Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)
1971-07-31 / nr. 394
Finalizarea măsurilor propuse, va asigura obţinerea unor rezultate economce superioare Darea de seamă prezentată în faţa salariaţilor de la I.I.L. „Bazaltul", de către tovarăşul inginer Radu Pozna, preşedintele comitetului de direcţie, a cuprins, o amplă analiză a situaţiei economico-financiare, subliniind în contextul exigenţelor actuale, în mod realist şi critic neajunsurile ce s-au semnalat în activitatea întreprinderii, pentru a căror eliminare s-a cerut sprijinul tuturor salariaţilor. S-a desprins din această expunere, în care s-au spus lucrurilor de nume, precum şi din cuvântul salariaţilor, că întreg colectivul de la I.I.L. „Bazaltul" este hotărît să valorifice la un înalt nivel, potenţialul uman şi tehnic existent aici, pentru remedierea urgentă a deficienţelor care încă mai persistă în unitate. Astfel, în prezent întreprinderea deţine credite restrictive de 3.050 mii lei şi 4.938 mii lei credite restante. Totodată întreprinderea a contractat unele produse Adunarea generală a salariaţilor de la 1.1. L. „Bazaltul“ care nici nu au figurat pe lista sortimentelor (dibrură), altele, au fost contractate în cantităţi ce depăşesc de 3—4 ori capacitatea de producţie (cioplituri), iar unele produse nu sunt contractate, decit în proporţie de 50—60 la sută (cable teracotă şi nisipuri). Despre preocupările actuale din sectoare, de la fiecare loc de muncă în vedera îndeplinirii planului pe acest an, precum şi a pregătirii corespunzătoare a producţiei anului viitor, muncitorii au vorbit pe larg, sincer şi deschis, în mod critic şi autocritic, dovedind cu acest prilej o înaltă responsabilitate, fapt care a dat adunării generale un puternic caracter de şcoală a educaţiei cadrelor, de întărire şi dezvoltare a atitudinii socialiste faţă de muncă şi avutul obştesc, de creşterea răspunderii pentru ridicarea pe o treaptă superior calitativă, a întegii activităţi productive. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii au accentuat, în special, necesitatea intensificării exploatării cit mai judicioase a carierelor, întreţinerea corespunzătoare a utilajelor din dotare, creşterea productivităţii muncii, întrărirea disciplinei în muncă precui şi crearea unor condiţii bune de lucru în vederea realizării ritmice a planului, îmbunătăţirii calităţii , producţiei, creşterii eficienţei economice. „ La cariera Örkö s-au obţinut rezultate bune, a arătat muncitorul Dumitru Rusu. Ele ar fi putut fi mult mai bune dacă fiecare participant la procesul de producţie şi-ar fi făcut pe deplin datoria. Nu numai la cariera noastră, dar şi la celelalte cariere, s-au înregistrat din păcate, unele manifestări de indisciplină. Numai prin eliminarea absenţelor s-ar fi putut obţine, în semestrul ce s-a încheiat, o producţie suplimentară de peste 500.000 lei. Unii nu muncesc cum trebuie, sau trag chiului. Consider că, grupele sindicale, maiştrii, factorii de răspundere din întreprindere au cam închis ochi, în faţa acestor atitudini. De asemenea, şi comitetul de direcţie ar trebui să manifeste mai multă exigenţă şi combativitate în această privinţă, să fie mai ferm în înlăturarea oricăror atitudini necorespunzătoare faţă de muncă. Cu ocazia precedentei adunări generale printre alte măsuri, ce au fost votate, devenind astfel obligatorii pentru comitetul de direcţie, a fost şi aceea a calificării a 34 de muncitori. Acum, în această adunare generală, comitetul de direcţie în loc să ne raporteze îndeplinirea acestei măsuri, vine cu justificări. De ce să raportăm unele măsuri dintr-un plan în altul ? Exprimîndu-şi convingerea că a- DUMITRU TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Eforturile s-au concretizat in fapte Recenta adunare generală a salariaţilor de la Cooperativa de consum din comuna Zăbala a consemnat — fărăa neglija deficienţele — o serie de rezultate pozitive obţinute de acest colectiv în primul semestru al acestui an. Astfel, planul de desfacere pe această perioadă a fost realizat în proporţie de 108 la sută, realizîndu-se încasări din activitatea comercială, peste nivelul planificat, de 371.733 lei, iar din activitatea de prestări servicii s-au încasat suplimentar 11.659 lei. Demn de menţionat este şi faptul că la achiziţiile de produse agroalimentare şi plante medicinale planul a fost depăşit cu 11.731 iei. Realizările de mai sus au contribuit la depăşirea planului de beneficii pe primul semestru cu 76.324 lei. Îmbunătăţirea deservirii în sectorul de alimentaţie publică s-a materializat într-o modernă cofetărie, dotată cu utilaj comercial modern. Rezumînd discuţiile purtate în cadrul adunării generale de către participanţi, rezultă hotărîrea acestui colectiv de a realiza şi depăşi sarcinile de plan şi angajamentele asumate pe acest an. CONSTANTIN ZBARCEA, LUDOVIC CSÁSZÁR, corespondenţi PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITIVA Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean În aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe Preocuparea şi improvizaţia îşi „pasează“ de la o zi la alta ştafeta Nu o dată cetăţenii, presa, au criicat modul defectuos în care se face aprovizionarea magazinelor alimentare în general şi a celor de legume şi fructe în special. De fiecare dată a fost amendat sistemul aprovizionării în salturi, neritimic, repartizarea mărfurilor pe magazine la nimereală, pe „ghicite", alteori slaba calitate a produselor expuse spre vînzare publicului cumpărător, lipsa igienei, a simțului gospodăresc, lacune ce se perpetuează de la zi la zi, de la lună lalună, umbrind activitatea — îndeobşte bună — a lucrătorilor din comerţ. Ce-i drept, în ultima vreme, în materie de comerţ s-au realizat nişte paşi înainte, dar din păcate, perioadele de reviriment alternează cu cele de acalmie, de inexplicabilă „moleşeală" (ce nu pot fi puse, nici maca, pe seama căldurii verii !), simţite defavorabil de cumpărătorii ce aşteaptă stoici pe la cozi respectabile, ori bat oraşul în lung şi-n lat, din magazin în magazin doar-doar or găsi ceea ce caută! Exemplu, cel mai concret şi mai recent, l-a oferit piaţa centrală a oraşului de reşedinţă a judeţului luni, 26 iulie a.c., fiind „zi de tîrg", deci intr-un fel zi de vîrf pentru comerţul cu legume şi fructe. Prima constatare, extrem de „evidentă" în rafturi şi pe tarabe, a fost că abundenţa produselor era de departe cu mult mai mică decit cu o zi sau două înainte, piaţa fiind destul de slab aprovizionată. Afluenţei mari a gospodinelor, a cumpărătorilor veniţi din zona limitrofă a oraşului i s-a răspuns cu o... penurie accentuată de legume, dar mai ales de fructe. De fapt, despre fructe nici nu putem vorbi,, căci în afară de coşurile cu zmeură ale cîtorva producători, se mai găseau doar.. coacăze !? Dintre legume putea cumpăra de la producători, la orele dimineţii : roşii, castraveţi, vinete, ceapă, gulii, morcovi şi verdficuri. Lipseau ardeii graşi, fasolea verde, cartofii. Firesc ar fi fost, ca la cele două magazine ■ existente în piaţă, profilate pe vînzarea legumelor şi a fructelor, să fie o abundentă de produse care să contracareze absentele de pe tarabele producătorilor particular. Dacă despre existenta legumelor putem vorbi în termeni oarecum acceptabili, despre fructe, vorba lui Caragiale... „erau sublime, dar lipseau cu desăvîrşire !" In plus s-au mai înregistrat la aceste unităţi şi cîteva deficienţe organizatorice, ce au impietat se- HORIA C. DELIU (Continuare în pag. a 3 a) Anul IV Nr. 394 SÎMBATĂ, 31 iulie 1971 4 pagini 30 bani Participarea colectivă susţinută de o înaltă conştiinţă cetatenească - factor activ în MODERNIZAREA SI URBANIZAREA ORAŞULUI ÎNTORSURA BUZĂULUI AIn pagina a 2-a Combina „Gloria" condusă de Bertalan Stefan, C A.P. Chilieni, lucrează tarlaua pe ogoareSECERIŞUL -lucrare ce nu trebuie amînată Campania de recoltat a început în judeţul nostru sub auspicii care nu pot primi calificative dintre cele mai bune. Argumente pentru motivarea rămînerii în urmă a secerişului există, sau maibine zis, pot fi găsite. Factorii de răspundere cu care am discutat zilele acestea se referă la faptul că vremea ploioasă a împiedicat începerea secerişului, că terenul este moale şi cerealele umede. In puţine cazuri am intilnit o poziţie autocritică, recunoaşterea unor deficienţe în privinţa organizării, a mobilizării intense care ar fi trebuit să existe. Am întreprins un raid prin 5 cooperative agricole, în ziua de 30 iulie a.c, în cele ce urmează ■intenţionăm să arătăm unele aspecte— multe dintre ele de ordin ge-' neral — a căror permanență impietează asupra bunului mers al campaniei de recoltat, a terminării ei în timp optim. ÎNTREBĂRI FARA RĂSPUNS ! La sediul C.A.P. Reci nu am întîlnit pe nimeni. Aflăm că atît preşedintele, cit şi inginerul şef se află, pe cîmp, pe tarlaua Gáliot. Ii întilnim intr-adevăr acolo dînd indicaţii oamenilor, care urmau să înceapă recoltatul păroaselor. Inginerul Zoltán Soos ne informează că, pînă acum nu s-a secerat nimic, dar că astăzi se va începe lucrul cu 6 combine pe tarlaua Gálrér și cu alte 6 pe cea de la Komollo. Speră că pînă seara să poată fi raportată recoltarea de pe 5 ha. Startul s-a dat în jurul orei 9. „Terenul este încă îmbibat cu apă, nu am putut intra pînă acum cu combinele în lanț" — ne spune inginerul Soos. Aflăm însă că există o tarla de 17 ha cu secară, care va fi cosită manual. De ce nu a fost pînă acum executată această operaţie, cu toate că starea terenului şi stadiul de coacere permitea acest lucru ? La întrebarea noastră nu am primit nici un răspuns... Cele 12 combine care vor lucra pe terenurile cooperativei agricole din Reci pot încheia recoltatul de pe cele 514 ha în decurs de 12-15 zile de timp favorabil. Se speră în obţinerea unei producţii de 2.000 kg boabe la hectar. Stăm de vorbă cu tractoriştii şi cooperatorii care lucrează pe combine. Bartha Lajos, Varga András Nika Árpád, Andrei Bucur, Pakuts Albert ne spun că totul este pus la punct pentru recoltare. Dar, de ■ce aşa de târziu? Din nou oîntrebare fără răspuns ! Considerăm că atît consiliul de conducere al C.A.P. (preşedinte Iuliu Varga), cit şi specialiştii ar fi trebuit să se orienteze mai bine în organizarea lucrărilor. La Reci încă nu s-a încheiat recoltatul fîneţelor, ceea ce influenţează negativ lucrările de secerat şi treierat, în zilele care urmează va trebui să fie folosită fiecare oră de timp favorabil pentru continuarea în ritm susţinut a recoltării păroaselor, în vederea evitării oricărei pierderi. MOBILIZAREA GENERATĂ VA DA ROADE Ajungem la Boroşneu, în sediul C.A.P. îi întilnim pe tovarăşii Mozes Răduly, secretarul comitetului comunal de partid şi pe inginerul şef Marton Serestélyi. Aflăm că secerişul a început în ziua de 27 iulie, realizîndu-se pînă acum recoltatul a 70 ha grîu şi 20 ha orz. Dacă ne gîndim că C.A.P. Boroşneu are o suprafaţă însămînţată cu cereale de 1.256 ha, realizările de pînă acum nu par liniştitoare. S-a lucrat cu 12 roase cu tracţiune animală, orzul fiind cosit manual. Cele 9 combine vor începe lucrul numai luni, 2 august, considerîndu-se că pînă atunci terenul moale nu va permite intrarea combinelor în lan. Cele 7 brigăzi de ■ cîmp au lucrat pînă acum la recoltatul păioaselor, la recolta MARIUS DEAC La I.A.S. Hăghig, imediat după recoltare se seamănă porumb siloz. (Continuare în pag. a 3-a) Tineri mecanizatori pe ogoare Cei 31 de absolvenţi ai şcolii de mecanici agricoli din Sfîntu Gheorghe, promoţia ’11, se găsesc în prezent in unităţile agricole din judeţ, unde participă la campania de recoltare a cerealelor. Deşi a trecut puţin timp de la integrarea lor în producţie, unii dintre ei s-au remarcat prin calitatea lucrărilor pe care le execută şi conştiinciozitatea lor Astfel, s-au evidenţiat printre alţii "Nyikó Ernő (Brăduţi), Árpád Szabó, László Şerban (Malnaş-sat) şi Zoltán Kolumbán (Vîrghiş). BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ __2i£__-n’na_____________ In realizarea programului de educare politico-ideologică Noi comuniştii avem datorii mari în educarea tineretului, a tuturor oamenilor muncii Astăzi, sub conducerea Partidului Comunist Român făurim societatea nouă şi un om nou. O societate caracterizată prin realizarea celor mai nobile idealuri visate cîndva de înaintaşii noştri, de libertate şi suveranitate, prin întruparea celor mai înalte principii de dreptate şi echitate socială, avînd la temelie munca noastră, a tuturor în folosul nostru, al tuturor , un om a cărui trăsătură dominantă este conştiinţa patriotică şi cetăţenească, un om devotat cu trup şi suflet patriei socialiste, poporului muncitor, cuceririlor sale revoluţionare. Programul de educare marxist-leninistă a fiecărui comunist, a tuturor oamenilor muncii, formulat prin recentele propuneri şi în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, dau„acestui adevăr noi dimensiuni, sînt o expresie a înaltei griji faţă de prezentul şi viitorul luminos al patriei, al, poporului nostru. Mă voi referi în primul rînd la munca de educare politico-ideologică a tinerei generaţii, schimbul nostru de mîine, care trebuie astfel făcută, incit să-i formeze tînărului o concepţie marxist-leninistă despre lume şi viaţă, despre muncă, societate, om, să participe cu entuziasmul specific vîrstei lui, cu toată energia lui creatoare la realizarea măreţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. Spun acest lucru deoarece mai există tineri salariaţi care nu înţeleg încă că aceste minunate realizări au fost obţinute de poporul nostru cu mari sacrificii. Aşa se face că la aceştia se manifestă, în activitatea lor o atitudine de neglijenţă, nepăsare — influenţă a unei men* talităţi străine societăţii noastre socialiste. De aceste elemente tine* re cari sau totuşi un fond bun va trebui să ne preocupăm în modi special noi, comuniştii mai vîrst* nici, să-i antrenăm — în activita* tea noastră de zi cu zi, să le redăm sentimentul încrederii în forţele lor, să-i facem să preţuiască munca. Să le demonstrăm şi să-i învăţăm ce înseamnă rezultatele bune obţinute în muncă, mîndria conştiinţei că ţi-ai îndeplinit datoria şi că ai contribuit cu o mică parte, dar valoroasă, la edificarea societăţii socialiste. Paralel, va trebui să desfăşurăm o susţinută activitate politico-ideologică şi în rîndul celorlalţi salariaţi ai întreprinderii, mai ales în unităţile rămase în urmă, în vederea realizării sarcinilor de plan, pentru deservirea populaţiei la un nivel corespunzător exigenţelor de astăzi, pentru obţinerea unei calităţi superioare a prestaţiilor noastre. Salariaţilor din cadrul P.T.T.R. le revine marea cinste de a aduce cuvîntul partidului în rîndul maselor slujind interesele întregului Ing. CONSTANTIN GROSU, Director al Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii Covasna. (Continuare în pag. a 3-a) . Incepînd de luni, Agenţia judeţeană Covasna a Biroului de Turism pentru Tineret se va muta în noul său sediu din strada Şcolii. In ziua de 29 iulie orele 15, în restaurantul din Baraolt putea intra oricine (pe uşa din spate). La bucătărie, frigiderul cu alimente — deschis. Cîteva conserve, .provizii, vesela erau la-ndemîna oricui. Vigilenta domne! Ce să-i faci! ? Nu putem „scăpa", de ea. ® In librării : A. Doncev — ,,Vremuri de răscruce", R. Munteanu — „Literatura europeană în epoca luminilor" , I Teodoreanu — „Lorelei", B. Berceanu — ,,Sistemul gramatical al limbii române", D. Botez — „Scrieri" vol. I. şi II. ® Un grup de elevi din Baraclt" executau (alaltăieri) lucrări de reparaţii şi întreţinere a şoselei în zona comunei Bălanii Mari. ® Teatrul maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe —în turneu la Tîrgu Mureş cu piesa „Sah-matt". @ La magazinul nr. 10 din Tîrgu Secuiesc, (magazin deschis recent), s-au pus în vînzare sandale de damă, sandale şi pantofi bărbăteşti, genţi de voiaj în modele şi culori diferite. 9 La magazinul „Artizanat" din Sfîntu Gheorghe, au sosit articole de ceramică neagră, sticlă (vase, servicii de lichior şi cafea de cupru, (vase în diferite forme, bomboniere, scrumiere, suporturi pentru luminări). • O parte din brigada I-a din C.A.P. Băţanii Mari, (cu 10 coase mici), condusă de Mihai Andrei au recornt în două zile, griul de pe o suprafaţă de 8,5 hectare. s ! Cînd nu putem cuprinde cu mintea tot ce a fost, ce este şi va fi, cînd vrem să AFLĂM, ne îndreptăm fără nici o reţinere spre înţelepciunea închisă între paginile cărţilor. Le citim cu pasiune şi nu ca să fie citite, ci ca să cunoaştem şi să ne recunoaştem, ca să primim sau ca să confruntăm experienţe, credinţe, vise... Tocmai de aceea, arta nu poate fi un scop în sine, ci un mijloc, o hrană spirituală care trebuie să aibă întotdeauna consistenţa adevărului. Poate exista, oare o artă care să ne mintă, să ne înşele, deformînd realitatea, întîrziind răspunsuri fundamentale? Sau creatori care să scrie altceva decit despre viaţă ? Iată doar cîteva din întrebările pe care vrem să le clarificăm cu ajutorul acelora dintre noi care se-ndreaptă spre cărţi cu o generoasă curiozitate — tinerii. Aceştia, şi nu numai ei, nu pot fi amăgiţi, nou e posibil să li se refuze satisfacţiile pe care le aşteaptă de la artă. De ce ne întrebăm şi întrebăm tocmai acum? Pentru că unii dintre scriitori s-au desprins de realitatea pe careerau obligaţi s-o evoce, sau au scris doar despre ce este neesenţial în viaţă. Au încercat să impună, graţie unei neînţelese „lejerităţi" a editorilor, un stil de viaţă nefiresc, o înclinare nocivă spre brutalitate. Pe de alta parte, am asistat la o invazie de poezie anagramată, lipsită deidentitate, semănînd mai mult a rebus decit o confesiune lirică, cu o încifrare programată... Şi putem recunoaşte atunci că am dat, în mod deplin, tînărului ce este numai al Lui ? Mai putem conta, în acest caz, pe eficienţa etică a artei sau îi putem recunoaşte atunci datoria civică?!... Nu vrem ca ,rechizitoriul" nostru să poată fi bănuit de subiectivism sau de vană abstractizare ! De aceea, vom transcrie cu sinceritate discuţia avută cu trei tineri, al căror bun-gust estetic şi competenţă ne-au convins să încercăm o generalizare a afirmaţiilor lor. Ne-am întâlnit cu toţii în biblioteca clubului muncitoresc „Gheorghe Doja“. Mi-am permis să se întrerup liniştea şi ne-am adunat ca să discutăm despre scriitori, cărţi, cititori... „îmi place mult să citesc. Nu cred că poate exista un om care să nu fi citit cit de puţin", ne spune Páll Gábor, din Reci. Vorbeşte cu o siguranţă care mă emoţionează, îl las să continue, să-mi spună deschis tot ce crede un tînăr despre literatură. „Prefer poezia şi dramaturgia. Ii recitesc adesea pe Eminescu şi pe Petöfi. Acum, după cum vedeţi îl citesc pe Labiş". Ce părere are tinărul de lingă mine despre poetul al cărui ideal este patriotismul şi angajarea, eroismul cotidian şi partinitatea ? Gábor parcă îmi ghiceşte întrebarea nerostită şi continuă: „E un adevărat poet. îmi place pentru dăruirea sa, pentru crezul său poetic. Răspunde prin poezie la multe din întrebările ce nu sunt numai ale mele. Astăzi..." Tinărul din fata mea, cititor de poezie contemporană, îşi exprimă „necazurile" lecturii. „Astăzi, în multe cazuri se face o literatură abstractă pe care trebuie să te frămînţi prea mult ca să o înţelegi. De multe ori nici nu reuşeşti acest lucru...“. Ceilalţi interlocutori dau din cap, în semn de sugestivă aprobare. li privesc întrebător. „Nu , pot să citesc poezie modernă. Uneori am reluat aceeaşi poezie de mai multe ori. Apoi, am renunţat. Poate că nu am pregătirea necesară..." intervine cu francheţe Elekes Elisabeta, filatoare la Fabrica textilă „Oltul". Să fie oare aşa?! „Nu, intervine energic Ciobotaru Sădi, inginer la aceeaşi fabrică. Unii poeţi de azi se complică în mod conştient, vor să şocheze, folosesc o filozofie de împrumut. Chiar şi o pregătire superioară e insuficientă... ". Fără pretenţii de teoreticieni, unii dintre cei care cer artă se împotrivesc în mod simplu imposturii, farsei literare. „Aveam un prieten, revine Páll Gábor, care era „adept" al noii poezii, îmi argumenta valoarea acesteia prin faptul că „te pune să gândeşti, nu-ţi dă mură-n gură". Sincer spus, DAN GIUREA (Continuare în pag. a 3-a) Tinărul faţă in faţă cu cartea despre el şi