Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)

1971-06-11 / nr. 351

ANUL IV. Nr. 351CUVINTUL NOU CHEMARE către toate comitetele asociaţiilor de locatari din judeţul Covasna Exploatarea în bune condiţii şi gospodărirea cu pricepere şi răspundere a fondului locativ de stat, conservarea cu grijă a aces­tuia, păstrarea în perfectă stare a părţilor şi insta­laţiilor comune din clădiri, sunt sarcini de mare însemnătate şi răspundere, iar pen­tru înfăptuirea lor legea a investit cu largi atribuţii, competenţe şi îndatoriri asociaţiile de locatari. Asociaţiile locatarilor aduc o importantă contribuţie în acţiunea de dezvoltare şi înfrumuseţare a localităţilor, sprijină consiliile populare în activitatea lor, mobilizează locatarii la lucrări de sa­lubritate şi buna îngrijire a principalelor artere din cartierele lor, efectuează un volum mare de muncă, care trebuie apreciat şi fo­losit într-un mod cît mai just. Prin organele sale — adunarea generală a locatarilor, comite­tul asociaţiei locatarilor, comisia de cenzori — asociaţia locatari­lor îşi duce la îndeplinire o serie întreagă de atribuţiuni menite să asigure o cît mai bună folosire a locuinţelor, o cît mai bună în­treţinere şi conservare a imobilelor, a promovării unei atitudini cît mai juste faţă de bunurile obşteşti. Ţinînd cont de interesele fiecărui locatar de a avea o locuinţă cît mai frumoasă şi mai bine întreţinută — în cinstea sărbătoririi aniversării zilei de 23 August, ziua eliberării patriei noastre — Co­mitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Covasna şi în­treprinderea judeţeană de gospodărie locativă Covasna, iniţiază cu începere de la data de 10 iunie 1971 o întrecere între asociaţiile de locatari din judeţul Covasna. Obiectivele întrecerii, pentru care se va acorda punctajul, sunt următoarele : — cele mai frumoase case ale scărilor ; — cele mai bine întreţinute zone şi spaţii verzi ale blocului; — cele mai curate şi bine întreţinute pivniţe şi subsoluri teh­nice ; —­ele mai bine întreţinute părţi şi instalaţii de folosinţă co­re­ană ; — l­­­ut cu cei mai puţini restanţieri la diferite plăţi legate d­e folosinţa blocului. în vederea realizării obiectivelor de mai sus, organele de ini­ţiativă a întreierilor vor asigura următoarele premii: — pentru locul T un premiu de................................... 2.500 lei — pentru locul II un premiu de . ..... 1.000 lei — pentru locul III un premiu de .... . 500 lei — pentru locurile IV, V, VI mențiuni. Atribuirea premiilor se va face pe baza punctajului obţinut de ue are asociaţie de locatari, stabilit de către o comisie ce se va n-'i'ui în acest scop. Aprecierile rezultatelor întrecerii se vor face la data de 20 august 1971 şi vor fi publicate în presa locală. Sfinţii Gh­eorghe. la 1 iunie 1971. COMITET­UT­ EXECUTIV AL V­NSIT­IULUI POPULAR AL JUD­eţULUI COVASNA ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE GOSPODĂRIRE LOCATIVĂ COVASNA * Ne scriu secretarii \ !--------( ) comitetelor comunale­­ ! de partid Pofti­ti la (Bătanii Mari!) In comuna noastră, Bătanii Mari, sunt foarte numeroşi acei cetăţeni care răspund întotdea­una cu multă tragere de ini­mă la chemările organizaţiei de partid, ale Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular, de a fi în „prima linie" a mun­cilor cu caracter obştesc, gos­podăresc. în satele Băţanii Mici, Herculian, „cei de-ai casei" au reparat singuri străzile, au transportat pietriş, l-au îm­prăştiat. Tot ei au renovat şi străvechea topitorie de fontă de la Bodvay, acum monument istoric. în această acţiune, de­putatul Dezső Bardocz­ a dat dovadă de un bun spirit orga­nizatoric. Pe lingă meşterii ca­lificaţi, zilnic au muncit vo­luntar pe „şantier", 20 30 de localnici. Cine trece azi prin Bătanii Mari, poate zări că se lucrea­ză cu spor la construirea unor trotuare, amenajarea de spaţii verzi. Vreţi să vă convingeţi? Poftiţi la Băţanii Mari ! FRANCISC BUDAI, secretarul Comitetului comunal de partid Băţanii Mari . Măsuri con­crete, rezultate concrete Problema numărul unu, este acum, în agricultură, desfăşu­rarea intensă a lucrărilor de întreţinere a culturilor. Ţinînd­ seama de acest lucru, în re­centa sa şedinţă. Comitetul co­munal de partid Turia, a a­­nalizat cu toţi factorii răspun­zători, stadiul amintitelor lu­crări, stabilind măsuri concrete. Ce cet şase organizaţii de bază din cadrul cooperativei agrico­le de producţie (care totalizea­ză 174 comunişti) au trecut în­dată la acţiune. Ele au mobi­lizat toate forţele umane şi materiale ale C.A.P. la între­ţinerea culturilor, combaterea dăunătorilor etc. Munca a fost concretă, rezultatele sunt şi ele concrete, în aceeaşi amintită şedinţă de comitet comunal, s-a dez­bătut, de asemenea modul în care se realizează planul de înfrumuseţare şi bună gospo­dărire a Turiei. Intre altele s-a arătat că cetăţenii comu­nei şi satelor aparţinătoare au prestat numeroase ore de mun­că patriotică, a căror valoare se ridică la aproximativ 250.000 lei. LUDOVIC BARICHE, secretarul Comitetului comunal de partid Turia (Urmare din pag. 1) asemenea creştere a producţiei de lapte cum a crescut în medie pe judeţ, ceea ce denotă că animalele nu au fost furajate corespunzător în grajd şi nici producţia de masă verde pe păşunile de care dispun nu este suficientă. S-a dat indica­ţia de către Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, ca în aces­te unităţi să fie reţinute­­ în grajd acele loturi de­­ vaci, care dau producţii mai mari de lapte, la care prin furajare cu masă verde cosită şi furaje concentrate să fie stimulată pro­ducţia de lapte.. Deşi multe dintre fermele cu producţii scăzute de lapte sînt conduse de către spe­cialişti cu pregătire superioară cum sînt cele din Lisnău, Lemnia, Mereni şi altele, nici măcar în a­­ceste unităţi nu s-au luat măsuri pentru remedierea situaţiei. Ră­­mîne ca această problemă să fie analizată de către organizaţiile de partid din unităţi care împreu­nă cu organele agricole de specia­litate să ia de urgenţă măsuri a­­decvate pentru sporirea producţiei de lapte. Dăm mai jos situaţia producţiei de lapte din unităţile agricole cooperatiste din judeţ raportată la 8 iunie a.c. : Total judeţ 14.384 7,0 Păşunea fermei I.A.S. Dalnic Producţia de lapte o. •0 0 3 O 3 2. 0X5uÎ03uc0 fO£> O•fiO)(0 3T50ÍÜ"to tcTO o­a(00*0 5-1 £ Sînzieni Covasna Catalina Mărtineni Căpeni Cernat Lunga Moacşa Ojdula Biborţeni Brateş Bodoc Bicsad Băţanii Mari Malnaş Belin Valea Grişului Reci Ghidfalău Zagon Petri­ceni Păpăuţi Turia Chilieni Vîrghiş Ozun Aradi Baraolt Aita Mare Zăbala Dalnic Gh­el­in­ţa Boroşneul Mare Chichiş Sfinţii Gh­eorghe Brăduţ Aninoasa Hăghig Micfalău Tamaşfalău Tîrgu Secuiesc Aita Seacă Ilieni Poian Mereni Arcuş Lemnia Sîntionlunca Estelnic Lisnău 286 310 198 480 184 700 254 356 200 135 412 410 224 348 142 285 349 200 475 289 208 180 494 196 182 240 223 425 353 332 230 229 484 352 274 618 292 233 204 352 203 169 483 249 190 248 253 135 75 250 9.1 9.0 9.0 8.8 8.8 8.7 8.7 8.3 8.1 7.8 7.6 7.6 7.6 7.5 7.5 7.4 7.3 7.3 7.1 7.1 7.1 7.1­7.0­6.8 6.8 6.6 6.6 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.4 6.4 6.4 6.1 6.0 6.0 6.0 5.9 5.9 5.7 5.4 5.4 5.4 5.3 5.1 5.1­4.8 3,7 De ce M.L. „Poliprod“ nu a îndeplinit plănui (Urmare din pag. 1) de placaj". Sau un alt exemplu. Trebuia să livrăm comode, dar clientul cînd a încheiat, contractul cu întreprinderea noastră de co­merț exterior (ILEXIM) și-a expri­mat dorința ca să fie lustruite cu un anume lac din import. Noi am executat pînă în prezent 200 bu­căţi comode, termenul de livrare a trecut şi ILEXIMUL-ul ne co­munică că vagoanele cu lac din im­port trebuie să sosească la Timi­­şoara (?!). Tovarăşul director ne-a expus mai multe cazuri de genul celor de mai sus dar spaţiul nu ne permite să le amintim. Totuşi se poate trage o a doua conclu­zie ■ Uneori ILEXIM-ul a devenit o „frînă" în activitatea întreprin­der­ii. După introducerea în fabri­caţie a unor produse, renunţ la ele, nu prezintă documentaţia teh­nică completă, nu asigură unele materii prime, fapt ce constituie deseori o clauză contractuală, „frîne" cu influenţe nefavorabile asupra rezultatelor economico fi­nanciare ale întreprinderii. — Trebuie să menţionez, ne spune în continuare tovarăşul director, că iniţiativele noastre în ce priveşte producerea unei game mai largi de produse destinate exportului, se opresc pe undeva, într-un do­sar, la ILEXIM. Să vă dăm un e­­xemplu edificator în acest sens: întreprinderea noastră are abo­namente la publicaţiile Camerei de comerţ în care sunt publicate diferite oferte ale unor firme străi­ne în cadrul întreprinderii s-a studiat, pe baza acestor of arte, posibilitatea asimilării unor noi produse. Am luat legătura di­rect cu firmele respective de la care am primit, răspunsuri favora­bile... dar, noi nu avem compe­tenţă de a intra în relaţii contrac­tuale cu firmele străine şi asfel, ne-am adresat ILEX­IM-ului, am trimis mostre, planuri, schiţe şi. . . aşteptăm răspunsul şi acum. Aşadar, o ultimă concluzie: fi­nele iniţiative ale întreprinderii care puse în practică s-ar putea solda cu rezultate bune, nu sînt luate in­ seamă de ILEXIM. Din cele expuse de tovarăşul dire­c­tor reiese cu pregnanță că dacă acti­vitatea de comerț exterior a în­treprinderii ar fi coordonată mai competent­, mai operativ rezulta­­tele ar p­utea fi mult superioare.­ ­ împletituri măiestre (Urmare din pag. 1) , cat că sînt acoperite de be­ton. Totuşi avem­ o satisfacţie, aceste împletituri ale noastre, uneori adevărate opere de ar­tă, dau stabilitate, rezistenţă clădirilor. Mulţi cred că me­seria de fierar betonist e u­­şoară, se învaţă repede, dar nu e aşa. Fierar betonist, pri­ceput, te poţi considera numai după cîţiva ani buni şi mai e c­eva. Trebuie să ai pasiune şi să nu te fereşti de muncă. Stau de multe ori, de vorbă cu băieţii din echipă. Ne ima­ginăm cum va arăta construc­ţia cînd va fi terminată. Unii din ei „merg“ chiar şi mai departe, alcătuind programul artistic al inaugurării casei de cultură. Sper ca atunci să fiu prezent cu toată echipa“. Mi-a vorbit. Gheorghe Me­­reuţă de împletirea meseriilor, mi-a vorbit de împletirile mă­iestre, operă a fierarilor be­­tonişti, dar nu mi-a vorbit de acea împletire sufletească ce s-a sudat în echipă. Nu mi-a vorbit nimic despre munca şi realizările lui Homor Mózes, Mátyás Sándor, Kovács Fe­­rencz şi mulţi alţii, care au fost calificaţi de el. Nu mi-a vorbit nimic despre ceilalţi membri ai echipei, nu mi-a vorbit cum îşi petrece timpul liber împreună, cu echipa sa. In schimb, mi-a arătat pe viu ce fac „băieţii“ săi , fierarii betonişti , o adevărată dante­lărie de fier, în care fiecare dintre ei şi-a pus o fărîmă de pasiune, de muncă. Şi atunci am înţeles ce mi-a spus şeful de echipă, Gheorghe Mereuţă : „Facem împletituri măiestre“. Am înţeles că era vorba nu numai de munca în sine, nu numai de produsul ei, ci şi despre acea împletire dintre oameni, între gîndurile lor, as­piraţiile lor de a face ceva deosebit, de a pune fiecare dintre ei umărul la construi­rea unei vieţi fericite. (Urmare din pag. 1) etc, etc. Cît despre fetele de­­ma­să ce să mai vorbim. Cele de ca­litate superioară erau... în maga­zie, iar pe mese se găseau din celelalte. Adică găurite, murdare, ori de calitate inferioară. E tri­ple : grădinile de vară ale res­taurantelor „Şugaş" din Sfîntu Gheorghe şi „Parc“ din Tîrgu Se­cuiesc, restaurantele din Baraolt şi „Kolcza" din Sfîntu Gheorghe. Responsabilii „intervievaţi“ s-au grăbit să ne furnizeze o ploaie de explicaţii f citiţi scuze­. Ba că vi­novaţii sînt clienţii care i ■ mur­dăresc (sic!), ba că sînt la spă­lat. .. Ne-am oprit în ancheta noastră şi asupra altor aspecte negative, ce se repercutează direct în dau­na clientului. Aşa de pildă inte­rest­ndu- ne de modul cum sînt res­pectate condiţiile de servire ale publicului consumator, am con­statat că la restaurantul „Kol­za" preparatele calde şi reci se gă­sesc într-un sortiment foarte re­dus, unitatea profitîndu-se mai mult pe pregătirea minuturilor. Ca o notă comună a tuturor localuri­lor în care am poposit, a consti­­tuit-o absenta prin rafturi și fri­gidere a băuturilor răcoritoare, gen pepsi-cola, frucola, caisadă, o­­zonadă, băuturi atît de căutate în sezonul estival, a fructelor indi­gene sau din import. Apoi ca o „Parc“, procentajul scade verti­ginos la cifra de 33 la sută, pen­tru ca la Baraolt să înregistrăm performanță absolută, ca întreg personalul să fie fără o calificare superioară. Ar mai fi încă multe de spus la capitolul pe care-l tratăm azi, despre ţinuta dezordonată a unor chelneri, despre numărul insufi­cient şi conţinutul în disonanţă cu realitatea a listelor de consu­maţii, despre mijloacele de recre­­ere (orchestre, tonomaturi, mag­­netofoane ş.a.) ce agrementează publicul consumator îndeobşte în perimetrul improvizaţiei şi al ama­torismului, şi despre încă multe altele. Aceste aspecte negative sînt cunoscute de către respon­sabilii unităţilor respecţiv­e (do­vadă stînd în acest sens indica­ţiile precum şi sancţiunile orga­nelor Inspectoratului comercial al judeţului) şi credem că măcar a­­cum vor fi la fel de bi­n­cunos­cute, şi de către conducerile O.G.L Mixt Sfîntu Gheorghe şi a coope­rativelor de consum din oraşele menţionate. Dacă este aşa, atunci aşteptăm şi măsurile „vindicative"! BUNA SERVIRE altă trăsătură generală, trebuie amintit că nici o unitate de ca­tegoria I nu este încadrată în to­talitate cu personal calificat su­perior pentru producţie şi deser­vire ! Dacă la „Şugaş", 60 la sută din personalul amintit posedă o calificare corespunzătoare, apoi la restaurantele „Kolcza" şi Ritm mai susţinut (Urmare din pag. 1) şulut şi altele, sînt mai avansate cu lucrările, ceea ce denotă­ în primul rînd o activitate de orga­nizare mai bună din partea con­ducerii unităţilor şi o participare la muncă a unui număr mare de membri cooperatori. Cunoscînd faptul că executarea la timp a lucrărilor de întreţinere contribuie în mare măsură la sporirea pro­ducţiei putem pronostica de pe acum că în aceste unităţi agri­cole culturile prăşite la timp vor da producţii mari la sfîrşitul a­­nului. Treburile însă nu se desfăşoară în bune condiţiuni în toate coo­­perativele agricole. Unităţile din Belin, Bicsad, Estelnic, Lemnia, Tamaşfalău, Zăbala şi altele mai au suprafeţe mari neprăşite me­canic şi manual sau unde sfecla de zahăr nu este încă rărită. în multe părţi lipsa braţelor de mun­că nu a fost soluţionată la timp prin angajarea muncitorilor sezo­nieri, fapt prin care s-au creat prejudicii, deoarece lanurile pu­ternic îmburuienite nu vor mai da aceeaşi producţie ca în cazul în care cultura ar fi fost prăşită din timp. O altă cauză a rămâne­rii în urmă este şi aceea, că nu s-a folosit corespunzător timpul de lucru, în multe cooperative a­­gricole există încă obiceiul dău­nător de­ a porni tîrziu în cîmp şi de a părăsi locul de muncă prea timpuriu. Prin aceasta se pre­lungeşte timpul de executare a lucrărilor şi se întârzie şi muncile agricole ulterioare. In această perioadă stadiul de vegetaţie înaintat al trifolienelor, necesită terminarea recoltării fu­rajelor perene cît mai urgent. Prin aceasta se accentuează şi mai mult necesitatea bunei organizări a muncii din partea consiliilor de conducere, şi îmbunătăţirea par­ticipării la muncă a cooperatori­lor, în special în unităţile rămase în urmă. De asemenea trebuie a­­nalizată în fiecare cooperativă a­­gricolă posibilitatea mecanizării­­lucr­ărilor pentru a substitui mun­ca manuală prin lucrări executa­te cu tractoare şi maşini agrico­le. Specialiştii prezenţi în unită­ţile agricole cooperatiste, trebuie să­ urmărească, ca executarea lu­crărilor de întreţinere să nu în­­tîrzie recoltatul furajelor, fapt prin care s-ar micşora valoarea nutritivă a fînurilor recoltate. Buna dirijare a activităţii meca­nizatorilor şi organizarea cores­punzătoare a lucrărilor, la care participă membri cooperatori, fo­losirea integrală a timpului de lucru, sînt căi sigure care permit cooperativelor agricole de produc­ţie să încheie cu succes campa­nia de întreţinere a culturilor. □ acam­rnna VINERI, 11 IUNIE BARAOLT CASA DE CULTURĂ - Strada lă­turalnică (ora 20). ÎNTORSURI BUZĂULUI ASA DE CULTURĂ - Cinci pen­tru infern (ora 19). SFÎNTU GHEORGHE ,ARTA" — O duminică în familie (orele 10, 16 18, 20). V­A­SILE ROAITA" - Răzbunarea Sfîntului (orele 17, 19). TÎRGU SECUIESC ,8 MAI" — Să ne trăiești Gnat (orele 10, 16, 18, 20). COVASNA VICTORIA" — Adio, prieteni ! (orele 18, 20); 14,30 Tenis de cîmp : România— Iugoslavia ; 18,50 Lumea copiilor ; 19,10 Tragerea Loto ; 1 9,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19,30 Telejurnalul de seară. Sport ; 20,10 Reflector ; 20,25 Pa­noramic ştiinţific; 21,10 Film ar­tistic: „Oglinda cu două feţe" — o producţie a studiourilor france­ze. In rolurile principale: Michele Morgan şi Bourvil; 22,45 Filmul do­cumentar „Imagini din Londra",; 23,00 Telejurnalul de noapte. Vreme instabilă cu cerul varia­bil, temporar acoperit. Se vor semnala averse slabe de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Vintul va sufla slab pînă la potri­vit din sud-est Minimele vor fi cu­prinse între -1- 9 şi + 12 grade, iar maximele între -1- 21 şi + 24 grade. Meteorolog de serviciu, MECHEL ARNOLD Pag. 3 C. E. L L. Tîrgu Secuiesc angajează : ® Şef serviciu exploatare forestieră ; ® Consilier juridic principal; ® Şef serviciu aprovizionare ; • Tehnician principal normare cu probleme de exploatare : ® Economişti; ® Economişti principali ; Condiţii de încadrare şi de salarizare sunt cele prevăzute în H.C.M. 914/1968 şi H.C.M. 217/1970. Informaţii suplimentare se pot obţine la Serviciul personal. Telefon ■ 380. întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj din Sfîntu Gheorghe, strada Giuculai na­. 55 MUNCITORI CALIFICAŢI zidari dulgheri instalatori instalaţii sanitare şi de încălzire MUNCITORI NECALIFICAŢI, pentru lucrări de săpaturi. Se asigură cazare gratuită şi pînă la 40 km, abonamente C.F.R. şi I.T.A., masa contra cost. Informaţii suplimentare se dau la direcţiunea întreprin­derii, serviciul organizarea muncii. Combinatul siderurgic GALAŢI prin GRUPUL SĂU ŞCOLAR din Galaţi, strada Silo­zului nr. 25 RECRUTEAZĂ candidaţi, absolvenţi ai şcolii generale de 8 şi 10 ani pentru admitere în şcoa­la profesională şi de ucenicie la locul de muncă, în meseriile : — cocsar — oţelar — laminorist — zidar şamotor — electrician — electromecanic aparate de măsură şi automa­tizare — lăcătuş Vîrsta minimă a candidaţilor — 16 ani împliniţi, înscrierile se fac la secretariatul şcolii telefon 3­04 92, unde se pot lua şi relaţii suplimentare. în timpul examenului de admitere, candidaţilor li se asigură cazare gratuită și masă contra cost. 1.1. L „Localprod" Sfîntu Gheorghe Str. 16 Februarie, nr. 5/a PRODUCE ŞI LIVREAZĂ URMĂTOARELE: — bunuri de larg consum produse din tablă zincată şi neagră (vane de baie, albie rufe, coturi şi burlane pentru sobe, cazane de rufe); — corturi excursie de diferite mărimi şi culori — covor de cauciuc, bandă transportoare din cauciuc — garnituri de cauciuc pentru instalaţii — produse camping (pat pliant, pat pliant tip , fotoliu, scaune pliante măsuţe pliante). — construcţii metalice (garaje, uşi metal, porţi metal la comandă fermă) — prelucrarea linei a naao a E=3

Next