Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)
1971-06-11 / nr. 351
ANUL IV. Nr. 351CUVINTUL NOU CHEMARE către toate comitetele asociaţiilor de locatari din judeţul Covasna Exploatarea în bune condiţii şi gospodărirea cu pricepere şi răspundere a fondului locativ de stat, conservarea cu grijă a acestuia, păstrarea în perfectă stare a părţilor şi instalaţiilor comune din clădiri, sunt sarcini de mare însemnătate şi răspundere, iar pentru înfăptuirea lor legea a investit cu largi atribuţii, competenţe şi îndatoriri asociaţiile de locatari. Asociaţiile locatarilor aduc o importantă contribuţie în acţiunea de dezvoltare şi înfrumuseţare a localităţilor, sprijină consiliile populare în activitatea lor, mobilizează locatarii la lucrări de salubritate şi buna îngrijire a principalelor artere din cartierele lor, efectuează un volum mare de muncă, care trebuie apreciat şi folosit într-un mod cît mai just. Prin organele sale — adunarea generală a locatarilor, comitetul asociaţiei locatarilor, comisia de cenzori — asociaţia locatarilor îşi duce la îndeplinire o serie întreagă de atribuţiuni menite să asigure o cît mai bună folosire a locuinţelor, o cît mai bună întreţinere şi conservare a imobilelor, a promovării unei atitudini cît mai juste faţă de bunurile obşteşti. Ţinînd cont de interesele fiecărui locatar de a avea o locuinţă cît mai frumoasă şi mai bine întreţinută — în cinstea sărbătoririi aniversării zilei de 23 August, ziua eliberării patriei noastre — Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Covasna şi întreprinderea judeţeană de gospodărie locativă Covasna, iniţiază cu începere de la data de 10 iunie 1971 o întrecere între asociaţiile de locatari din judeţul Covasna. Obiectivele întrecerii, pentru care se va acorda punctajul, sunt următoarele : — cele mai frumoase case ale scărilor ; — cele mai bine întreţinute zone şi spaţii verzi ale blocului; — cele mai curate şi bine întreţinute pivniţe şi subsoluri tehnice ; —ele mai bine întreţinute părţi şi instalaţii de folosinţă coreană ; — lut cu cei mai puţini restanţieri la diferite plăţi legate de folosinţa blocului. în vederea realizării obiectivelor de mai sus, organele de iniţiativă a întreierilor vor asigura următoarele premii: — pentru locul T un premiu de................................... 2.500 lei — pentru locul II un premiu de . ..... 1.000 lei — pentru locul III un premiu de .... . 500 lei — pentru locurile IV, V, VI mențiuni. Atribuirea premiilor se va face pe baza punctajului obţinut de ue are asociaţie de locatari, stabilit de către o comisie ce se va n-'i'ui în acest scop. Aprecierile rezultatelor întrecerii se vor face la data de 20 august 1971 şi vor fi publicate în presa locală. Sfinţii Gheorghe. la 1 iunie 1971. COMITETUT EXECUTIV AL VNSITIULUI POPULAR AL JUDeţULUI COVASNA ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE GOSPODĂRIRE LOCATIVĂ COVASNA * Ne scriu secretarii \ !--------( ) comitetelor comunale ! de partid Poftiti la (Bătanii Mari!) In comuna noastră, Bătanii Mari, sunt foarte numeroşi acei cetăţeni care răspund întotdeauna cu multă tragere de inimă la chemările organizaţiei de partid, ale Comitetului executiv al Consiliului popular, de a fi în „prima linie" a muncilor cu caracter obştesc, gospodăresc. în satele Băţanii Mici, Herculian, „cei de-ai casei" au reparat singuri străzile, au transportat pietriş, l-au împrăştiat. Tot ei au renovat şi străvechea topitorie de fontă de la Bodvay, acum monument istoric. în această acţiune, deputatul Dezső Bardocz a dat dovadă de un bun spirit organizatoric. Pe lingă meşterii calificaţi, zilnic au muncit voluntar pe „şantier", 20 30 de localnici. Cine trece azi prin Bătanii Mari, poate zări că se lucrează cu spor la construirea unor trotuare, amenajarea de spaţii verzi. Vreţi să vă convingeţi? Poftiţi la Băţanii Mari ! FRANCISC BUDAI, secretarul Comitetului comunal de partid Băţanii Mari . Măsuri concrete, rezultate concrete Problema numărul unu, este acum, în agricultură, desfăşurarea intensă a lucrărilor de întreţinere a culturilor. Ţinînd seama de acest lucru, în recenta sa şedinţă. Comitetul comunal de partid Turia, a analizat cu toţi factorii răspunzători, stadiul amintitelor lucrări, stabilind măsuri concrete. Ce cet şase organizaţii de bază din cadrul cooperativei agricole de producţie (care totalizează 174 comunişti) au trecut îndată la acţiune. Ele au mobilizat toate forţele umane şi materiale ale C.A.P. la întreţinerea culturilor, combaterea dăunătorilor etc. Munca a fost concretă, rezultatele sunt şi ele concrete, în aceeaşi amintită şedinţă de comitet comunal, s-a dezbătut, de asemenea modul în care se realizează planul de înfrumuseţare şi bună gospodărire a Turiei. Intre altele s-a arătat că cetăţenii comunei şi satelor aparţinătoare au prestat numeroase ore de muncă patriotică, a căror valoare se ridică la aproximativ 250.000 lei. LUDOVIC BARICHE, secretarul Comitetului comunal de partid Turia (Urmare din pag. 1) asemenea creştere a producţiei de lapte cum a crescut în medie pe judeţ, ceea ce denotă că animalele nu au fost furajate corespunzător în grajd şi nici producţia de masă verde pe păşunile de care dispun nu este suficientă. S-a dat indicaţia de către Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, ca în aceste unităţi să fie reţinute în grajd acele loturi de vaci, care dau producţii mai mari de lapte, la care prin furajare cu masă verde cosită şi furaje concentrate să fie stimulată producţia de lapte.. Deşi multe dintre fermele cu producţii scăzute de lapte sînt conduse de către specialişti cu pregătire superioară cum sînt cele din Lisnău, Lemnia, Mereni şi altele, nici măcar în aceste unităţi nu s-au luat măsuri pentru remedierea situaţiei. Rămîne ca această problemă să fie analizată de către organizaţiile de partid din unităţi care împreună cu organele agricole de specialitate să ia de urgenţă măsuri adecvate pentru sporirea producţiei de lapte. Dăm mai jos situaţia producţiei de lapte din unităţile agricole cooperatiste din judeţ raportată la 8 iunie a.c. : Total judeţ 14.384 7,0 Păşunea fermei I.A.S. Dalnic Producţia de lapte o. •0 0 3 O 3 2. 0X5uÎ03uc0 fO£> O•fiO)(0 3T50ÍÜ"to tcTO oa(00*0 5-1 £ Sînzieni Covasna Catalina Mărtineni Căpeni Cernat Lunga Moacşa Ojdula Biborţeni Brateş Bodoc Bicsad Băţanii Mari Malnaş Belin Valea Grişului Reci Ghidfalău Zagon Petriceni Păpăuţi Turia Chilieni Vîrghiş Ozun Aradi Baraolt Aita Mare Zăbala Dalnic Ghelinţa Boroşneul Mare Chichiş Sfinţii Gheorghe Brăduţ Aninoasa Hăghig Micfalău Tamaşfalău Tîrgu Secuiesc Aita Seacă Ilieni Poian Mereni Arcuş Lemnia Sîntionlunca Estelnic Lisnău 286 310 198 480 184 700 254 356 200 135 412 410 224 348 142 285 349 200 475 289 208 180 494 196 182 240 223 425 353 332 230 229 484 352 274 618 292 233 204 352 203 169 483 249 190 248 253 135 75 250 9.1 9.0 9.0 8.8 8.8 8.7 8.7 8.3 8.1 7.8 7.6 7.6 7.6 7.5 7.5 7.4 7.3 7.3 7.1 7.1 7.1 7.17.06.8 6.8 6.6 6.6 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.4 6.4 6.4 6.1 6.0 6.0 6.0 5.9 5.9 5.7 5.4 5.4 5.4 5.3 5.1 5.14.8 3,7 De ce M.L. „Poliprod“ nu a îndeplinit plănui (Urmare din pag. 1) de placaj". Sau un alt exemplu. Trebuia să livrăm comode, dar clientul cînd a încheiat, contractul cu întreprinderea noastră de comerț exterior (ILEXIM) și-a exprimat dorința ca să fie lustruite cu un anume lac din import. Noi am executat pînă în prezent 200 bucăţi comode, termenul de livrare a trecut şi ILEXIMUL-ul ne comunică că vagoanele cu lac din import trebuie să sosească la Timişoara (?!). Tovarăşul director ne-a expus mai multe cazuri de genul celor de mai sus dar spaţiul nu ne permite să le amintim. Totuşi se poate trage o a doua concluzie ■ Uneori ILEXIM-ul a devenit o „frînă" în activitatea întreprinderii. După introducerea în fabricaţie a unor produse, renunţ la ele, nu prezintă documentaţia tehnică completă, nu asigură unele materii prime, fapt ce constituie deseori o clauză contractuală, „frîne" cu influenţe nefavorabile asupra rezultatelor economico financiare ale întreprinderii. — Trebuie să menţionez, ne spune în continuare tovarăşul director, că iniţiativele noastre în ce priveşte producerea unei game mai largi de produse destinate exportului, se opresc pe undeva, într-un dosar, la ILEXIM. Să vă dăm un exemplu edificator în acest sens: întreprinderea noastră are abonamente la publicaţiile Camerei de comerţ în care sunt publicate diferite oferte ale unor firme străine în cadrul întreprinderii s-a studiat, pe baza acestor of arte, posibilitatea asimilării unor noi produse. Am luat legătura direct cu firmele respective de la care am primit, răspunsuri favorabile... dar, noi nu avem competenţă de a intra în relaţii contractuale cu firmele străine şi asfel, ne-am adresat ILEXIM-ului, am trimis mostre, planuri, schiţe şi. . . aşteptăm răspunsul şi acum. Aşadar, o ultimă concluzie: finele iniţiative ale întreprinderii care puse în practică s-ar putea solda cu rezultate bune, nu sînt luate in seamă de ILEXIM. Din cele expuse de tovarăşul director reiese cu pregnanță că dacă activitatea de comerț exterior a întreprinderii ar fi coordonată mai competent, mai operativ rezultatele ar putea fi mult superioare. împletituri măiestre (Urmare din pag. 1) , cat că sînt acoperite de beton. Totuşi avem o satisfacţie, aceste împletituri ale noastre, uneori adevărate opere de artă, dau stabilitate, rezistenţă clădirilor. Mulţi cred că meseria de fierar betonist e uşoară, se învaţă repede, dar nu e aşa. Fierar betonist, priceput, te poţi considera numai după cîţiva ani buni şi mai e ceva. Trebuie să ai pasiune şi să nu te fereşti de muncă. Stau de multe ori, de vorbă cu băieţii din echipă. Ne imaginăm cum va arăta construcţia cînd va fi terminată. Unii din ei „merg“ chiar şi mai departe, alcătuind programul artistic al inaugurării casei de cultură. Sper ca atunci să fiu prezent cu toată echipa“. Mi-a vorbit. Gheorghe Mereuţă de împletirea meseriilor, mi-a vorbit de împletirile măiestre, operă a fierarilor betonişti, dar nu mi-a vorbit de acea împletire sufletească ce s-a sudat în echipă. Nu mi-a vorbit nimic despre munca şi realizările lui Homor Mózes, Mátyás Sándor, Kovács Ferencz şi mulţi alţii, care au fost calificaţi de el. Nu mi-a vorbit nimic despre ceilalţi membri ai echipei, nu mi-a vorbit cum îşi petrece timpul liber împreună, cu echipa sa. In schimb, mi-a arătat pe viu ce fac „băieţii“ săi , fierarii betonişti , o adevărată dantelărie de fier, în care fiecare dintre ei şi-a pus o fărîmă de pasiune, de muncă. Şi atunci am înţeles ce mi-a spus şeful de echipă, Gheorghe Mereuţă : „Facem împletituri măiestre“. Am înţeles că era vorba nu numai de munca în sine, nu numai de produsul ei, ci şi despre acea împletire dintre oameni, între gîndurile lor, aspiraţiile lor de a face ceva deosebit, de a pune fiecare dintre ei umărul la construirea unei vieţi fericite. (Urmare din pag. 1) etc, etc. Cît despre fetele demasă ce să mai vorbim. Cele de calitate superioară erau... în magazie, iar pe mese se găseau din celelalte. Adică găurite, murdare, ori de calitate inferioară. E triple : grădinile de vară ale restaurantelor „Şugaş" din Sfîntu Gheorghe şi „Parc“ din Tîrgu Secuiesc, restaurantele din Baraolt şi „Kolcza" din Sfîntu Gheorghe. Responsabilii „intervievaţi“ s-au grăbit să ne furnizeze o ploaie de explicaţii f citiţi scuze. Ba că vinovaţii sînt clienţii care i ■ murdăresc (sic!), ba că sînt la spălat. .. Ne-am oprit în ancheta noastră şi asupra altor aspecte negative, ce se repercutează direct în dauna clientului. Aşa de pildă interestndu- ne de modul cum sînt respectate condiţiile de servire ale publicului consumator, am constatat că la restaurantul „Kolza" preparatele calde şi reci se găsesc într-un sortiment foarte redus, unitatea profitîndu-se mai mult pe pregătirea minuturilor. Ca o notă comună a tuturor localurilor în care am poposit, a constituit-o absenta prin rafturi și frigidere a băuturilor răcoritoare, gen pepsi-cola, frucola, caisadă, ozonadă, băuturi atît de căutate în sezonul estival, a fructelor indigene sau din import. Apoi ca o „Parc“, procentajul scade vertiginos la cifra de 33 la sută, pentru ca la Baraolt să înregistrăm performanță absolută, ca întreg personalul să fie fără o calificare superioară. Ar mai fi încă multe de spus la capitolul pe care-l tratăm azi, despre ţinuta dezordonată a unor chelneri, despre numărul insuficient şi conţinutul în disonanţă cu realitatea a listelor de consumaţii, despre mijloacele de recreere (orchestre, tonomaturi, magnetofoane ş.a.) ce agrementează publicul consumator îndeobşte în perimetrul improvizaţiei şi al amatorismului, şi despre încă multe altele. Aceste aspecte negative sînt cunoscute de către responsabilii unităţilor respecţive (dovadă stînd în acest sens indicaţiile precum şi sancţiunile organelor Inspectoratului comercial al judeţului) şi credem că măcar acum vor fi la fel de bincunoscute, şi de către conducerile O.G.L Mixt Sfîntu Gheorghe şi a cooperativelor de consum din oraşele menţionate. Dacă este aşa, atunci aşteptăm şi măsurile „vindicative"! BUNA SERVIRE altă trăsătură generală, trebuie amintit că nici o unitate de categoria I nu este încadrată în totalitate cu personal calificat superior pentru producţie şi deservire ! Dacă la „Şugaş", 60 la sută din personalul amintit posedă o calificare corespunzătoare, apoi la restaurantele „Kolcza" şi Ritm mai susţinut (Urmare din pag. 1) şulut şi altele, sînt mai avansate cu lucrările, ceea ce denotă în primul rînd o activitate de organizare mai bună din partea conducerii unităţilor şi o participare la muncă a unui număr mare de membri cooperatori. Cunoscînd faptul că executarea la timp a lucrărilor de întreţinere contribuie în mare măsură la sporirea producţiei putem pronostica de pe acum că în aceste unităţi agricole culturile prăşite la timp vor da producţii mari la sfîrşitul anului. Treburile însă nu se desfăşoară în bune condiţiuni în toate cooperativele agricole. Unităţile din Belin, Bicsad, Estelnic, Lemnia, Tamaşfalău, Zăbala şi altele mai au suprafeţe mari neprăşite mecanic şi manual sau unde sfecla de zahăr nu este încă rărită. în multe părţi lipsa braţelor de muncă nu a fost soluţionată la timp prin angajarea muncitorilor sezonieri, fapt prin care s-au creat prejudicii, deoarece lanurile puternic îmburuienite nu vor mai da aceeaşi producţie ca în cazul în care cultura ar fi fost prăşită din timp. O altă cauză a rămânerii în urmă este şi aceea, că nu s-a folosit corespunzător timpul de lucru, în multe cooperative agricole există încă obiceiul dăunător de a porni tîrziu în cîmp şi de a părăsi locul de muncă prea timpuriu. Prin aceasta se prelungeşte timpul de executare a lucrărilor şi se întârzie şi muncile agricole ulterioare. In această perioadă stadiul de vegetaţie înaintat al trifolienelor, necesită terminarea recoltării furajelor perene cît mai urgent. Prin aceasta se accentuează şi mai mult necesitatea bunei organizări a muncii din partea consiliilor de conducere, şi îmbunătăţirea participării la muncă a cooperatorilor, în special în unităţile rămase în urmă. De asemenea trebuie analizată în fiecare cooperativă agricolă posibilitatea mecanizăriilucrărilor pentru a substitui munca manuală prin lucrări executate cu tractoare şi maşini agricole. Specialiştii prezenţi în unităţile agricole cooperatiste, trebuie să urmărească, ca executarea lucrărilor de întreţinere să nu întîrzie recoltatul furajelor, fapt prin care s-ar micşora valoarea nutritivă a fînurilor recoltate. Buna dirijare a activităţii mecanizatorilor şi organizarea corespunzătoare a lucrărilor, la care participă membri cooperatori, folosirea integrală a timpului de lucru, sînt căi sigure care permit cooperativelor agricole de producţie să încheie cu succes campania de întreţinere a culturilor. □ acamrnna VINERI, 11 IUNIE BARAOLT CASA DE CULTURĂ - Strada lăturalnică (ora 20). ÎNTORSURI BUZĂULUI ASA DE CULTURĂ - Cinci pentru infern (ora 19). SFÎNTU GHEORGHE ,ARTA" — O duminică în familie (orele 10, 16 18, 20). VASILE ROAITA" - Răzbunarea Sfîntului (orele 17, 19). TÎRGU SECUIESC ,8 MAI" — Să ne trăiești Gnat (orele 10, 16, 18, 20). COVASNA VICTORIA" — Adio, prieteni ! (orele 18, 20); 14,30 Tenis de cîmp : România— Iugoslavia ; 18,50 Lumea copiilor ; 19,10 Tragerea Loto ; 1 9,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19,30 Telejurnalul de seară. Sport ; 20,10 Reflector ; 20,25 Panoramic ştiinţific; 21,10 Film artistic: „Oglinda cu două feţe" — o producţie a studiourilor franceze. In rolurile principale: Michele Morgan şi Bourvil; 22,45 Filmul documentar „Imagini din Londra",; 23,00 Telejurnalul de noapte. Vreme instabilă cu cerul variabil, temporar acoperit. Se vor semnala averse slabe de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Vintul va sufla slab pînă la potrivit din sud-est Minimele vor fi cuprinse între -1- 9 şi + 12 grade, iar maximele între -1- 21 şi + 24 grade. Meteorolog de serviciu, MECHEL ARNOLD Pag. 3 C. E. L L. Tîrgu Secuiesc angajează : ® Şef serviciu exploatare forestieră ; ® Consilier juridic principal; ® Şef serviciu aprovizionare ; • Tehnician principal normare cu probleme de exploatare : ® Economişti; ® Economişti principali ; Condiţii de încadrare şi de salarizare sunt cele prevăzute în H.C.M. 914/1968 şi H.C.M. 217/1970. Informaţii suplimentare se pot obţine la Serviciul personal. Telefon ■ 380. întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj din Sfîntu Gheorghe, strada Giuculai na. 55 MUNCITORI CALIFICAŢI zidari dulgheri instalatori instalaţii sanitare şi de încălzire MUNCITORI NECALIFICAŢI, pentru lucrări de săpaturi. Se asigură cazare gratuită şi pînă la 40 km, abonamente C.F.R. şi I.T.A., masa contra cost. Informaţii suplimentare se dau la direcţiunea întreprinderii, serviciul organizarea muncii. Combinatul siderurgic GALAŢI prin GRUPUL SĂU ŞCOLAR din Galaţi, strada Silozului nr. 25 RECRUTEAZĂ candidaţi, absolvenţi ai şcolii generale de 8 şi 10 ani pentru admitere în şcoala profesională şi de ucenicie la locul de muncă, în meseriile : — cocsar — oţelar — laminorist — zidar şamotor — electrician — electromecanic aparate de măsură şi automatizare — lăcătuş Vîrsta minimă a candidaţilor — 16 ani împliniţi, înscrierile se fac la secretariatul şcolii telefon 304 92, unde se pot lua şi relaţii suplimentare. în timpul examenului de admitere, candidaţilor li se asigură cazare gratuită și masă contra cost. 1.1. L „Localprod" Sfîntu Gheorghe Str. 16 Februarie, nr. 5/a PRODUCE ŞI LIVREAZĂ URMĂTOARELE: — bunuri de larg consum produse din tablă zincată şi neagră (vane de baie, albie rufe, coturi şi burlane pentru sobe, cazane de rufe); — corturi excursie de diferite mărimi şi culori — covor de cauciuc, bandă transportoare din cauciuc — garnituri de cauciuc pentru instalaţii — produse camping (pat pliant, pat pliant tip , fotoliu, scaune pliante măsuţe pliante). — construcţii metalice (garaje, uşi metal, porţi metal la comandă fermă) — prelucrarea linei a naao a E=3