Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)
1971-06-11 / nr. 351
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I AI ÎMPLETITURI! ! MĂIESTRE ! 1 î I Nu depuţine ori, treburile ■ j reportericeşti m-au condus pe j ! multe şantiere de construcţii. jj I Am urmărit construcţia — de jjj la temelie pînă la acoperiş — ! , a unor maiestuoase blocuri, a § *unor impunătoare lăcaşuri de j I cultură, a unor mari fabrici | I şi uzine, pe care numai pri- - î vindu-le ai imaginea unui ta- |blou măreţ de muncă a oame- j i nilor — care liberi şi uniţi în | ! aspiraţii, construiesc. Constru- \ ţ iese pentru ei, pentru fiii şi I î nepoţii lor, pentru generaţiile ţ viitoare. Urmărind o construe- - I ţie — de la temelie pină la 1 acoperiş — nu poţi să nu ai lî un sentiment de mîndrie, de j : satisfacţie, văzînd o împletire n 1de meserii zidari, fierari - betonişti, instalatori, tinichi- ţ I gii etc., meserii care în egală l 8 măsură ridică o construcţie, ii î Şi din această împletire de jjj - meserii, în judeţul Covasna au fost înălţate multe noutăţi, I iar dacă e vorba să socotim î contabiliceşte în fiecare zi s-au realizat un milion de lei investiţii, iar în decursul anilor I 1966—1970 s-au realizat 10.001 lei pe un locuitor. [ Părăsind limbajul cifrelor î şi pătrunzînd mai profund în î miezul faptelor, poţi să des-prinzi din acea împletire de meserii, semnificaţii pe care 1 în primul moment le crezi noi, i I dar ele au izbucnit atunci cînd | omul a putut spune că tot ce \ - face tot ce construieşte e pen - tru el, pentru bunăstarea lui. i jj Ieri, pe şantierul casei de l î cultură stăteam de vorbă cu j : şeful unei echipe de fierari - ! betonişti de la I.J.C.M., Gheor- ! * ghe Mereuţă — om cu o vastă I j experienţă a şantierelor : a j j participat la ridicarea multor jj obiective din ţară, printre care * î şi fabrica de penicilină din ? I laşi g 8 Cu un glas de veritabil mol- jj ; dovean, îmi spune: .,Ştii ce -- facem noi ? împletituri măies- . ■ tre. Roadele meseriei noastre S 1 durează ani și ani, dar ce pă IX ADJ U DEAN U (Continuare în pag. a 3-a) In iHwiniRuMiMiKiniHiMinia? I i XT ,________________________ in unităţile de alimentație publică. ! Ritm mai susţinut la Întreţinerea culturilor Vremea bună care s-a menţinut mai multe zile în şir, a favorizat executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor în majoritatea cooperativelor agricole de producţie din judeţ. In ultima săptămână praşila mecanică s-a executat pe încă 6.220 hectare la cartofi şi 5.800 hectare la sfecla de zahăr, dar important este şi faptul că in volumul lucrărilor executate recent, creşte ponderea praşilei a doua la sfeclă şi praşila a treia sau ultimul muşuroi la cartofi. Suprafeţele mari prăşite manual în această perioadă, 4.250 hectare la cartofi şi 2.112 hectare la sfecla de zahăr, dovedesc o bună participare la muncă a membrilor cooperatori în majoritatea unităţilor agricole, în prezent ultima praşilă mecanică a cartofilor, este terminată pe 40 la sută din suprafeţele plantate, jumătate din terenurile de cartofi fiind prăşite şi manual. La cultura sfeclei de zahăr praşita a doua manuală şi răritul s-au executat pe 81 la sută din totalul suprafeţelor, 25 la sută din sfecla cultivată fiind prăşită şi a treia oară manual. Dacă pe judeţ situaţia lucrărilor de întreţinere a culturilor este satisfăcătoare, analizând stadiul lucrărilor în fiecare cooperativă agricolă în parte observăm la multe dintre unităţi abateri mari faţă de media judeţului. Multe cooperative agricole cum sunt cele din Aninoasa, Baraolt, Bodoc, Brateş, Chichiş Ilieni, Ghidfalău, Moacşa, Reci, Sînzieni, Turia, Valea Cri-Ing. D. SZABÓ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA De ce I.I.L. „Poliprod“ nu a îndeplinit planul de export? întrebarea din titlu am adresat-o tovarăşului director al întreprinderii, Maioran Vicenţiu, care ne-a expus cauzele care au determinat ca I.I.L. „Poliprod" din Tîrgu Secuiesc, să înregistreze o restanţă de 261 mii lei valută. „ Totul porneşte de la faptul că planul de producţie nu a f®st întocmit în concordanţă cu contractele încheiate. Pot să afirm că planul anual se defalcă pe trimestre în mod „birocratic" fără a se ţine seama de termenele de livrare a mărfurilor ce le producem pentruexport. Pentru acest lucru trebuie să-i mulţumim ILEXIM-ului (întreprinderea de comerţ exterior pentru industria locală) care nu a reuşit să încheie contracte cu partenerii externi din timp. Astfel noi nu am putut să nominalizăm producţia la vreme fiind nevoiţi să acceptăm orice comandă, indiferent de rentabilitatea produselor respective. Avînd în vedere specificul industriei locale, noi am asimilat rapid unele produse, cum ar fi paturi juniori, paturi pentru copii tip Felicia, portmantouri, dulăpioare pentru pantofi, uscătoare rufe, etc., care sunt cerute pe piața externă. Pînă în prezent, am izbutit să acoperim cu contracte întreg planul de export, ba mai mult, am contractat în plus 200 mii lei valută, fapt care ne dă certitudinea că pînă la sfîrșitul trimestrului II vom recupera restanţa înregistrată pînă acum. Deci, pentru început putem trage o primă concluzie: Contractarea cu întîrziere a produselor pentru export de către ILEXIM a produs greutăţ întreprinderii, care s-au repercutat în mod nefavorabil asupra îndeplinirii planului de export. — Atunci cînd ILEXIM-ul îţi asigură contracte, nu poţi fi sigur niciodată că acestea vor rămîne „în picioare" pînă la urmă, ne spune, cu regret, tovarăşul director Maioran Vicenţiu. Să vă dau cîteva exemple : Am încheiat un contract cu ILEXIM-ul pentru livrarea către un beneficiar extern, paturi tip junior şi tip Felicia, cu o valoare mare. Ne-am aprovizionat cu cele necesare, am organizat producţia şi am început fabricaţia. în ziua de 20 mai a.c. primesc o telegramă din partea ILEXIM-ului: „Opriţi temporar producţia! Veţi primi indicaţii ulterioare". Un alt caz. Am avut de executat scheiete de scaune pentru un beneficiar din Anglia. In contractul încheiat cu ILEXIM-ul nu se prevedea şezut de placaj, şi noi le-am executat aşa cum era indicat în contract şi în schiţele iniţiale. Dar pe parcurs primim o telegramă. „Livraţi scheletele de scaune numai cu şezut D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Voltarea buștenilor pe rampa de descărcare, de la Zăbrătău. Foto : A. BARTHA BUNA SERVIRE ESTEINTOTDEAUNA LA LOC DE CINSTE ? Cum se aplică un ordin M.C.I. „Avem condiţii, dar avem şi... lipsuri“ Ţinuta necorespunzătoare a lucrătorilor din comerţ să fie... ţinută deoparte ! Pornind de la o constatare firească, referitoare la faptul că buna servire a consumatorului ce trece pragul oricărei unităţi de alimentaţie publică este asigurată în primul rînd de dotarea unităţii respective, de încadrarea ei cu personal calificat — şi cînd spunem aceasta ne gîndim la atributele esenţiale ale unei asemenea meserii : temeinice cunoştinţe culinare, dexteritate, solicitudine şi mai ales... operativitate — am întreprins recent, împreună cu organele de control ale Inspectoratului comercial, o investigaţie mai amplă în oraşele judeţului nostru, vizînd tocmai aspectele amintite mai înainte. Au fost „radiografiate" în special unităţile de alimentaţie publică de categoria I, urmărindu-se modul de respectare a prevederilor ordinului M.C.I. nr. 9015/1965, referitoare la îndeplinirea tuturor condiţiilor de funcţionare, clasare, dotare şi încadrare a unităţilor de genul celor mai sus-amintite. Am vizitat restaurantele „Şugaş" şi „Kolcza" din Sf Gheorghe, „Parc" şi „Crama'' din Tîrgu Secuiesc, pe cel din Baraolt ca şi Hanul turistic din Covasna precum şi cîteva cafe-baruri. Trebuie spus din capul locului, că în general, condiţiile de confort (numărul de locuri la mese corespunzător fiecărui tip de local, circulaţia normală a consumatorilor şi a personalului de deservire printre mese, amplasamentul unităţilor în centrele comerciale ale oraşelor etc.) sunt respectate. Există în dotare mobilier de calitate superioară, unitar ca stil şi în conformitate cu specificul fiecărui local. Dar, şi există aici un mare dar, ceea ce le lipseşte adesea unităţilor vizate la capitolul „dotare", este paradoxal, tocmai esenţialul : vesela şi tacîmurile! Faţă de nomenclator s-au constatat serioase lipsuri în dotarea cu veselă de porţelan (ceşti de cafea cu farfurioare, compotiere, farfurii adinei, întinse şi pentru desert, platouri dreptunghiulare), articole de sticlă (pahare cu picior), tacîmuri (cuţite de masă şi desert, cuţite şi furculiţe pentru peşte), veselă metalică (frapiere, fructiere, omletiere mari şi mici), şi încă multe alte asemenea... accesorii. Cîteva cifre globale, unele părînd chiar astronomice, reprezentînd articolele ce excelează prin absenţă din aceste frecaturi ce se pretind de calitatea I (vezi mai ales nota de plată!), credem că sunt extrem de edificatoare : 15.270 de pahare cu picior de diferite tipuri (1 /5, 1 /6, şampanie, coniac ş.a.), 3.108 cuţite, 1.700 furculiţe de masă, 2.600 farfurii desert, 1.160 ceşti pentru cafea şi ceai HORIA C. DELIU (Continuare îrtpăgiata) (Continuare în pag. a 3-a) Oglindă a preocupării conducerii de partid şi de stat privind continua îmbunătăţire a cadrului legal de dezvoltare şi perfecţionare a întregii existenţe sociale, hotârîrile, legile şi deciziile — expresie a comunităţii de gîndire şi acţiune — vizează sectoare dintre cele mai diverse, în funcţie de necesităţile perioadei respective. Caracterul ştiinţific al elaborării actelor normative îşi vădeşte eficienţa optimă numai cu condiţia ca acestea să fie aplicate operativ şi creator, de către instituţiile, întreprinderile, toate organismele vizate, altfel ele rămîn „literă moartă", simplă formalitate sau birocratism, în loc să se concretizeze în ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual, al oamenilor muncii. Redacţia ziarului nostru îşi propune, într-un serial de articole, să facă investigaţii asupra modului în care sunt respectate, aplicate unele acte normative adoptate de organele centrale și locale ale puterii de stat. Inaugurăm acest serial cu o Lege și o Decizie referitoare la... VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE, MATERIALE ȘI UMANE La 3 aprilie a.c., Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean emite Decizia nr. 104, privind unele măsuri pentru valorificarea resurselor locale şi folosirea forţei de muncă. Printre „destinatari" se aflau : Direcţia industriei locale, uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, cooperaţiei meşteşugăreşti şi cooperaţiei de consum, precum şi Inspectoratul şcolar judeţean. Ing. Anton Bogdan, director al D.T.L. , în momentul în care am primit această decizie, la 13 aprilie a.c., am difuzat-o tuturor întreprinderilor noastre de industrie locală. Totodată, în perioada imediat următoare, am publicat în presa locală grupele de produse pe care le solicităm din partea celor ce confecţionează obiecte de artizanat, în scopul desfacerii acestor obiecte prin magazinul nostru specializat, din oraşul şi nu aproape Sfîntu Gheorghe, precum şi prin cei de pe litoralul Mării Negre. Astfel, întreprinderile „Localprod", „Poliprod" şi „Mobila" au preluat 251 sortimente de produse, achitîndu-le, conform legislaţiei muncii, la domiciliu. Am stabilit, de asemenea, contacte cu producătorii prin intermediul comitetelor de femei şi unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. în privinţa asistenţei tehnice, care trebuie acordată secţiilor de producţie de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, avem avantajul că putem acţiona operativ, cînd sîntem solicitaţi, prin secţiile întreprinderilor noastre, care sînt amplasate în toate zonele judeţului. Spre exemplificare, studiem în prezent posibilităţile de exploatare a unei cariere de piatră de pe teritoriul comunei Lemnia. Red : — Pentru a valorifica această resursă locală — piatra — consiliile populare au nevoie şi mulţumitor de anumite utilaje. In ce constă sprijinul dv. ? A. B. — Există două posibilităţi, în primul rînd, utilajele de care nu mai avem nevoie, dar pot fi încă folosite, le vom ceda acelor consilii populare care le solicită. In al doilea rînd, ne interesem şi noi, la alte întreprinderi din judeţ şi din ţară, de existenţa şi condiţiile achiziţionării unor utilaje. Red : — Decizia se referă, în mod special, şi la iniţierea unor acţiuni prin care să poată îi folosită forţa de muncă existentă, în na T DOMOKOS ERNŐ corespondenta 11I119BB i scopul sporirii veniturilor populaţiei. Ce preconizaţi în această privinţă ? A. B. — Pe lingă producţia proprie, „Poliprod" Tg. Secuiesc se preocupă şi de recrutarea unor lucrători care, prin muncă la domiciliu, să poată contribui la realizarea comenzilor solicitate pe piaţa externă. Dorim să revitalizăm tradiţia confecţionării pălăriilor şi panglicilor din paie şi talaş, tradiţie a locuitorilor din Covasna, Păpăuţi, Brateş, Chiuruş ş.a. Red . — Sesiunea a VI-a a Marii Adunări Naţionale a adoptat Legea privind organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii în unităţile aparţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole, cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum. Ea constituie şi pentru dumneavoastră un stimulent puternic, în activitate. Cum se concretizează acest fapt ? — A. B. — In zona Baraoltului, studiem posibilităţile dezvoltării unităţii de industrializare a cauciucului, a carierelor de la Racoş şi Vîrghiş, a celei de diatomită de la Filia în zona întorsurii Buzăului, a unităţilor de cărămidă şi prefabricate. Intenţionăm să deschidem o nouă unitate de prefabricate la Căpeni, să înfiinţăm o unitate pe profilul ramurii de construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor, la Baraolt, iar la Sînzieni şi Poian să construim noi fabrici de cărămidă. „Poliprod" Tîrgu Secuiesc produce, în pre- D. E. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Două acte start“ . Anirt IV Nr. 351 VINERI, 11 iunie 1971 4 pagini 30 bani Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R. P.D. Coreeană Vizita protocolară la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, împreună cu soţia sa, Kim Săng E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zong Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jang Sop, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Producţia de lapte să crească la nivelul fermelor fruntaşe Prin trecerea animalelor la păşunat, schimbarea alimentaţiei la vaci a produs creşterea vertiginoasă a producţiei de lapte în majoritatea cooperativelor agricole de producţie. Faţă de 4,8 litri lapte cit s-a obţinut zilnic de la o vacă în perioada de stabulaţie, producţia s-a ridicat la 7,0 litri, ceea ce reprezintă un plus de 31 600 litri lapte care se obţin zilnic în fermele unităţilor agricole cooperatiste. Dacă în cooperativele agricole din Sînzieni, Covasna, Catalina, Mărtineni, Căpeni, Cernat şi altele furajarea animalelor cu masă verde a fost urmată de creşterea substanţială a producţiei de lapte, ca rezultat şi al respectării măsurilor zootehnice, mai sunt unităţi agricole cooperatiste ca cele din Lisnău Estelnic, Sîntionlunca, Lemnia, Arcuş, Mereni Poian, Ilieni şi altele care obţin şi în prezent producţii de lapte scăzute. Prin ieşirea vacilor la păşune în nici una dintre aceste unităţi nu s-a înregistrat o (Continuare în pag. a 3-a) Activitate intensă de combatere a dăunătorilor In cadrul acţiunii de combatere a gîndacului din Colorado întreprinsă de către Laboratorul de protecţie a plantelor, cu două avioane ale aviaţiei utilitare, în judeţ, au fost stropite pînă la 9 iunie a.c. 3.125 ha plantate cu cartofi. Combaterea dăunătorilor s-a terminat deja într-un număr de 11 cooperative de producţie, care cultivă cartofi pe circa 2.775 ha fiind stropite şi 350 ha aparţinînd fermelor I.A.S. Au început dezbaterile finale în învăţămîntul de partid In aceste zile, în toate întreprinderile şi instituţiile aflate în oraşele judeţului nostru, se desfăşoară convorbirile finale din cadrul învăţământului de partid. Tematica acestor dezbateri o constituie expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la adunarea solemnă prilejuită de aniversarea semicentenarului P.C.R. Pînă în prezent, în majoritatea cercurilor şi cursurilor învăţămîntului de partid din uzine, fabrici şi instituţii, a avut loc prima dezbatere de sfîrşit de an. Printre acestea putem aminti Autobaza Tîrgu Secuiesc, Spitalul de cardiologie Covasna, Senatoriul Turia, C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, U.J.C.C., Cooperativa meşteşugărească „Muncitorul" Tîrgu Secuiesc, Cariera de piatră din Malnaş şi altele. In cursul săptămînii viitoare urmează , să aibă loc cea de-a doua dezbatere finală din cadrul cercurilor şi cursurilor învăţămintului de partid. Organele şi organizaţiile de partid au ca sarcină de a asigura desfăşurarea în condiţii optime a acestor dezbateri, mobilizînd întreaga masă de salariaţi în studierea şi însuşirea temeinică a ideilor de o excepţională importanţă, cuprinse în recenta expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. ÎN CURÎND: Elevii judeţului la acţiuni voluntar-patriotice ! In perioada imediat ,următoa- r re închiderii cursurilor în şcoli, elevii din toate colţurile judeţului nostru vor participa, în paralel cu numeroase activităţi cultural- distractive, la o serie de acţiuni voluntar-patriotice. Astfel, între ^ 16 şi 30 iunie a.c. circa 330 de elevi ai liceelor teoretice vor fi antrenaţi la lucrările de con- strucţii ce se desfăşoară pe şantie- rele din judeţ, iar alţi 350 de elevi din licee şi şcoli generale vor lu- tera în sectorul legumicol. Restul elevilor vor lua parte la construi- rea unor obiective de interes lo- i cal la înfrumuseţarea oraşelor şi comunelor precum şi la vasta campanie declanşată în întreaga ţară în vederea valorificării plan- telor medicinale din flora sponta- Solemnitatea unor decorări Joi dimineaţa, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmânat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii" — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii" clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române. în cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmânat tovarăşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovară (Continuare în pag. a 4-a) i/azi, 11 iunie, în sala festivă a Consiliului popular judeţean din Sfîntu Gheor- ghe are loc Plenara Comite- tului orăşenesc U.T.C. Te-ma : „Preocuparea Comite- tului orăşenesc U.T.C. şi a organizaţiilor U.T.C. pentru însuşirea documentelor Con- t gresului al IX-Iea al U.T.C. , şi aplicarea acestora în prac- J tică". Oficiul judeţean de turism Covasna anunţă că i se mai primesc înscrieri pî- nă la data de 18 iunie la excursia organizată în 28 august la Budapesta pentru vizitarea expoziţiei internaţi- onale de vînătoare. # Ieri, o seară artiştii amatori ai Caisei de cultură din Sfîntul Gheorghe au prezentat la Covasna, în faţa unui nu- i meros public, al şaselea spectacol cu piesa „Gulba- ba". @ La Festivalul, de la ' I Bálványos, I.J.E.COOP. Sfin- 1 tu Gheorghe este pre- izent cu 40 de puncte de des- i 1 facere care vor pune la distpoziţia excursioniştilor 8.000 ţ 1 porţii fleici, 10.000 mici, t ij 22.000 sticle bere, 20.000 leu ) 1 căii îngheţată „Polar", 5.000 ţ 1 sticle răcoritoare, o bogată ( şi variată gamă de dulciuri, / la Un tractor furat de la 1 / Secţia I.M.A. din Ghelinţa !ţ ) Autor Papp János, în vîrstă I | de 24 ani. In drum spre Oj- Ci dula s-a răsturnat avariind t T grav tractorul. Conducătorul | \ „improvizat" a suferit o frac- 1 i tură de coloană vertebrală. ! ? în prezent se află la spital. ^ t Organele de miliție au încesput cercetările. @ Fotbal! * 1 Mîine cupa „Oltul" pentru echipele de copii. Participă i \ echipele din Tîrgu Secuiesc, I Covasna și Sfîntu Gheorghe. 1 Le urăm succes! ț