Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)
1971-07-24 / nr. 388
Pag. 2 eUVINTUL NOU Vizita de lucru a tovarăşului NICOL AE în portul şi pe Şantierul de construcţii Cuvîntarea tovarăşului NICOL A E C (XJrmgre din pag. 1) vind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare şi reciclare a, cadrelor, valabil şi pentru industrie, şi pentru agricultură, şi pentru comerţ. Fără îndoială că şi turismul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care şi pe plan mondial se dovedesc eficace şi care corespund cel mai bine necesităţilor dezvoltării activităţii noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcţiona diferite cursuri sau şcoli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conştiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretenţiile cresc, deci şi obligaţiile cadrelor — la toate nivelele, de jos şi pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea şi calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătăţirea activităţii ideologico-educative în rîndul tineretului, al întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revoluţionar , am înfăptuit revoluţia şi am trecut la construirea societăţii socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X- lea a stabilit un program vast de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate ; ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condiţiile pentru a trece la edificarea societăţii comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluţiei socialiste şi comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate sferele vieţii sociale. Şi procesul de dezvoltare a industriei şi agriculturii este un proces revoluţionar. El incumbă dezvoltarea şi introducerea în producţie a ştiinţei şi tehnicii celei mai înainte. Mersul nostru înainte presupune, în acelaşi timp, transformarea omului ; nu se poate concepe făurirea societăţii comunniste fără transformarea revoluţionară a omului, fără ca omul, care constituie figura centrală a societăţii comuniste, să devină un om nou, pătruns de spirit revoluţionar, hotărît întotdeauna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revoluţionară. Noi sîntem revoluţionari şi trebuie să rămînem tot timpul revoluţionari, dacă vrem să rămînem comunişti ! (Aplauze puternice). Doresc să remarc cu satisfacţie că atît în cuvîntul tovarăşului Vîlcu cit şi al celorlalţi tovarăşi care au , vorbit aici, s-au făcut referiri la preocupările organizaţiei de partid din Constanța privind activitatea ideologico-educativă de făurire a omului nou, constructor al socialismului și comunismului. Este, întradevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenţia partidului nostru. Numai îmbinând activitatea de dezvoltare a industriei şi agriculturii cu preocuparea pentru formarea omului nou, pentru ridicarea conştiinţei socialiste, pentru realizarea unor relaţii noi între oameni, întemeiate pe echitate şi dreptate socială, pe colaborare şi ajutor reciproc, relaţii în care fiecare să-şi înţeleagă răspunderea şi menirea în societate. în lupta pentru făurirea orânduirii comuniste, mimai astfel vom asigura fiecărui membru al societăţii tot ceea ce este necesar, atît din punct de vedere material cît şi spiritual, pentru înflorirea personalităţii sale. Să ne gîndim permanent că ceea ce facem trebuie săservească fiecărui membru al societăţii , în acelaşi timp, că are obligaţii şi îndatoriri, că trebuie să facă totul pentru a-şi aduce contribuţia la înfăptuirea programului minunat de făurire a comunismului în România. (Aplauze puternice). Am arătat la întîlnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice că avem rezultate bune în toate domeniile de activitate, inclusiv în educaţia comunistă a maselor. Şi în acest domeniu ne propunera sarcini sporite. Trebuie să avem un program de perspectivă şi în sfera activităţii politico-ideologice , aşa cum avem în producţia materială, în formarea cadrelor, în cercetarea ştiinţifică. Numai îmbinînd în mod armonios toate aceste laturi ale activităţii sociale vom reuşi să ţinem sus steagul luptei revoluţionare pentru făurirea comunismului şi, totodată, să ne aducem contribuţia la cauza victoriei socialismului şi comunismului în întreaga lume. Aşa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale există o unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succesele noastre — ca ale oricărei ţări socialiste — în făurirea socialismului sînt un bun al sistemului socialist mondial, un bun al cauzei socialismului în lume ■, de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de guvernământ, este de a lucra în aşa fel încît să asigurăm edificarea,în condiţii cît mai bune, cu lipsuri cît mai puţine, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preocuparea noastră, de zi cu zi, superioritatea orânduirii socialiste. In felul acesta, ne îndeplinim nu numai o obligaţie sacră faţă de poporul român, ci şi o importantă îndatorire internaţionalistă, pentru că exemplul ţărilor care construiesc socialismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului şi imperialismului, care luptă pentru eliberare naţională şi socială, pentru socialism. (Vil aplauze). Desigur, ca ţară socialistă România se preocupă permanent de dezvoltarea relaţiilor sale cu toate ţările socialiste. Noi acţionăm pentru depăşirea divergenţelor existente în relaţiile dintre ţările socialiste, dorim să facem totul ca existenţa unor deosebiri de păreri, într-o problemă sau alta, să nu influenţeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state şi partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a ţărilor socialiste, întrajutorarea lor în lupta pentru făurirea, în fiecare ţară, a socialismului, în lupta împotriva imperialismului, pentru progres social şi pace în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm şi acţionăm pentru dezvoltarea colaborării cu ţările din cadrul C.A.E.R. De altfel în curînd va avea loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism important în realizarea colaborării dintre ţările socialiste membre ale acestei organizaţii. Considerăm că această colaborare trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei fiecărei ţări, la întărirea bazei tehnicomateriale a socialismului din fiecare ţară, la crearea în fiecare stat membru al organizaţiei a condiţiilor pentru făurirea societăţii comuniste. în aceasta vedem noi prima obligaţie şi direcţie principală a colaborării dintre ţările membre ale C.A.E.R., pentru că numai aşa socialismul se va putea afirma ca orînduire superioară din toate punctele de vedere. Desigur, formele de cooperare pot fi diverse, dar oricît de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdependenţa în producţie între diferite sectoare de activitate, aceasta nu trebuiesă ducă în nici un fel la încălcarea suveranităţii naţionale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidului comunist din fiecare ţară, al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare a poporului respectiv, de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voinţe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relaţiile cu toate ţările socialiste, pentru că sistemul socialist mondial este totalitatea celor 14 state socialiste care construiesc astăzi, în condiţii diverse, noua orînduire şi considerăm că intre toate aceste ţări trebuie să existe relaţii de colaborare în toate domeniile de activitate. în spiritul acesta au acţionat şi acţionează partidul, guvernul ţării noastre. Vizita pe care am făcut-o în ţările socialiste din Asia este tocmai expresia acestei poliţiei a partidului şi guvernului nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toate ţările socialiste, de intărire a unităţii şi colaborării tuturor ţărilor socialiste. Considerăm că, prin vizita pe care am făcut-o, am adus o contribuţie uriaşă la dezvoltarea relaţiilor dintre partidul nostru şi partidele comuniste din aceste ţări, la lărgirea relaţiilor dintre România şi aceste state, socialiste şi că, totodată, am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unităţii tuturor ţărilor socialiste, a tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. (Aplauze puternice). în lume au loc schimbări foarte mari ; popoare întregi se ridică la luptă împotriva dominaţiei străine, denunţă acorduri şi tratate vechi, înrobitoare, atît în domeniul economic, cît şi militar, punînd pe primul plan afirmarea drepturilor lor dea-şi hotărî singure dezvoltarea, fără nici un amestec din afară. Priviţi în America Latină, în Africa, priviţi chiar în Europa , în Islanda, în Malta ! Peste tot noi şi noi popoare şi guverne cer denunţarea vechilor acorduri imperialiste impuse cu forţa, cer retragerea trupelor străine, cer dreptul ca bogăţiile naţionale să aparţină poporului respectiv. Noi considerăm că acest proces revoluţionar, care se afirmă cu putere, constituie o caracteristică principală a epocii actuale și arată că au apus pentru totdeauna vremurile politicii de asuprire şi dictat, că popoarele sînt hotărîte să trăiască libere, fără dominaţie străină! (Aplauze prelungite) Noi am sprijinit și sprijinim lupta popoarelor care se ridică pentru eliberarea lor naţională, împotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru independenţă naţională, pentru dreptul de a-şi hotărî singure soarta. Vom acorda şi în viitor tot sprijinul acestor popoare, vom dezvolta colaborarea şi unitatea în lupta împotriva imperialismului cu toate popoarele, cu toate forţele care se înregimentează în această luptă, considerînd că acesta este una din îndatoririle noastre internaţionale ca partid comunist, ca popor care construieşte societatea socialistă. România trăieşte în Balcani şi de aceea se preocupă ca în această zonă să existe înţelegere şi colaborare. Dorim ca Balcanii să nu mai fie un „butoi cu pulbere", ci o zonă a colaborării, a păcii, fără arme atomice, fără baze militare străine. Dorim ca în Balcani să se pună capăt cu desăvârşire oricăror încercări de agiţare a unui popor împotriva altuia ; se cunoaşte din experienţa trecutului că politica marilor puteri imperialiste de dezbinare a ţărilor balcanice şi, în general, a ţărilor mici nu a adus decit daune popoarelor respective, uşurînd dominarea şi asuprirea lor. Iată de ce ne-am adresat si ne adresăm tuturor popoarelor din Balcani de a găsi calea colaborării, a unirii pentru a asigura întărirea păcii şi colaborării în această zonă ! Dorim ca în Europa să se înfăptuiască securitatea, să fie promovate relaţii noi, care să excludă folosirea forţei şi ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state. Dorim să se asigure condiţii ca Europa — continentul de unde în mai puţin de 50 de ani au pornit două războaie mondiale — să devină un continent al colaborării şi păcii, care, să contribuie la dezvoltarea progresistă a omenirii, la lichidarea înapoierii de pe alte continente, din alte zone ale lumii, în acest sens şi în această direcţie acţionăm, împreună cu ţările socialiste şi alte state din Europa, pentru înfăptuirea securităţii pe continent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferinţe europene care să deschidă calea realizării acestui deziderat. Noi apreciem că există condiţii pentru a se ajunge la ţinerea acestei conferinţe şi vom acţiona cu toată forţa pentru organizarea ei, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuu relaţiile de colaborare cu celelalte state din Europa în toate domeniile de activitate. Considerăm că activitatea pe care am desfăşurat-o pînă acum în această direcţie corespunde acestui ţel, ea ilustrând felul armonios în care se îmbină politica internă şi politica internaţională a partidului şi guvernului nostru (Vii aplauze). Ne pronunţăm pentru încetarea războaielor şi a conflictelor militare, pentru retragerea trupelor americane din Vietnam, din Cambodgia, din Laos, din întreaga Indochina, pentru ca popoarele din această parte a lumii să fie lăsate să-şi hotărască singure dezvoltarea, să-şi rezolve problemele interne fără nici un amestec din afară, aşa cum ne pronunţăm pentru încetarea conflictului din Orientul Apropiat, pentru soluţionarea sa în spiritul rezoluţiei Consiliului de securitate. Considerăm că dezvoltarea evenimentelor internaţionale demonstrează în mod pregnant că trebuie pus cu desăvârşire capăt politicii imperialiste de forţă, dictat şi amestec în treburile altor state, că dezideratul păcii internaţionale nu se poate realiza decât, prin renunţarea la politica de război, la orice fel de presiuni împotriva altor state. Viaţa arată că e absolut necesar ca la soluţionarea problemelor internaţionale să ia parte toate statele, fie ele mari sau mici. Desigur, nu este un secret pentru nimeni că, întotdeauna, primele victime ale politicii imperialiste de forţă şi dictat au fost ţările mici. De aceea noi acordăm o atenţie deosebită faptului ca ţările mici să acţioneze cu toată fermitatea pentru apărarea independenţei şi suveranităţii lor, să se opună politicii imperialiste de forţă şi dictat, să-şi afirme şi să-şi apere dreptul la o viaţă liberă! Subliniind aceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, precum şi de la ceea ce dovedeşte experienţa — aş putea spune de milenii — a istoriei, că atunci cînd popoarele mici şi mijlocii s-au ridicat în apărarea independenţei lor au putut juca un rol important în viaţa internaţională. Exemplul poporului vietnamez, al celorlalte popoare din Indochina aduce noi şi noi confirmări acestui adevăr. Tocmai privind de pe poziţii de clasă, pornind de la necesitatea unirii tuturor forţelor lumii contemporane împotriva politicii imperialiste, ne pronunţăm pentru o largă colaborare cu ţările mici şi mijlocii, acţionăm împreună cu toate statele fără deosebire de mărime, pentru pacea şi securitatea tuturor popoarelor, libere şi egale în drepturi. (Vii aplauze). Realizarea acestui deziderat cere găsirea de soluţii la problemele spinoase ale vieţii internaţionale. O importanţă deosebită au în acest sens creşterea rolului O.N.U., Realizarea universităţii sale. Republica Populară Chineză trebuie să-şi ocupe locul, pe care-l merită de drept în această organizaţie. Este timpul să se înţeleagă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluţiona probleme internaţionale fără participarea marelui popor chinez de 800 de milioane de oameni. Ignorarea acestei realităţi a zilelor noastre nu poate decit să dăuneze atît cauzei socialismului şi luptei împotriva imperialismului, cît şi cauzei destinderii şi păcii în lume. Este ştiut, de altfel, că politica imperialiştilor de ignorare pe o perioadă, de asemenea, destul de lungă, a Uniunii Sovietice — primul stat socialist din lume, a cărui creare a marcat o cotitură radicală în istoria omenirii — a suferit un eşec total. Astăzi, Uniunea Sovietică, datorită succeselor obţinute în dezvoltarea sa economică şi socială, în construirea societăţii comuniste, joacă un rol deosebit de important pe arena mondială, se manifestă ca Un factor de seamă în rîndul forţelor progresului şi păcii, în lupta pentru colaborare, destindere şi securitate, în rezolvarea marilor probleme care frămîntă omenirea contemporană. Apare cu toată claritatea că şi politica de izolare a R.P. Chineze, ca şi politica de izolare la timpul respectiv, a celorlalte ţări socialiste, a suferit un eşec total. Nimeni în lume nu poate împiedica un popor care a păşit pe calea socialismului — fie el mare sau mic — să-şi construiască noua orînduire aşa cum o doreşte el. De aceea, noi considerăm că afirmarea şi participarea Chinei la viaţa internaţională, în activitatea O.N.U. şi a celorlalte organisme internaţionale, constituie un factor de mare importanţă pentru cauza socialismului, pentru lupta împotriva imperialismului, pentru progres şi pace în lume. (Aplauze puternice). Partidul şi statul nostru militează ca în lume, în relaţiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la deplina egalitate în drepturi între toate ţările, de la respectarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale de la renunţarea la forţă şi ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, de la neamestecul în treburile interne, de la necesitatea colaborării pe baza avantajului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relaţii noi care să excludă războaiele şi să asigure fiecărui popor posibilitatea de a se dezvolta independent. Nu uităm pericolul pe care-1 reprezintă continuarea cursei înarmărilor și nu sîntem deloc partizanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii" și cu atît mai mult tiu poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cît timp există imperialism, cît timp se menţine pericolul unui război, fiecare stat socialist — ca, de altfel, fiecare naţiune — este în drept să ia măsuri de , a se înarma, fiind gata să-şi apere independenţa, cuceririle revoluţionare. Dar, fiind comunişti, noi nu putem uita că arma nucleară este o armă a distrugerii şi că ea trebuie scoasă în afara legii. Noi nu considerăm că trebuie să ascundem poporului nostru — şi tuturor popoarelor lumii — realitatea despre pericolul armei nucleare, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decât moarte şi distrugeri. Iată de ce partidul şi guvernul nostru se pronunţă cu hotărâre împotriva armelor nucleare, pentru distrugerea şi interzicerea lor. Considerăm că avem datoria să acţionăm în această direcţie cu toată fermitate şi energia, să chemăm, toate popoarele să-şi ridice vocea pentru a scoate arma atomică şi armele de distrugere în masă în afara legii, să lupte pentru dezarmarea generală. (Vii aplauze). Şi această luptă exprimă poziţia noastră revoluţionară! Dacă sîntem revoluţionari, dacă sîntem comunişti, trebuie ca în activitatea internaţională, în problemele fundamentale ale dezvoltării contemporane, ca şi in problemele viitorului României, să ne plasăm pe aceeaşi poziţie! Să analizăm totul în spiritul materialismului dialectic şi istoric, al marxism-leninismului, şi să acţionăm ca revoluţionari! Or, a fi revoluţionari, comunişti, înseamnă a lupta pentru apărarea vieţii popoarelor, împotriva politicii de înarmare care ameninţă viaţa întregii omeniri. (Aplauze puternice) In acest spirit, îmbinînd sarcinile naţionale cu cele internaţionale, partidul nostru acţionează şi va ■acţiona consecvent şi în viitor pentru a contribui la realizarea unei politici de colaborare între toate ţările socialiste, între toate statele lumii, fără deosebire ■ de orânduire socială, pentru a contribui la cauza păcii şi cooperării în lume. (Aplauze prelungite). (Urmare din pag. 1) constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiective intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri şi sugestii privind amplasarea, cît mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, şi Şantierul naval să-şi poată desfăşura activitatea încele mai bune condiţii. In continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgovişte", ancorat în faţa Gării Maritime. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi prin compartimentele cargoului, li se oferă explicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte", realizarea constructorilor navali din Galaţi, este condusă de Ştefan Vasiliu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de condiţiile de muncă şi de viaţă ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare şi descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, parchetizate, metode moderne care duc la scurtarea operaţiunilor de încărcare-descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea" se vizitează apoi portul. Ca două uriaşe braţe de piatră, impunătoarele diguri, construite în ultimii ani închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha, de două ori și jumătate mai mare decât cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave româneşti şi străine de mare tonaj ; în onoarea sosirii conducătorului partidului şi statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoţeşte pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, în călătoria în raza portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosinţă. Aici se dau noi explicaţii în legătură cu dezvoltarea portului Constanţa. Construcţia socialistă, industrializarea în ritm rapid a ţării au dus la creşterea considerabilă a schimburilor economice internaţionale ale României. Au crescut şi s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanţa plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea şi alte materii prime astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, maşini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei şi instalaţii chimice complexe. Ponderea României în comerţul mondial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît şi calitativ iar traficul de mărfuri prin portul Constanţa este o veritabilă, oglindă a acestei realităţi. Redimensionarea portului, modernizarea lui decurg tocmai din această realitate. Constructorii portului dau explicaţii în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contururi precise noi cheiuri şi dane mineraliere, petroliere şi pentru mărfuri generale, platforme, depozite şi magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clădiri administrative şi feroviare etc. S-au şi dat în exploatare primele dane, platforme şi magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lingă podurile descărcătoare de mare randament pentru minereuri — 100 tone pe oră — pe lingă instalaţiile pentru manipularea produselor petroliere, de iluminare semnalizare şi dirijare a navigaţiei şi transporturilor feroviare din incinta portului. Noul, bazin portuar — de două ori şi jumătate mai mare decit cel vechi — dispune de adîncimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit şi modernizat, portul Constanţa se va situa în categoria marilor porturi europene. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80 000 TDW, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. La dana 64, conducătorii de partid şi de stat sunt invitaţi să viziteze cargoul mineralier „Dunărea" cu un deplasament de 25 000 TDW, construit în Japonia. Darîn încheiere, doresc să, urez Comitetului judeţean de partid, comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor oamenilor muncii din municipiul şi judeţul Constanţa succese tot mai mari în activitatea lor, multă sănătate şi fericire.Aplauze puternice, pregoul, întors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de descărcare. Directorul portului, Nicolae Zeicu, înfăţişează oaspeţilor şi unele aspecte privind dezvoltarea flotei comerciale. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri generale, mineraliere şi petroliere de diferite mărimi, realizate în ţară sau pe marile şantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumătate de milion de tone. In portul Constanţa se manipulează în prezent de peste zece ori mai multe mărfuri faţă de realizările anilor de vîrf dinaintea celui de-al doilea război mondial. In ultimul an, bunăoară, la cheiurile portului au acostat circa 2 000 de nave româneşti şi străine şi au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decât în 1955, în cabina de comandă a vasului se studiază încă o dată soluţiile adoptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primeşte altă destinaţie, acestora atribuindu-li-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru transportul petrolului de la navă la rezervoare se recomandă construirea unor conducte subacvatice. La clubul navei, în sala maşinilor, în cabine secretarul general al partidului se întreţine cu marinarii asupra condiţiilor de viaţă şi activitate pe vase asupra problemelor cu care se confruntă în lungile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea" face legătura între Constanţa şi porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea". Se pătrunde în larg şi, după ce se descrie un arc de cerc, se acostează în faţa imenselor instailaţii ale şantierului naval constănţean. Sute şi sute de constructori navali au venit să-l salute pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oferindu-i buchete de flori, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, în faţa unor sugestive planşe şi machete, ing. Dumitru Fuiorea prezintă stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare ale acestei întreprinderi a construcţiilor de nave care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de existenţă. Planurile de dezvoltare a navigaţiei maritime, precum şi a celei pe riurile interioare ale ţării, pun în faţa şantierului sarcini de mare importanţă Şantierul de construcţii navale din Constanţa, care cu numai doi ani în urmă a realizat prima navă maritimă cu o capacitate de 1 920 tone, devine şantierul naval nr. 1 al ţării, din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacităţi cuprinse între 25 000—60 000 TDW, iar, în perspectivă, coloşi plutitori de 150 000 TDW. Ca în atîtea alte domenii de activitate, unde termenii de comparaţie — trecut — prezent — viitor — pun în lumină marile înfăptuiri ale poporului român în anii socialismului ca urmare a traducerii în viaţă a politicii de industrializare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dezvoltarea construcţiei de nave arată ce salt uriaş a făcut ţara noastră şi va face pe mai departe în acest important şi complex domeniu al industriei constructoare de maşini. Se vorbeşte de perspectivele industriei construcţiilor navale, potrivit cărora, pînă în 1975, şantierul din Constanţa va construi şi va livra flotei noastre nave cu o capacitate de 60 000 tone şi va trebui să pregătească simultan construcţia altora mai mari. Se detailează proiectul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. în viitoarele docuri uscate se va realiza un ciclu productiv cu o capacitate anuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1 850, în prezent, la 4 600 în 1975. In prezent, în partea sudică a portului vechi, constructorii hidrotehnicieni din Constanţa execută lucrările vizînd închiderea incintei viitoarelor docuri uscate. Acestea — unul pentru construcţii şi altul pentru reparaţii de nave — vor semăna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cite o ecluză şi instalaţii puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va atinge o adîncime de 14 m. în interiorul lor vor putea intra la reparaţii sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, iniţial de 50 000 80 000 TDW, iar în perspectivă pînă la 150 000 TDW. Construcţia noului şantier naval ridică probleme deosebit de complicate, între care desecarea şi umplerea unor mari suprafeţe de apă, devierea unora din conductele existente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe suprafeţe întinse şi la mari adîncimi. In timpul vizitei pe şantier, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă cîteva cargouri de 1 920 TDW, aflate în construcţie. Se subliniază că preocuparea constructorilor este reducerea continuă a timpului de asamblare a alungitei urale; se scandează „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R." ! Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu)unui asemenea vas şi că eforturile şi progresele constructorilor în această direcţie sunt remarcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone şi dispun de instalaţii de navigaţie cu un grad superior de automatizare. La sectorul mecanic al şantierului, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în termen a tuturor comenzilor solicitate de beneficiar. Muncitorii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îl salută, exprimîndu-şi bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se întreţine cu muncitorii asupra metodelor de lucru folosite, asupra condiţiilor lor de muncă şi de viaţă. În hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezintă, o serie de instalaţii şi dispozitive realizate pe şantier în cadrul acţiunii de autodotare. Printre altele de bune aprecieri se bucură o instalaţie hidraulică de lansare a navelor, realizată pe şantier, care a adus economii însemnate întreprinderii. — Trebuie să acordaţi o deosebită atenţie realizării pe şantier a tot mai multe instalaţii şi dispozitive necesare procesului tehnologic, indică tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezentanţilor conducerii şantierului. Numai astfel se pot însuşi tehnologii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe şantierul naval constănţean, între conducătorii de partid şi de stat şi specialiştii din construcţia de nave are loc o amplă discuţie cu privire la perspectivele de dezvoltare a industriei navale. Una din principalele preocupări pe care conducerea şantierului şi reprezentanţii ministerului de resort o înfăţişează secretarului general al partidului se referă la modalităţile şi, îndeosebi, la zonele de extindere a şantierului naval. Sunt analizate cauzele rămînerii în urmă în realizarea unor obiective principale din profilul şantierului de la Constanţa, se recomandă soluţii pentru remedierea situaţiei. Multe din proiecte se dovedesc susceptibile de îmbunătăţiri, iar tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă contructorilor să-şi revadă planurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea raţională a investiţiilor importante alocate acestei ramuri de producţie. O problemă însemnată luată în discuţie este asimilarea în fabricaţie a unor motoare de mare putere, în legătură cu aceasta, s-a evidenţiat necesitatea cooperării între întreprinderi, construcţiile navale fiind o activitate deosebit de complexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave produse în ţară să fie echipate cu mijloace de propulsie fabricate de industria noastră. Altă problemă : profilarea şantierelor navale din Galaţi şi Brăila pe construcţia anumitor tipuri de vase. Se abordează problema producţiei de nave pescăreşti şi se indică să se elaboreze un studiu pe această temă. Se recomandă să se studieze posibilitatea creării unui nou şantier naval la Mangalia, profilat atît pe producţia de nave pescăreşti, de transport, cît şi pe reparaţii generale de nave. Răspunzînd întrebărilor secretarului general al partidului în legătură cu gradul de integrare şi tipurile de nave ce se vor construi în ţara noastră, specialiştii arată că este prevăzută producerea în ţară a întregii game de agregate şi a tuturor aparatelor cu care sunt înzestrate navele. în cîţiva ani, se va realiza un nivel înalt de integrare. Gama actuală de produse va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale economiei naţionale şi, îndeosebi, vase destinate transportului de produse petrolifere, de minereuri, de cărbuni, cargouri pentru cherestea şi de mărfuri generale. Avem constructori navali pricepuţi, entuziaşti, care asigură pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat că îşi vor îndeplini exemplar obligaţiile asumate, realizând vase de tot mai mare tonaj, care vor duce sub pavilionul tricolor al patriei produsele româneşti pe cele mai îndepărtate meridiane ale lumii. După încheierea vizitei în port şi în incinta şantierului naval, coloana maşinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Constanţa şi ajunge în faţa Sălii Sporturilor din localitate, unde secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt aşteptaţi de un mare număr de oameni ai muncii. Reportajul vizitei a fost realizat de : N. POPESCU-BOGDĂNEŞTI mircea s. ionescu CEAUŞESCU navale ConstanţaEAUŞESCU ANUL IV. Nr. 388