIN JUDEŢUL COVASNAM ialog posibil despre tineret „Ce faceţi după orele de muncă?“ Aşezată în şiragul de localităţi din zona Buzaielor, Intorsura Bu­zăului s-a dezvoltat mult în ultimii ani, fapt ce a determinat trecerea ei în rîndul oraşelor. O dată cu a­­ceasta, căminul cultural a devenit casă de cultură, trebuind să satis­facă cerinţele spirituale ale unui pu­blic tot mai numeros şi mai preten­ţios, format în mare majoritate din tineri de profesii diferite. Am în­cercat în ancheta de faţă să vedem ce oferă casa de cultură tinerilor, în acea parte a zilei pe care o nu­mim timpul nostru liber. Există seri de dans. Casa de cultură foloseşte în acest scop sala de spectacole, în­grămădind sau punînd şirurile de scaune intr-un colţ, unele peste altele. Şi cum operaţia aceasta nu se poate face mereu, şi cum scau­nele se strică, şi cum formaţiile ar­tistice au repetiţii, se „anulează“ joia tineretului şi dansul de sîm­­bătă seara sau duminică seara. Magnetofon există, sunt şi benzi bune, dar oricum ar fi de preferat o orchestră de muzică uşoară. Dar nu este. Adică este una, aceea a liceului, dar abia s-a alcătuit, com­partimentele ei nu sunt încă sudate bine, și nu se prea poate prezenta în public. A mai fost cîndva o orches­tră de muzică ușoară, cu instrumen RADU VA­IO (Continuare în pag. a 2-a) Anul IV Nr. 290 J O I 1 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Anchetă comercială SEZONUL SOLICITA MAI MULT DECIT MODIFICAREA ORARULUI furi specifice sezonului friguros. De aceea, nici planul magazinelor de specialitate pe lunile ianuarie şi februarie n-a fost realizat. In mar­tie, situaţia s-a mai îndreptat. A­­dică, planul de desfacere a fost în­deplinit tocmai datorită creşterii desfacerii de mărfuri caracteristice sezonului care se apropie , adică primăvara. Asta e bine. Dar nu e suficient. Pentru că după cum foarte bine remarca într-o recentă discuţie tovarăşul Khell Ernest, di­rectorul O.C.R. Mixt Sfîntu Gheor­ghe, sarcina organizaţiilor şi uni­tăţilor comerţului socialist nu este numai aceea de a-şi face planul (ceea ce de fapt constituie o obli­gaţie) ci de a satisface cerinţele cumpărătorilor, ba chiar de a veni în întîmpinarea solicitărilor. Cu a­­ceastă opinie a fost de acord şi tovarăşul Jozsa Alexandru, direc­tor comercial al aceluiaşi O.C.R. Mixt, subliniind necesitatea unei a­­provizionări ritmice, continue, co­respunzătoare nevoilor şi cereri­lor populaţiei. Să vedem însă cum stau lucru­rile în această privinţă în maga­zinele de textile, confecţii şi în­călţăminte de sezon, din oraşul Sfîntu Gheorghe. Cuvîntul subli­niat are o accepţiune bine sta­bilită, care nu mai trebuie reme­morată. Dar, practic vorbind, pri­măvara a venit, iar vara nu este prea departe. Şi cu toate acestea ea nu se face, pe deplin simţită şi în unităţile comerciale din oraş. E adevărat că s-a anunţat intrarea în vigoare a noului orar. E drept că în vitrinele şi în raioanele ma­gazinului „Corso“, de exemplu, au apărut articole din materiale şi în culori mai primăvăratice. Dar du­pă colţ, la magazinul de confecţii pentru femei şi copii, în vitrine se află aceleaşi manechine înco­toşmănate şi pe umeraşe au rămas intimate tot paltoane şi nişte im­permeabile boţite. Ba magazinele de încălţăminte, găseşti bocanci şi MIRCEA POSTELNICU­ In viaţa oamenilor noştri inter­vin substanţiale modificări de struc­tură ; în mod firesc, o dată cu creş­terea nivelului lor de trai le spo­resc exigenţele, li se rafinează ges­turile, îşi definesc mai bine pre­ferinţele. Iar creşterea volumului şi valorii desfacerii mărfurilor de tot felul oglindeşte în mod nemij­locit fenomenul amintit şi poate fi constatat în orice ramură comercia­lă, inclusiv în comerţul de textile şi încălţăminte, cu variaţiunile im­puse de sezon. Am avut o iarnă uşoară şi o consecinţă directă a acestui fapt a fost vînzarea mai scăzută de măr­ (Continuare în pag. a 2-a) GLOHiq suL SEMICENTENAR. Procesul de delimitare ideologică din partid, impus de relaţiile social­­politice ale ţării, se reflectă în ac­ţiunile practice ale majorităţii or­ganizaţiilor din întreaga ţară­­care se pregătesc intens pentru Congres. Convocarea acestuia devenise imi­nentă. In cadrul lucrărilor Consiliului general al­­ partidului socialist şi sindicatelor din 30 I­9­3 / 1921, unde se pune în discuţie problema ţinerii Congresului, se disting trei curente (care se formaseră şi acti­vau în P.S. încă din toamnă) : cu­rentul de stingă, comunist, cu cea mai mare aderenţă în masa parti­dului, care se pronunţă pentru transformarea grabnică în partid comunist şi aderarea partidului la Internaţionala Comunistă; curentul de dreapta, oportunist, potrivnic transformării şi­ afilierii ; curentul centrist, al socialiştilor autointitulaţi „unitari“, care optau pentru trans­formarea partidului, cu rezerve însă în ce priveşte afilierea. Subliniind ireconciliabilitatea din­tre poziţia proprie şi cea reformistă­­oportunistă, curentul de stingă cere convocarea grabnică a Congresului de constituire a P.C.R. Reformiştii preconizează o politică legală şi cer, neputincios, excluderea comuniştilor din conducerea P.S. şi a sindicate­lor. Gruparea unităţilor se declară pentru o reprezentare pe baze pari­­tare a celor 3 grupe în partid, iar în ce priveşte linia politică reco­mandă întoarcerea la programul din mai 1919. Supunîndu-se la vot în cadrul a­­cestui consiliu cîte o moţiune din partea fiecărui curent, se obţine un rezultat elocvent« 18 voturi pentru Prof. VASILE SAVINESCI• Tradiţii ale mişcării revolyfi®­­nare din România Un eveniment primul Congres C. La secţia de îmbuteliere a apei minerale Bodoc a I.I.L. „Spicul", muncitoarea Bakosai Borbála, ur­măreşte cu atenţie maşina de acidulat. (Continuare în pag. a 2-a) în pagina a 3-a ANI DE ASCENSIUNE —■ Ozun — Zagem DE PE CUPRINSUL PATRIEI • DE PE CUPRINSUL Un grup d­e elevi ai şcolii generale din Cornu-Botoşani, participanţi la acţiunea pionierească „Căutătorii de comori“, conduşi de profesorul Constantin Cojocaru au descoperit re­cent numeroase piese istorice, arheologice şi paleontologice de o deosebită importanţă. Intre acestea, se află cîteva monede din timpul împăraţilor Hadrianus, Latinius şi Constantin cel Mare, şi alte obiecte din paleolitic şi neolitic. Autenticitatea monezilor descoperite, care atestă existenţa­­unor strînse legă­turi între populaţiile dacice, aflate de o parte şi de alta a Car­­paţilor, a fost confirmată de specialişti ai Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. ★ Mina Lupeni a livrat miercuri , unităţilor de preparare şi cocsificare cea de-a 20 000 tonă de cărbune extras peste plan de la începutul anului. Acest succes marchează îndeplinirea şi depăşirea angajamentului pe care minerii din Lupeni şi l-au asumat­ în cinstea semicentenarului partidului. (Agerpres) . La ferma legumicolă nr. 1 din Sfîntu Gheorghe, a început recoltarea salatei. La C. A. P. Ghidfalău Start promiţător în campania mt. agricolă de primăvară In acest an, cooperatorii din Ghidfalău au declanşat campania agricolă de primăvară mai devre-. me decit în anii precedenţi. Acest lucru a fost posibil — ne spunea ing. Victor Rădulescu — datorită faptului că atît în toamnă cît şi in această primăvară, timpul a fost deosebit de prielnic pentru desfăşurarea lucrărilor şi în con­secinţă, cooperatorii au avut po­sibilitatea să pregătească în mod temeinic campania agricolă. Tre­buie amintit că arăturile de bază, de toamnă, au fost executate în bune condiţii pe întreaga supra­faţă agricolă. Ca rezultat, o dată cu primele zile intr-adevăr căldu­roase s-a putut trece , atît la pre­gătirea terenurilor pentru însă­mînţări cît şi la începerea însă­­mînțării primelor culturi. Lucrările propriu-zise de primă­vară au fost declanșate de mai bine de zece zile. Astfel, în pe­rioada 25—30 martie s-a continuat­ ­.. CSATA (Continuare în pag. a 2-a) ^ Trei evenimente epocale în cartierul Simeria — Sfîn­tu Gheorghe ! Caloriferele do­goresc ca-n luna lui cuptor; apa caldă şi rece curge în to­rente, mai ales la blocurile 19, 21 şi 24; liftul de la blocul 24 a fost pus în funcţiune. De trei ori bravo I.J.G.B.-ului ! £jj După tergiversări îndelun­gate Cooperativa „Constructo­rul“ Covasna, sectorul Tîrgu­­ Secuiesc a dat în folosinţă dis­pensarul uman din Breţcu. Călduroase felicitări !­­ Un succes de seamă la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc : au fost lichidate toate rebutu­rile ! Aşa treabă mai rar. Stimaţi călători ! în gară, la fiecare tren, staţionează trei autobuze gata de a vă duce la destinaţia dorită. Adio înghe­suieli, îmbrînceli şi călătorii pe scară ! @ Gospodine ! Ba centrele de legume şi fructe din judeţ a venit... primă­vara. Aici se găsesc din belşug castraveţi de seră, spanac şi alte trufandale. Un meniu plă­cut ! £ O nouă realizare im­portantă ! Podul de la Reci a fost terminat. Drum liber tu­riştilor spre camping! @ Hai să-ţi arăt Sfîntu Gheorghe noaptea» cît e de luminos ! Toate firmele ard. £ în sfîrşit radioamatorii pot fi bucuroşi. La magazinele O.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe, ale coopera­ţiei de consum din Tîrgu Se­cuiesc, Covasna şi Baraolt s-au pus în vinzare piese de ra­dio şi televizoare.­­ Fotbal ! „Oltul“ Sf. Gheorghe va in­tra în divizia B cu patru puncte avans. Poate să ne contrazică cineva ? Aduceţi-l la C.J.E.F.S.. . gj| Toate con­ducerile întreprinderilor şi instituţiilor vizate negativ în ziarul nostru au răspuns prompt, în amănunt şi­ auto­critic. Le mulţumim ! Şi cind te gîndeşti că astăzi este ... 1 aprilie ... Păcat !

Next