Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)

1971-06-01 / nr. 342

Fax. 2 FOTBAL DIVIZIA C Un meci al ratărilor „.. Forestierii au rezistat Oltul Sf. Gheorghe — Unirea Cristuru Secuiesc 2—2 (1—1) doar o repriză Carpaţi Braşov — Forestierul Tg. Secuiesc 3—1 (1 1) Pe un teren greu, desfundat, cele două partenere de întrecere au oferit o dispută dîrză, dinami­că, de un bun nivel tehnic, cu o desfăşurare dramatică şi un final puţin scontat. Cele două puncte puse în joc aveau o importanţă decisivă pentru ambele formaţii, textiliştilor în eventualitatea cîş­­tigării netezindu-le calea spre o­­cuparea primului loc în serie, iar oaspeţilor în caz de eşec apropiin­­du-le retrogradarea în campiona­tul judeţean. Explicabilă, deci, ar­doarea cu care au luptat echipie­rii celor două formaţii pentru a-şi apropia victoria. Textiliştii por­neau favoriţi, avînd un lot mai valoros şi beneficiind de avanta­jul — de loc de neglijat — al te­renului propriu. Primele 15 minute de joc, ne lasă sa întrevedem o victorie facilă, categorică a gazdelor, care și-au dominat Copios adversarul, creîn­­du-și 4—5 ocazii mari de gol, din care au fructificat însă numai una. Chiar în primul minut de joc, gazdele ratează două mari ocazii de gol, prin Goga şi Csősz, care nu reuşesc să fructifice din careul mic. în minutul 2 Oltul reuşeşte deschiderea scorului . Csősz şu­­tează, de la 20 de metri, pe jos, în colţul sting al porţii, Erdély fiind învins fără drept de apel. în minutul 10 acelaşi Csősz ratează, pentru ca în minutele 12 şi 13 Goga să irosească alte două mari ocazii de majorare a scorului. Partida s-ar fi putut decide în a­­cest sfert de oră, dar pripeala a­­tacanţilor Oltului în fazele de fi­nalizare ca şi şansa, care a stin­s oaspeţilor, au amînat deznodămîn­­tul partidei. Treptat oaspeţii e­­chilibrează jocul şi iniţiază con­traatacuri periculoase, ca cele din minutul 19 — Iosif Fodor, şutea­­ză de la 12 m., dar Fülöp reţine — sau din minutul 32, cînd balonul şutat de Gagy spre poarta părăsi­tă de portarul gazdelor se opreş­te într-o... baltă, dînd posibilitate lui Lörincz să intervină şi să de­gajeze. Practicînd un joc mai pro­nunţat ofensiv decit alte daţi, Oltul neglijează apărarea, sur­prinsă des de contraatacurile pe­riculoase ale oaspeţilor. în min. 44, aceştia reuşesc egalarea : la o centrare a lui Lörincz (Unirea), Iosif Fodor reia de aproape cu capul, în plasă. In repriza a II-a, timp de 30 de minute, textiliştii atacă furibund, dar apărarea supraaglomerată a oaspeţilor, bine organizată, rezis­tă eroic. Nu e mai puţin adevărat că atacanţii echipei gazdă nu reu­şesc să se concentreze, ratînd o­­cazii mari cu­... roata carului : în minutul 56 Tifrea reia de la 2 m. cu capul, în braţele portarului (! ! !) iar în min. 63 acelaşi Tifrea, specialist... în ratări, iroseşte o mare ocazie de gol de la 7 metri. Cu cinci minute înainte de sfîrşi­­tul partidei, lovitură de teatru , oaspeţii reuşesc să preia conduce­rea prin golul înscris de Sera, direct din corner. în minutul 88 gazdele restabilesc egalitatea pe tabela de marcaj, prin golul în­scris de fundaşul central Dancsulu. Aşadar, un final de joc dramatic şi o „remiză" smulsă de gazde în extremis! Iată ce înseamnă a da... cu piciorul ocaziilor de gol, a te mulţumi cu satisfacţia plato­nică a dominării teritoriale şi a unei superiorităţi incontestabile la numărul cornerelor. Arbitrul Leopold Ruse a condus bine, formaţiile : OLTUL, Fülöp,­­ Maksai, Lö­rincz, Dancsuly, Rákosi, Csősz, Bozin II (min. 56 Tifrea), Hollo, Goga, Bokor, Bozin I (min. 46 Boros). UNIREA : Erdély — Kanyaró, Kálmán, Fazekas, Sera, Fodor, Ütő, Horváth, Lörincz, Gagy, Bács. T. COPREAN P. S. Conducerea secţiei de fot­■ bal a A.S. Oltul deţine unele in­formaţii cum că Iosif Fodor (cel mai bun jucător de pe teren) nu ar fi fost... Iosif Fodor, ci Siklody, fostul echipier al A.S.A. Tg. Mu­reş, intrat pe teren cu legitimaţie falsă. Aşteptăm rezolvarea contes­taţiei înaintate în acest sens. Poa­te la masa verde... victorie. Cînd după 45 de minute tabela de marcaj indica scorul de 1—1 consfinţind realitatea unui joc echilibrat în care uneori notă de superioritate avuseseră oaspeţii, nici unul din cei aproximativ 300 de spectatori nu prevedea dez­­nodămîntul. într-adevăr, fiind scutiţi de e­­moţii,­ forestierii acţionaseră ca o echipă matură, omogenă, cu o apărare bine pusă la punct, stăpî­­nind mijlocul terenului și orga­­nizînd contraatacuri deosebit de spectaculoase în special prin Po­­sea, Ardeleanu și Kelemen. De altfel, fluierul final al primei re­prize a răsunat pe fondul aplau­zelor care răsplăteau un sut de­­ zile mari al lui Ardeleanu de care portarul Dumitrescu îl respinge cu mare dificultate. Pauza­­le-a fost însă de rău au­gur jucătorilor din Tirgu Secu­ * 1 * 1 iese. Dorind cu orice preț să păs­treze rezultatul de egalitate, ei au mizat total pe cartea apărării, ne­­glijînd arena atacului, în schimb gazdele, dezlănţuite, se năpustesc spre,poarta în care Szabó se ara­­tă din ce în ce mai nesigur. în aceste condiţii ceea ce era normal să se întîmple s-a şi întîmplat. în minutul 60 Moraru face o cursă pe extremă, îl întoarce pe Simon şi dintr-un unghi dificil înscrie pe lingă Szabó — prins pe picior greşit. Nu trec decit 10 minute şi la o fază „fierbinte", Todiraşcu înscrie cu capul peste întreaga apărare şi peste Szabó, străin cu totul de fază. La 3—1 meciul era jucat. Gaz­dele avînd două puncte asigurate şi fiind ,,la zi" şi cu golaverajul, joacă dezinvolt în timp ce oas­peţii se străduiesc să menţină re­zultatul în cadrul unor proporţii onorabile. Arbitrul Mihai Badea — Tîrgo­­vişte a condus competent şi au­toritar următoarele formaţii: CARPAŢI: Dumitrescu, Sica, Dumitru, Constanda, Titteza, Stoi, Isăilă, Drăguţ, Munteanu, Todiraş­cu, Moraru. FORESTIERUL: Szabó, Ardelea­nu Kelemen, Simon, Barabas, Ja­kob, Kertész, Antal, Posea, Mol­nár, Szabó. GH. COMANARU Primul gol in minutul 31 tras de Csősz Sándor Luptă sti insa, în faţa porţii Unirii Handbal FINALA CAMPIONATULUI JUDEŢEAN AL ŞCOLILOR GENERALE Oraşul nostru a găzduit sîmbă­­tă şi duminică finala campionatu­lui şcolilor generale la handbal organizat din iniţiativa Consiliu­lui judeţean al organizaţiei pionie­rilor, în colaborare cu comisia de handbal a C.J.E.F.S. După o luptă dîrză, a celor 8 echipe de băieţi şi 8 de fete din Tirgu Secuiesc, Covasna, Voineşti, Arad­ şi Sfîntu Gheorghe, califi­cate în finală, titlul de campioană la băieţi a revenit echipei Liceu­lui nr. 1 din Sfîntu Gheorghe ca­re a dispus de echipa Liceului din Tirgu Secuiesc cu 11 — 2 (5 -0) iar la fete, tot Liceului nr. 1 din Sfîntu Gheorghe care a dispus după o luptă strînsă de echipa Școlii ge­nerale nr. 3 cu 6—4 (3—1). L. B. Din „secretele“ antrenorilor de fotbal Pe Angelo Niculescu am­euşit să-l cunosc foarte bine cu mulţi ani în urmă, pe vremea cînd Tractorul Braşov activa în divi­zia B, iar dînsul se afla la con­ducerea tehnică a echipei. De a­­tunci şi pînă azi cel mai discutat antrenor român a înregistrat o puternică ascensiune care a atins apogeul la Guadalajara cu ocazia „expediţiei mexicane" de pe sce­na „El Mundialului". Nenumăratele galoane cucerite în calitate de antrenor al „trico­lorilor" nu l-au schimbat însă prea mult. Angelo Niculescu a rămas acelaşi om demn, calculat, sobru, modest, respectuos. Pentru mine, orice dialog cu antrenorul „naţionalei" a însemnat un bun­­ cîştig, un mijloc de a cunoaşte a­­devărul de la cea mai competentă sursă. Discuţiile cu acest antrenor au fost cu atît mai plăcute cu cit Angelo Niculescu s-a dovedit de fiecare dată la fel de amabil şi de bine dispus. Poate tocmai de această ultimă oră m-am simţit obligat să încep cu uni... regret. — îmi pare rău că această con­versaţie are loc după înfrîngerea de la Bratislava. Aş fi preferat ca cititorii din judeţul Covasna să vă afle o parte din ..secrete" du­pă întoarcerile triumfale de la Londra, Atena, Lausanne sau Noul-Sud. — Să ştiţi că unui antrenor de fotbal îi sînt date tot, atîtea zile lune, cîte şi rele. Aşa că... — Cred că numai aşa se expli­că de ce sînteţi la fel de rezervat şi stăpînit şi atunci cînd vă aflaţi în cuptorul sufocant al elogiilor și atunci cînd asupra dumnea­voastră se abat biciuitoare rafale ale furtunii. — Adevăratul conducător nu are voie să fie nici prea vesel și nici prea trist. Acest fel de mani­festare este dacă vrei cea mai e­­ficace formă de pregătire morală a unei echipe, care niciodată nu are voie să se considere nici prea sus şi nici prea jos. — Totuşi, suporterii şi nu nu­mai ei, vor ca „favoriţii" lor să ajungă în Paradis. — Cu toţii uită însă că pe pri­mul loc se poate afla... o singură echipă. După părerea lor numai liderul are dreptul la viaţă... — Este foarte adevărat că pre­tenţiile sunt uneori prea mari. Dar tot la fel de adevărat e faptul că fotbalul românesc a stat cam mult în... spatele frontului. Onorabila prezentare de pe platourile me­xicane trebuie confirmată cu cîş­­tigarea unor noi bătălii, nu­ cu unele indicaţii în funcţie de desfăşurarea partidei ?­­—­ într-un joc, tactica unei echi­pe nu se poate schimba prin sfa­turi izolate date fundaşului dreap­ta sau extremei stingi. — în schimb, pauza oferă pri­lejul unor discuţii şi modificări la nivelul întregului ansamblu. — Să nu uităm că în cele 10 minute jucătorii caută un refugiu pentru odihnă, fiind mai puţin re­ceptivi la observaţiile antrenori­lor. E suficient ca doi-trei jucă­tori să nu asimileze noul plan de acţiune, pentru ca să se dea pes­te cap o muncă de mai multe săp­­tămîni sau chiar luni. O repriză Angelo Niculescu — Nu vreau să te contrazic, dar de la confirmarea unui suc­ces și pînă la a considera ca o mare decepție o înfrîngere în „fieful" cehilor e o distanță cam lungă. — Bine, dar colegii lui Adamer s-au aflat într-o zi slabă. Deci.. — Ca și în meciul cu Anglia de la Guadalajara, nu aveam de unde să știu că valoroșii noştri adver­sari vor exercita o dominare atît de haotică. Așa după cum se spu­ne că e bine să pui răul înainte, tot la fel­­am considerat că e nor­mal ca în primul rînd să ne for­tificăm propria cazemată... — De ce atunci nu aţi interve­n Și atunci ? — Intră în joc personalitatea jucătorului. Un Dumitrache sau un Lucescu, după ratarea acelui 11 m de către Adamec ar fi tre­buit să ia pe cont propriu declan­șarea unei contra-ofensive, care mai mult ca sigur ar fi îngenun­cheat apărarea cehă învăluită de supărare. — Poate că n-au făcut-o de eama... temporizării. — Acest termen devenit la noi celebru s-a născut din dorința a­­cuzării cu orice preț. Nu sînt un militant al defensivei „betonate" dar atîta timp cit în față nu avem un Amancio, un Djab­i, un Gruyff, sau un Rivera nu putem să ne a­­vîntăm prea mult. O ofensivă con­tinuă presupune mai întîi de toa­te un dirijor, care, pe lingă „ba­ghetă" să fie înarmat și cu... car­tuşe pentru finalizare. — Nu aveţi impresia că acest rol i s-ar potrivi cel mai bine lui Dobrin ? — Jucătorul piteștean e un ex­celent tehnician, dar nu se poate subordona intereselor echi­pei, fiind refractar la efort, pre­cum şi faţă de o anumită idee tactică. Prezenţa lui este tot atît de puţin utilă ca şi cea a lui Jimmy Greaves în formaţia An­gliei. — într-adevăr în numele ECHI­PEI sunt preferaţi jucătorii mai puţin valoroşi, dar care dau do­vadă de disciplină tactică şi de un ridicat potenţial fizic. Totuşi, cel puţin de dragul excepţiei, ar fi trebuit să acordaţi credit unor jucători cu mare priză la public. Aţi fi evitat o serie de conflicte... — Nu sunt de acord cu cei ca­re judecă o partidă numai în func­ţie de rezultat. Dacă la Bratislava am mai fi rezistat încă două mi­nute atunci totul ar fi fost în or­dine. Aşa însă mi se aduc numai acuzații. Vorba lui Cristian Ţo­­pescu, ar fi fost interesant să vedem cum ar fi arătat prin com­parație actualele comentarii cu cronicile unui 0—0... — Precis că laudele ar fi luat locul criticilor. — Vezi de ce nu-i înţeleg pe adepţii „extremelor". în sport ca-n­ orice domeniu de a­­ivitate escaladarea „Everestului" cere multă răbdare şi... înţelegere. — De aceea l-aţi iertat pe A­­damache pentru escapada dinain­tea meciului de la Arad dintre U.T.A. şi Steagul roşu ? — E bine să avem în vedere faptul că şi maşinile se mai de­fectează, dar... Iată un motiv în plus pentru care consider eşecul de la Bratislava o lecţie şi nici­decum un dezastru. ŞT. PERVULESCU CUVÂNTUL NOU Baschet ŞTIINŢA SFÎNTU GHEORGHE — VOINŢA ORADEA 51—66 (17—27) Joc plăcut, de mare luptă, cu numeroase faze spectaculoase. Oaspetele forţează de la înce­put hotărîte să cîştige. Atacul şi apărarea acestora, mai bine orga­nizate mai ales prin aportul ju­cătoarei Borsi, fac ca ele să ter­mine cu avantaj repriza întîia. După pauză, gazdele insistă pen­tru a egala, dar atacurile lor nu sunt destul de bine organizate, a­­runcările la coş sunt imprecise. E­­chipa orădeană îşi păstrează cal­mul şi eficacitatea reuşind un re­zultat final poate nescontat, dar meritat. Cele mai multe puncte au fost înscrise de Dogay Erzsébet (18), Borsai Maria (16), Bakos Maria (10) de la Voinţa şi Molnár Ka­talin (24), de la Ştiinţa. Această etapă marchează de fapt şi sfîrşitul campionatului. E­­chipa noastră se prezintă cu un colectiv sudat, talentat, cu multe posibilităţi, îi lipseşte încă, se pa­re, încrederea în propriile forţe, dar acest lucru se poate dobîndi. LIVIU BRIOTA Acum, către sfîrşitul anului şco­lar, viaţa unităţilor şi detaşamen­telor de pionieri este marcată de un eveniment deosebit pentru vi­itorul lor, al organizaţiei, pregăti­rea pentru cea de-a II-a Conferin­ţă Naţională a Organizaţiei Pio­nierilor. Aceasta este precedată de conferinţele orăşeneşti şi ju­deţene. Cu prilejul conferinţelor se vor stabili măsurile necesare pentru continua îmbunătăţire a activităţii în detaşamente şi unităţi, în consi­liile pioniereşti, în vederea spori­rii aportului acestora, alături de ceilalţi factori educativi : şcoala, familia, etc. la educarea şi forma­rea tinerei generaţii. La conferinţele orăşeneşti şi ju­deţeană, se vor dezbate modifică­rile ce urmează a fi aduse Proiec­tului Statutului detaşamentului şi unităţilor pioniereşti, pre­cum şi Proiectului Regulamentu­lui Consiliilor Organizaţiei pionie­rilor, modificării determinate de coborîrea vîrstei de intrare în organizaţia pionierilor la 7 ani, dezvoltarea democraţiei pionie­reşti, participarea nemijlocită a pionierilor în realizarea întregii activităţi din detaşamente şi uni­tăţi, în momentul de faţă în toate u­­nităţile şi detaşamentele de pio­nieri din raza judeţului, au loc a­­dunări extraordinare în care se va dezbate proiectul noului sta­tut al Organizaţiei pionierilor şi se vor alege delegaţii pentru con­ferinţa imediat superioară orăşe­nească sau judeţeană. (Proiectul de Statut al Organizaţiei pioni­erilor a apărut în nr.19 din 13 mai 1971 al revistelor Cutezătorii şi Jóbarát). Paralel cu adunările detaşamen­telor şi unităţilor din şcoli se des­făşoară şedinţele consiliilor pio­niereşti, care dezbat Proiectul de Regulament al Consiliilor Organi­zaţiei Pionierilor din R.S.R. şi aici cu unele modificări determinate ,de schimbările produse în organiza­rea administrativ-teritorială a ţă­rii, de stimularea participării pe lingă comandanţii de unităţi şi detaşamente­­ şi a altor cadre, educatori şi animatori în diferite domenii de activitate tehnico-ştiin­­ţifică, cultural-artistică, sportivă, tu­ristică, etc. în aceleaşi şedinţe de consiliu, se aleg delegaţii care să participe la conferinţa orăşenească sau judeţeană. (Proiectul de Regu­lament al Consiliilor pioniereşti a apărut în jir. 22 din 20 mai 1971 al revistelor Cutezătorii şi Jabarat). Ţinînd cont de experienţa acu­mulată în ultimii ani, privind par­ticiparea directă a pionierilor­­ la programarea, organizarea şi des­făşurarea activităţilor, de îmbună­tăţire continuă a autoconducerii Pregătiri pentru conferinţele pioniereşti copiilor şi a lărgirii democraţiei pioniereşti se vor constitui la con­ferinţe, alături de secţiunea pen­tru maturi, secţiuni ale co­piilor aleşi în adunările unită­ţilor de pe raza respectivă de ac­tivitate. Menţionez că în judeţul nostru, alegerile pentru consiliile orăşe­neşti ale organizaţiei pionierilor vor avea loc numai în oraşele Sfîntu Gheorghe şi Tirgu Secuiesc, şi se vor desfăşura în zilele de 12 iunie 1971 — secţiunea pentru pionieri şi respectiv 13 iunie 1971 — secţiunea pentru maluri, aces­tea fiind oraşele care au cel puţin 3 unităţi de pionieri. Ce trebuie făcut în această eta­pă pregătitoare a conferinţelor? Peste tot se vor organiza şi des­făşura acţiuni cu caracter tehnico­­ştiinţific, cultural-artistic, spor­tiv, turistic etc. Comandamentele pioniereşti, co­lectivele de conducere din detaşa­mente, consiliile Organizaţiei pio­nierilor din şcoli vor întreprinde acţiuni de interes social-obştesc cum sunt: îngrijirea monumente­lor istorice, amenajarea şi întreţi­nerea bazelor sportive, a terenuri­lor de joc, strîngerea plantelor medicinale, a fructelor de pădure, amenajarea taberelor şi a puncte­lor turistice pentru vacanţă, acti­vităţi care să constituie în acelaşi timp pentru copii şi momente de destindere, recreere şi divertis­ment. Toată această etapă pregătitoa­re, pînă la conferinţele orăşeneşti şi judeţeană (care va avea loc ,în luna septembrie a.c.) trebuie să fie o etapă de maximă mobilizare a forţelor, de popularizare a acţiu­nilor întreprinse de către pionieri, prin presă, radio, staţiile de radio­amplificare locale, articole la ga­zetele de perete, panouri de onoa­re pentru cei aleşi ca delegaţi la conferinţe, cutii cu întrebări şi răspunsuri pe marginea proiectu­lui de statut etc. Trebuie să fie o perioadă de cunoaştere profundă de către fiecare pionier a statutu­lui, de trăire a evenimentului, în aşa fel trebuie organizată a­­ceastă perioadă premergătoare, incit ziua desfăşurării conferinţe­lor să constituie punctul culminant al întregii acţiuni, ziua în care toţi­­ pionierii din raza respectivă de activitate să trăiască o adevărată sărbătoare, să simtă măreţia momentului, o zi în care fiecare pionier, indiferent de formele fo­losite — cu detaşamentul, în gru­puri, individual sau în cadrul uni­tăţii— să participe efectiv la mani­festări cultural-artistice, acţiuni social-obşteşti, concursuri, între­ceri, expoziţii etc. Sub controlul şi îndrumarea ca­drelor didactice investite şi cu misiunea de comandant, suntem­ convinşi că aşa va fi. NICOLAE ROŞU vicepreşedinte al Consiliului judeţean Covasna al Organi­zaţiei Pionierilor O ilustrată din frumoasa staţiune balneoclimaterică Vîlcele. ET3 crs m cn nn a cm cn ca cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm cm În sezon (Urmare din pag. 1) faceri cit mai operative a mărfii, au fost deschise, sau sunt în curs de inaugurare, şase tonete de legume şi fructe la Sfîntu Gheor­ghe şi patru la Tirgu Secuiesc ; un chioşc în cartierul Simeria şi un altul în cartierul Ciucului din oraşul Sfîntu Gheorghe; a fost complet renovat noul sediu al magazinului de legume şi fructe nr. 1 din centrul oraşului Sfîntu Gheorghe. Totodată, s-au­­ luat o serie de măsuri pentru optimi­zarea transportului de la ferme la depozite, precum şi de la depozite la unităţile de desfacere, prin do­tarea parcului nostru auto cu în­că zece autocamioane noi. Vreau să arăt în încheiere, că suntem­ pregătiţi să întîmpinăm se­zonul estival aşa cum se cuvine , adică bine aprovizionaţi, prompţi şi mai ales, decişi să facem totul pentru ca publicul consumator să fie mulţumit! Este o dorinţă notabilă, pe ca­re redacția noastră dorește să o vadă materializată cit mai de­grabă. La spectacol... Se pregăteşte recoltarea fructelor de pădure Pe linia valorificării superioare a produselor silvice şi diversifi­carea acestora, Inspectoratului sil­vic al judeţului Covasna îi revin în acest an sarcini deosebite. Este vorba in primul rînd, de­sărcina livrării la export a unei largi game sortimentale de fructe de pădure (smeură, mure, afine) precum şi de ciuperci comesti­bile. Pentru ca recoltele din acest an — care se anunţă deosebit de bogate — să fie strînse cu tot simţul gospodăresc — fără pier­deri — au fost luate o serie de măsuri pregătitoare. Baza mate­rială pentru depozitarea şi trans­portul recoltei a fost pusă la punct şi dezvoltată după nevoi, iar cele două centre de prelucrare şi valorificare — de la întorsura Buzăului şi Tirgu Secuiesc —, au fost completate cu utilajele şi forţa de muncă necesare ; la fel, punctele de achiziţii au fost apro­vizionate cu ambalaje, iar caba­nele au fost reparate — altele şase au fost plantate în diferite zone de recoltare — asigurîndu-se astfel culegătorilor (angajaţi se­zonieri) condiţii optime de cazare. Cu alte cuvinte, totul a fost pre­gătit­ în cele mai mici amănunte. De altfel, zilele trecute în perime­trul unor ocoale silvice a şi în­ceput recoltatul ciupercilor co­mestibile, în bazinul Vîlcele , aparţinînd Ocolului silvic Sfîntu Gheorghe s-au şi recoltat pînă în prezent importante cantităţi de ciuperci. Ele au fost dirijate spre instalaţiile de uscare, urmînd ca la începutul lunii august să fie livrate unor beneficiari din Elve­ţia. Ceea ce este foarte important e ca livrarea fructelor de pă­dure şi a ciupercilor să se facă în stare proaspătă întrucît valoa­rea lor în această stare este mult mai mare. De aici rezultă că o­­coalelor silvice din perimetrul judeţului le revine sarcina de a valorifica cu deosebită grijă re­coltele, obţinute asigurîndu-le transportul operativ la punctele de achiziţii şi depozitarea acesto­ra în condiţii dintre cele mai bune. Ing. MIHAIL NICU şef serviciu, Inspectoratul silvic al județului Covasna. ANUL IV. Nr. 342 Notări­­ la o serbare ! Duminică de sfirşit de \ mai. La poalele cetăţii lka,­­ sub geană de pădure, au în-­­ ceput să se adune oameni. în t răcoarea umedă a dimine- \ ţii securile încep să spin- t­­ece aerul, căzînd îndesat­­ pe capetele ţăruşilor, car- T nea se sfîrîie pe grătare. Se­­ orînduiesc toate, aşezmdu-se­­ la indemînă, de la plinea­­ împlinită in rotund şi ridi- ) chii mari cu­ perele de va- \ ră la bere. Alămurile unei­­ fanfare lucesc in razele soa- » relui ieşit in răstimpuri. Un-­­ deva, pe drumul săltat pes-­­­te povârnişuri, două fete strînse in pieptare primesc­­ oaspeţii cinstindu-i cu pa-­­ lincă şi „kürtöskalács“. Aşa­­ a început serbarea cîmpeneas-­­ că de la cetatea lka A ur- \ mat apoi un program sus-­­ ţinut de cîteva dintre cele­­ mai bune formaţii corale î din judeţ. Am admirat vi- ' goarea interpretativă a co- \ rului l.J.C.M. din Sfîntu­­ Gheorghe, fineţea melodică­­ a grupului vocal din Raco- 1 ştii de Sus (premiat cu lo-­­ cul al lll-lea l­a cel de-al­­ X-lea Concurs al formaţii- ’ lor artistice de amatori), va-­­ vietatea repertoriului pre-­­ zentat de corul mixt al Că- ? minului cultural din Ilieni­­ (dirijor Pal! Domokos), fi- ţ denitatea prelucrărilor fol- I clorice ca şi elevata ţinută­­ a madrigalului interpretat­­ de corul mixt al Căminului­­ cultural din Zăbala (dirijor­­ Vaxs Dezső), coerenţa me- * lodică şi ritmul alert al for-­­ maţiei corale din Zagon,­­ participantă ca reprezentan- ? tă a judeţului nostru pe li-­­ nia căminelor culturale, la ţ Concursul naţional „Cîntare­a patriei“ (dirijor Domokos­­ Dezideriu). ţ Atmosfera firească, de­­ preţuire a cintecului ca şi­­ a destinderii de sfîrşit de­­ săptămînă, n continuat pînă­­ seara tîrziu. Atunci vocile­­ de peste zi au început să se­­ rărească, paşii să ia drumul ) caselor, iar umbrele însera-­­ rii să învăluie turnul cetă-­­ ţii în linişte. IOAN DRAGAN^ 1 (

Next