Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)

1971-07-01 / nr. 368

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Adeziune deplină, sprijin unanim politicii Partidului Comunist Român Telegramă Către COMITETUL CENTRAL AL P. C. R. tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI Vizita în ţările socialiste din A­­sia, convorbirile purtate cu con­ducătorii acestora, întîlnirile cu zecile şi sutele de mii de oameni ai muncii din aceste ţări, au fost urmărite cu un deosebit interes de către comunişti, de către toţi oamenii muncii, români şi ma­ghiari din oraşul Covasna. Comitetul orăşenesc al P.C.R., Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc, precum şi toţi oamenii muncii de pe meleaguri­le covăsnene, îşi exprimă înalta apreciere şi unanima aprobare pentru întreaga activitate, pătrun­să de responsabilitate şi spirit in­ternaţionalist, desfăşurată de de­legaţie, pentru contribuţia nepre­cupeţită pe care dumneavoastră, personal aţi adus-o şi o aduceţi con­secvent la întărirea prieteniei şi colaborării frăţeşti între ţările so­cialiste, între partidele comuniste şi muncitoreşti. Apreciem activitatea partidului nostru pentru întărirea continuă a importurilor internaţionaliste, a prieteniei şi colaborării cu ţările socialiste din Asia, ca o nouă şi preţioasă contribuţie efectivă la întărirea forţelor socialismului în lume, a unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncito­reşti, a tuturor forţelor antiimpe­­rialiste. Exprimîndu-şi adeziunea fierbin­te faţă de această politică, pă­trunsă de înaltă răspundere pen­tru destinele patriei şi pentru vii­torul omenirii, ne angajăm, sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să ne sporim contribuţia la activi­tatea de edificare economică şi social-culturală a României socia­liste. Vă asigurăm tovarăşe se­cretar general, că vom munci fă­ră preget pentru a contribui la înfăptuirea politicii interne şi ex­terne a partidului şi statului nos­tru, expresie fidelă a intereselor fundamentale ■ ale poporului ro­mân. COMITETUL ORĂȘENESC COVASNA AL P.C.R COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR amtăţii In afara taberelor de o­­dihnă pentru pionieri şi şco­lari, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor a în­fiinţat anul acesta, în diver­se puncte din ţară, tabere cu profil, determinat, înde­obşte de varietatea cercuri­lor pioniereşti. S-au înfiin­ţat astfel tabere pentru na­­vomodelişti, culturale, lite­rare, aeromodele, foto, de carturi etc. în judeţul nos­tru, la Olteni, tabăra de cor­turi, deschisă zilele acestea, are profil literar-cultural. Au venit aici peste 150 de copii din 30 judeţe ale ţării, copii consideraţi a fi cei mai talentaţi ai şcolilor de unde vin. Festivitatea de deschi­dere a taberei avusese loc într-o după-amiază în care timpul nu părea să fie prea vesel. Aici însă pe malul Ol­tului, printre cele 60 de cor­turi, fiecare împodobit săr­bătoreşte, fiecare cu fanioa­ne şi denumiri inedite : „Strop de soare“, „Steaua Moldovei“, „Pui de leu“, „La patru pitici“, ,,Vultu­rul“ etc. — priveliştea era însorită, stropită la întîm­­plare în culori vesele, ce se dovedeau a fi, de fapt, pe­te mişcătoare, îmbrăcate în uniforma pionierească de sărbătoare. Şi ce mai du-te­­vino ! Şi ce feţe preocupate şi grăbite ! Şi cită ostenea­lă pentru ca programul lor, al micilor poeţi şi poete, cîntăreţi, pictori, fotografi, să fie la înălţime ! Lingă un cort, un pionier repeta o poezie în limba sirba , in jurul lui un cerc de ochi cu­rioşi şi la sfîrşit un strigăt în cor „frumos“ ! Inţelese­­serâ, desigur, totul ! Mai în­colo îşi aveau cortul pionie­rele din judeţul Teleorman. — Sintem­ opt, ne infor- ANNA COTIE ? î (Continuare în pag. a 2-a) . ..5 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Urale pentru făclia păcii Necontenit, seară de seară, a­­proape o lună, am urmărit la tele­vizor, imaginile devenite deja fa­miliare, îndrăgite, am auzit urale şi aclamaţii la înalt diapazon, me­reu în alt cadru şi totdeauna cu a­­ceeaşi semnificaţie. Urale şi acla­maţii pentru un ideal comun urale şi aclamaţii pentru politica noas­tră externă, pentru rolul pe care îl joacă România pe arena, interna­ţională, în rezolvarea problemelor arzătoare ale lumii contemporane, pentru făclia păcii pe care solii po­porului nostru au dus-o în atîtea părţi ale globului ca şi aici în ţă­rile socialiste din Asia. M-a încercat un copleşitor sen­timent patriotic şi am înţeles că poziţia noastră externă nu numai că este cunoscută dar că este a­preciată pentru consecvenţa şi perseverenţa cu care partidul şi guvernul romârt­ militează pentru cauza unităţii ţărilor socialiste, pentru idealurile majore ale ome­nirii. Şi am înţeles că poporul nos­tru de­ 20 de milioane de cetăţeni, care înalţă cu repeziciune şi mîn­­drie trepte pentru viitor, pentru bunăstarea lor şi a copiilor lor, are mulţi prieteni, sute de milioane de chipuri antrenate în acelaşi ritm al creaţiei socialiste, Vizita dele­gaţiei ţării noastre, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a spo­rit şi mai mult forţa patriei noas­tre, aportul ei la triumful păcii şi socialismului în lume. ALBERT ERNŐ, directorul Liceului nr. 1 Sf. Gheorghe Anul IV Nr. 368 JOI, 1 iulie 1971 4 pagini 30 bani In spiritul politicii înţelepte a partidului Doresc să-mi exprim cdleziunea şi deplina mea satisfacţie cu privi­re la rezultatele vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale româ­ne, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările socialiste din Asia, împreună cu întregul colec­tiv de muncă din staţia C.F.R. — Sfintu Gheorghe, am urmărit zi de zi, vizita delegaţiei române. Am putut să ne convingem, astfel, o dată în plus, de stima şi preţuirea de care se bucură în aceste ţări partidul şi poporul român, perso­nal tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Fără doar şi poate, că prin rezul­tatele ei vizita, a slujit interesele socialismului şi păcii în întreaga lume, constituind o puternică afir­mare a forţelor socialismului puse în slujba apărării libertăţii­­şi in­dependenţei naţionale, a celor mai nobile aspiraţii ale popoarelor în­tregii lumi. Politica externă a Partidului Comunist Român, a gu­vernului şi statului nostru, se bu­cură de larga şi călduroasa ade­ziune a întregului popor, deoarece îşi trage seva din înseşi năzuin­ţele şi ţelurile seculare ale oame­nilor de pe aceste meleaguri. Lup­tător neobosit pentru unitatea partidelor comuniste şi muncito­reşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acţionat şi de această dată în spiritul politicii întregului nostru partid, al cauzei clasei muncitoa­re, a internaţionalismului a so­lidarităţii , poporului nostru cu lupta dreaptă a popoarelor, pentru apărarea libertăţii şi independen­ţei lor naţionale. VASILE SABĂU şeful Staţiei C.F.R. — Sfintu Gheor­­ghe. Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUŞESCU, în Finlanda Convorbiri oficiale în dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsin­ki au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Republicii Finlanda, Ur­­ho Kekkonen. Din partea română, la convor­biri au participat: János Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Corneliu­ Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Ioan A­­vram, ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, Mircea Bălănes­­cu, ambasadorul Republicii Socia­liste România la Helsinki, Constan­tin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au partici­pat : Ahti Karajalainen, primul mi­nistru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totter­­man, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direcţiei politice din M.A.E., Pentti Uusivir­ta, şeful Direcţiei comerţului exte­rior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. (Continuare în pag. a 4-a) La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşe­dintele­ Consiliului de Stat al Ro­mâniei, Nicolae Ceauşescu, s-a în­­tîlnit cu preşedintele Parlamentu­lui, Rafael Paasio, şi cu alţi­ mem­bri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu şeful statului ro­mân se aflau tovarăşii Janos Fa­zekas, Cornelu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, mi­nistrul afacerilor externe, Olavi J. Mattita, ministrul comerţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, amba­sadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, preşe­dintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, lide­rul Partidului Social-Democrat, de prim-vice,preşedintele Johannes Va­­rolainen şi de alţi înalţi reprezen­tanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului.­­ Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasie a a­­dresat preşedintelui Niicolau Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o cal­­dă urare de bun venit. Sunt con­­vins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor, în continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în via­­ţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o fa­cem în Finlanda, putem să cunoaş­tem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului fin­landez. De asemenea, îmi exprim satis-­­­facţia că între Parlamentul finlan­dez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedin­te urmează să viziteze ţara noas­tră, în fruntea unei­­ delegaţii. Noi apreciem mult rolul parla­mentelor în viaţa popoarelor şi Întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez (Continuare în pag. a 4-a) Tovarăşului L. I. BREJNEV, Secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarăşului N. V. PODGORNÎI Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem a! U.R.S.S. Tovarăşului A. N. KOS­­GHIN­ A Dragi tovarăşi, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliu­lui de Miniştri ale Republicii Socialiste România, poporului român şi al nostru personal, vă exprimăm dv., poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mîhnire şi condoleanţe în legătură cu încetarea tragică din viaţă a piloţilor-cosmonauţi Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov şi Vik­tor Paţaev, căzuţi eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredinţate Piloţii-cosmonauţi Dobrovolski, Volkov şi Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. M O S C O V A Paţaev dînd dovadă de un înalt spirit de abne­gaţie, au realizat, prin joncţiunea navei cosmice „Soiuz­il" cu staţia Saliut", pentru prima dată în istoria cosmonauticii, o staţie ştiinţifică orbita­lă pilotată, au efectuat un amplu program de cercetări şi experimente tehnico-ştiinţifice şi me­­dico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuţie de mare însemnătate a ştiinţei şi tehnicii sovie­tice la dezvoltarea zborurilor orbitale pilotate, la cucerirea Cosmosului. Vă rugăm, totodată, să transmiteţi întreaga noastră compasiune familiilor cosmonauţilor eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUŞESCU, Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Conducerea colectivă - garanţie pentru optimizarea deciziilor în bunul mers al activităţii u­­nui combinat sau a unei centrale economice un rol deosebit îl are consiliul de administraţie — or­gan colectiv de conducere. De mo­dul cum acesta îşi desfăşoară ac­tivitatea depinde în mare măsură îndeplinirea exemplară a planu­lui de producţie. Totodată con­siliul de administraţie analizează şi propune liniile directoare ale dezvoltării întreprinderii, de în­fiinţare a noii secţii, hotărăşte in­vestiţiile ce se vor executa, pre­cum şi eşalonarea acestora. Am dorit să aflăm modul cum îşi exercită rolul Consiliul de ad­ministraţie de la Combinatul tex­til din Sfintu Gheorghe. în acest scop ne-am adresat unor membri ai consiliului care ne-au prezentat secvenţe din activitatea lor, mo­dul cum se iau unele decizii, cum ajung acestea la compartimentele de execuţie, cum se urmăreşte a­plicarea lor, precum şi modul în care se jalonează­ dezvoltarea ul­terioară a combinatului. ,,De la început, ne spune tova­răşul Carol Vass — directorul general — trebuie să menţionez că în cadrul combinatului activitatea consiliului de administraţie se fa­ce pe zi ce trece tot mai sim­ţită, deoarece fiecare membru al consiliului are sarcini precise, bi­ne delimitate, şi pentru îndepli­nirea cărora răspunde. Totodată, şedinţele consiliului de admini­straţie sunt pregătite temeinic, din timp pentru a putea crea o ba­ză solidă de discuţii. Biroul exe­cutiv al consiliului de administra­ţie redactează darea de seamă pe care o înmînează spre studiu tu­turor membrilor". Studiind o dare de seamă, nu poţi să nu fii surprins de minu­ţiozitatea cu care sunt analizate toate problemele de producţie, în­ ■ZOI­­ deplinirea planului de producţie este analizată în dinamică, se fac comparaţii cu anii trecuţi, se su­gerează unele soluţii care se pun în discuţie. Demn de menţionat este şi faptul că unele probleme ce au fost rezolvate în intervalul dintre şedinţe sunt analizate, pen­­tru a nu se mai repeta pe viitor. Astfel, în ultima şedinţă a fost a­­nalizată scăderea producţiei de ţe­sături crude, fapt ce a impietat asupra sporirii producţiei finite. La timpul oportun această proble­mă a fost rezolvată, dar totuşi s-a pus în discuţia consiliului de administraţie. Raţiunea acestui stil D. TOMA Deschiderea festivă a taberei pioniereşti cu corturi de la Olteni Foto : A. BARTHA (Continuare în pag. a 3-a) La începutul acestui an au luat fiinţă primele societăţi culturale săteşti, organizate pentru început în localităţile cu tradiţie în materie. Pentru a a­­fla cîteva amănunte privind na­tura şi modul lor de funcţiona­re ne-am adresat tovarăşului Nicolae Moldovan, vicepreşe­dinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, cu ru­gămintea de a ni le furniza.­­ Aţi participat recent la o consfătuire cu conducătorii cul­turali ai judeţului Argeş pe te­ma înfiinţării societăţilor cultu­rale. Care este, aşa cum a re­ieşit din discuţii, raportul din­tre ceea ce trebuie păstrat şi ceea ce li se adaugă, ca înnoi­re acestor societăţi culturale ? — într-adevăr am avut un va­loros schimb de experienţă în frumoasa localitate Rucăr din judeţul Argeş, cu participarea forurilor culturale din ambele judeţe. Au luat parte de aseme­nea reprezentanţi a două socie­tăţi culturale — Rucăr şi Dra­goslavele. Societăţile culturale, sau a­­ sociaţiile culturale (denumirea strictă nu e definitivă, sensul lor e însă unul şi acelaşi), sunt create pe baza experienţei acu­mulate de vechile societăţi cul­turale care au existat în multe localităţi din ţară. Ele erau a­­xate pe un anumit profil: o so­cietate corală, de teatru, lite­rară etc. Noile societăţi au preluat unele forme de organi­zare, dar profilul lor se ampli­fică, se diversifică avînd totuşi ca bază o formă precisă de activitate. Spre exem­plu la Rucăr se continuă tradiţia artelor populare la care se adaugă o universita­te populară­, se organizează un muzeu forestier. La Dragoslave­­le societatea are la bază dezvol­tarea turismului, artei populare ş.a.m.d. — Judeţul nostru are bogate tradiţii în această direcţie, în ce au constat de fapt aceste so­cietăţi, care a fost orientarea şi modul lor de organizare ? — Au existat şi pe la noi a­­semenea societăţi culturale. Ele funcţionau în jurul unor forma­ţii corale (de exemplu la Za­gon), dar mai ales în jurul unor fanfare. Aceasta este ex­plicaţia existenţei numeroase­lor fanfare ca cele din Covasna Tîrgu Secuiesc, Brateş, Arcuş, Cal­nic, Ozun, Reci etc., societă­ţile fiind cele care strîngeau fondurile necesare achiziţionă­rii instrumentelor. La Vîlcele Aradi şi în alte localităţi au existat societăţi care stimulau unele formaţii de teatru, pre­zentau spectacole artistice, or­ganizau deplasări şi excursii. Ele funcţionau pe bază de sta­tut, acesta fiind respectat de fiecare membru. — Care sunt centrele în ca­re aţi luat iniţiativa înfiinţării unor asemenea societăţi cultu­rale ? Interviu realizat de IO­AN DRAGAI (Continuare în pag. a 2-a) Societăţile culturale săteşti -tradiţie şi inovaţie De Ziua învă­ ţeri, în mai multe oraşe şi comune din judeţ — Sfintu Gheorghe, întorsura Buzăului, Covasna, Tîrgu Secuiesc, Baraolt, Poian, Ozun, Zagon, Vîlcele — cadrele didactice au sărbătorit „Ziua învăţătoru­lui". Un sfîrşit de an, bogat în evenimente, în care corpul didactic din judeţul Covasna s-a străduit să-şi perfecţioneze practica peda­gogică, să lege învăţămîntul de cerinţele productive, să dea serii de absolvenţi ai şcolilor generale şi licee cu un larg orizont de cu­noştinţe. Cu acest prilej cadrelor didactice cu experienţă în învă­­ţămînt, cu merite deosebite în activitatea pedagogică, li s-au acordat următoarele titluri, ordine şi medalii : Titlul de învăţător emerit: Barbu Petre — Şcoala generală Flo­­roaia Mică; „Ordinul Muncii" cl. a III-a. Jakab Ştefan (Boroşneul Ma­re), Szécsi Anton (Vîrghiş); „Ordinul Meritul cultural", cl. a III-a, Konya Adám (Casa pionierilor); „Medalia Muncii" : Kovács Klára, inspector, Gocz Erzsébet (Liceu­ nr. I), Szabó Gavril (C.I.O.P.), Csia Árpád (Brateş); Titlul de educatoare evidenţiată: Ördög Irian (Ozun); Titlul de învăţător evidenţiat: Bordea Ana (Barcani), Kiss Ludovic (Ojdula); Titlul de profesor evidenţiat: Szöcs Géza (Liceul Tîrgu Se­cuiesc), Boda János (Liceul Baraolt), Németh Eva (Şcoala profesională de mecanici agricoli Sfîntu Gheorghe), Kurta Ferencz (Liceul in­dustrial de construcţii); Gradaţii de merit: Tihoarcă Iacob (întor­ (Continuare în pag. a 2-a) • Ieri după masă a avut loc şedinţa de instruire în problema manipulării fondu- . ţ rilor, a preşedinţilor, vicepre- \ şedinţilor şi secretarilor a­­i sociaţiilor de locatari din­­ cartierul Simeria. • Un nu- J măr de 95 de artişti amatori i \ din ansamblul Liceului nr. 1. i ^ din Sfintu Gheorghe, vor par- ^ ^ ticipa duminică la Festivalul ^ i folcloric „Szejke" din Odor- ^ 7 heiu Secuiesc. • O dată ^ / cu ultimele zile ale lunii iu- i­u­nie s-au încheiat examenele / ^ de sfîrșit de an de la uni- ^ ^ versitatea serală de partid. ^ ^ Cei care nu s-au putut pre- i­­­zenta la examinare cIîd mo- 7 ^ live obiective, vor avea posi- j t bilitatea să facă . acest lucru | i în sesiunea suplimentară din \ ■ toamnă. • Azi, la orele 9 ^ 7 Consiliul Judeţean al sindica- i * telor va dezbate într-o şe- z I dinţa plenară rezultatele în- J \ registrate în acest an în ca- r drul mişcării de invenţii, i­­­­novaţii şi raţionalizări. Automobil Club Român în colaborare cu Oficiul jude­ţean de turism Covasna orga­nizează o excursie de 5 zile cu autoturisme proprii pe ruta Ch­işinău — Odesa în luna octombrie. Preţul 404 lei, cazare, masă bani de buzunar 125 lei, bani de benzină 127 lei, înscrieri pînă la 20 iulie. ______________ Cinci cadre didactice din judeţ au ieşit la pensie: Gheorghe Briotă şi Lajos Rácz — inspectori şcolari, Grigore Popa, Emma Var­ga şi Ilona Simon. Din partea zia­rului „Cuvîntul nou", multă sănă­tate şi viaţă lungă. Din partea co­legilor asigurarea că le vor purta mereu în sufletul şi în amintirea lor cea mai aleasă stimă și cea mai profundă dragoste.

Next