Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)

1971-07-31 / nr. 394

Finalizarea măsurilor propuse, va asigura obţinerea unor rezultate econom­ce superioare Darea de seamă prezentată în faţa salariaţilor de la I.I.L. „Bazal­tul", de către tovarăşul inginer Ra­­du Pozna, preşedintele comitetu­lui de direcţie, a cuprins, o amplă analiză a­ situaţiei economico-finan­­ciare, subliniind­ în contextul exi­genţelor actuale, în mod realist şi critic neajunsurile ce s-au semna­lat în activitatea întreprinderii, pentru a căror eliminare s-a cerut sprijinul tuturor salariaţilor. S-a desprins din această expunere, în care s-au spus lucrurilor de nume, precum şi din cuvântul salariaţilor, că întreg colectivul de la I.I.L. „Bazaltul" este hotărît să valorifi­ce la un înalt nivel, potenţialul uman şi tehnic existent aici, pen­tru remedierea urgentă a deficien­ţelor care încă mai persistă în u­­nitate. Astfel, în prezent întreprin­derea deţine credite restrictive de 3.050 mii lei şi 4.938 mii lei cre­dite restante. Totodată întreprin­derea a contractat unele produse Adunarea generală a salariaţilor de la 1.1. L. „Bazaltul“ care nici nu au figurat pe lista sor­timentelor (d­ibrură), altele, au fost contractate în cantităţi ce depă­şesc de 3—4 ori capacitatea de producţie (cioplituri), iar unele produse nu sunt contractate, decit în proporţie de 50—60 la sută (cable teracotă şi nisipuri). Despre preocupările actuale din sectoare, de la fiecare loc de mun­că în vedera îndeplinirii planului pe acest an, precum şi a pregătirii corespunzătoare a producţiei anu­lui viitor, muncitorii au vorbit pe larg, sincer şi deschis, în mod cri­tic şi autocritic, dovedind cu acest prilej o înaltă responsabilitate, fapt care a dat adunării generale un puternic caracter de şcoală a edu­caţiei cadrelor, de­ întărire şi dez­voltare a atitudinii socialiste faţă de muncă şi avutul obştesc, de creşterea răspunderii pentru ridi­carea pe o treaptă superior calita­tivă, a întegii activităţi producti­ve. Muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii au accentuat, în special, nece­sitatea intensificării exploatării cit mai judicioase a carierelor, între­ţinerea corespunzătoare a utilajelor din dotare, creşterea productivită­ţii muncii, întrărirea disciplinei în muncă precui­ şi crearea unor condiţii bune de lucru în vederea realizării ritmice a planului, îm­bunătăţirii calităţii , producţiei, creşterii eficienţei economice. „ La cariera Örkö s-au obţinut rezultate bune, a arătat muncito­rul Dumitru Rusu. Ele ar fi putut fi mult mai bune dacă fiecare parti­cipant la procesul de producţie şi-ar fi făcut pe deplin datoria. Nu numai la cariera noastră, dar şi la celelalte cariere, s-au înregis­­trat din păcate, unele manifestări de indisciplină. Numai prin elimi­narea absenţelor s-ar fi putut obţi­ne, în semestrul ce s-a încheiat, o producţie suplimentară de peste 500.000 lei. Unii nu muncesc cum trebuie, sau trag chiului. Consider că, grupele sindicale, maiştrii, fac­torii de răspundere din întreprin­dere au cam închis ochi, în faţa acestor atitudini. De asemenea, şi comitetul de direcţie ar trebui să manifeste mai multă exigenţă şi combativitate în această privinţă, să fie mai ferm în înlăturarea ori­căror atitudini necorespunzătoare faţă de muncă. Cu ocazia prece­dentei adunări generale printre al­te măsuri, ce au fost votate, deve­nind astfel obligatorii pentru co­mitetul de direcţie, a fost şi a­­ceea a calificării a 34 de muncitori. Acum, în­ această adunare genera­lă, comitetul de direcţie în loc să ne raporteze îndeplinirea acestei măsuri, vine cu justificări. De ce să raportăm unele măsuri dintr-un plan în altul ? Ex­prim­îndu-şi convingere­a că a- DUMITRU TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Eforturile s-au concretizat in fapte Recenta adunare generală a salariaţilor de la Cooperativa de consum din comuna Zăbala a consemnat — fără­­a neglija deficienţele — o serie de re­zultate pozitive obţinute de a­­cest colectiv în primul semes­tru al acestui an. Astfel, planul de desfacere pe această perioa­dă a fost realizat în proporţie de 108 la sută, realizîndu-se încasări din activitatea comer­cială, peste nivelul planificat, de 371.733 lei, iar din activi­tatea de prestări servicii s-au încasat suplimentar 11.659 lei. Demn de menţionat este şi faptul că la achiziţiile de pro­duse agroalimentare şi plante medicinale planul a fost depă­şit cu 11.731 iei. Realizările de mai sus au contribuit la de­păşirea planului de beneficii pe primul semestru cu 76.324 lei. Îmbunătăţirea deservirii în sectorul de alimentaţie publică s-a materializat într-o modernă cofetărie, dotată cu utilaj co­mercial modern. Rezumînd discuţiile purtate în cadrul adunării generale de către participanţi, rezultă ho­­tărîrea acestui colectiv de­ a realiza şi depăşi sarcinile de plan şi angajamentele asumate pe acest an. CONSTANTIN ZBARCEA, LUDOVIC CSÁSZÁR, corespondenţi PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI­VA­­ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean În aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe Preocuparea şi improvizaţia îşi „pasează“ de la o zi la alta ştafeta Nu o dată cetăţenii, presa, au cr­iicat modul defectuos în care se face aprovizionarea magazine­lor alimentare în general şi a ce­lor de legume şi fructe în special. De fiecare dată a fost amendat sis­temul aprovizionării în salturi, ne­­ritimic, repartizarea mărfurilor pe magazine la nimereală, pe „ghi­cite", alteori slaba calitate a pro­duselor expuse spre vînzare publi­cului cumpărător, lipsa igienei, a simțului gospodăresc, lacune ce se perpetuează de la zi la zi, de la lună la­­lună, umbrind activitatea — îndeobşte bună — a lucră­torilor din comerţ. Ce-i drept, în ultima vreme, în materie de co­merţ s-au realizat nişte paşi înain­te, dar din păcate, perioadele de reviriment alternează cu cele de acalmie, de inexplicabilă „mole­­şeală" (ce nu pot fi puse, nici ma­ca, pe seama căldurii verii !), sim­ţite defavorabil de cumpărătorii ce aşteaptă stoici pe la cozi respectabile, ori bat­ oraşul în lung şi-n lat, din magazin în magazin doar-doar or găsi ceea ce caută! Exemplu, cel mai concret şi mai recent, l-a oferit piaţa centrală a oraşului de reşedinţă a judeţu­lui luni, 26 iulie a.c., fiind „zi de tîrg", deci intr-un fel zi de vîrf pentru comerţul cu legume şi fructe. Prima constatare, extrem de „evidentă" în rafturi şi pe tarabe, a fost că abundenţa produ­selor era de departe cu mult mai mică decit cu o zi sau două îna­inte, piaţa fiind destul de slab a­­provizionată. Afluenţei mari a gos­podinelor, a cumpărătorilor veniţi din zona limitrofă a oraşului i s-a răspuns cu o... penurie accentua­tă de legume, dar mai ales de fructe. De fapt, despre fructe nici nu putem vorbi,, căci în afară de coşurile cu zmeură ale cîtorva pro­ducători, se mai găseau doar.. coacăze !? Dintre legume putea cumpăra de la producători, la ore­le dimineţii : roşii, castraveţi, vi­nete, ceapă, gulii, morcovi şi ver­dficuri. Lipseau ardeii graşi, faso­lea verde,­ cartofii. Firesc ar fi fost, ca la cele două magazine ■ existente în piaţă, profilate pe vînzarea legumelor şi a fructelor, să fie o abundentă de produse care să contracareze absentele de pe tarabele producătorilor particu­lar. Dacă despre existenta legu­melor putem vorbi în termeni oarecum acceptabili, despre fructe, vorba lui Caragiale... „erau su­blime, dar lipseau cu desăvîrşire !" In plus s-au mai înregistrat la a­­ceste unităţi şi cîteva deficienţe organizatorice, ce au impietat se- HORIA C. DELIU (Continuare în pag. a 3 a) Anul IV Nr. 394 SÎMBATĂ, 31 iulie 1971 4 pagini 30 bani Participarea colectivă susţinută de o înaltă conştiinţă cetate­nească - factor activ în MODERNIZAREA SI URBANIZAREA ORA­ŞULUI ÎNTORSURA BUZĂULUI AIn pagina a 2-a Combina „Gloria" condusă de Bertalan Stefan, C A.P. Chilieni, lucrează tarlaua pe ogoareSECERIŞUL -lucrare ce nu trebuie amînată Campania de recoltat a început în judeţul nostru sub auspicii ca­re nu pot primi calificative dintre cele mai bune. Argumente pentru motivarea rămînerii în urmă a se­cerişului există, sau mai­­bine zis, pot fi găsite. F­actori­i de răspunde­re cu care am discutat zilele a­­cestea se referă la faptul că vre­mea ploioasă a împiedicat începe­rea secerişului, că terenul este moale şi cerealele umede. In pu­ţine cazuri am intiln­it o poziţie autocritică, recunoaşterea unor de­ficienţe în privinţa organizării, a mobilizării intense care ar fi tre­buit să­ existe. Am întreprins un raid prin 5 cooperative agricole, în ziua de 30 iulie a.c, în cele ce urmează ■intenţionăm să arătăm unele aspec­te— multe dintre ele de ordin ge-' neral — a căror permanență im­pietează asupra bunului mers al campaniei de recoltat, a terminării ei în timp optim. ÎNTREBĂRI FARA RĂSPUNS ! La sediul C.A.P. Reci nu am în­­tîlnit pe nimeni. Aflăm că atît pre­şedintele, cit şi inginerul şef se află, pe cîmp, pe tarlaua Gáliot. Ii întilnim intr-adevăr acolo dînd indicaţii oamenilor, care urmau să înceapă recoltatul păroaselor. In­ginerul Zoltán Soos ne informează că, pînă acum nu s-a secerat nimic, dar că astăzi se va începe lucrul cu 6 combine pe tarlaua Gálrér și cu alte 6 pe cea de la Komollo. Speră că pînă seara să poată fi raportată recoltarea de pe 5 ha. Startul s-a dat în jurul­ orei 9. „Te­renul este încă îmbibat cu apă, nu am putut intra pînă acum cu combinele în lanț" — ne spune in­ginerul Soos. Aflăm însă că există o tarla de 17 ha cu secară, care va fi cosită manual. De ce nu a fost pînă acum exe­cutată această operaţie, cu toate că starea terenului şi stadiul de coa­cere permitea acest lucru ? La întrebarea noastră nu am pri­mit nici un răspuns... Cele 12 com­bine care­ vor lucra pe terenurile cooperativei agricole din Reci pot încheia recoltatul de pe cele 514 ha în decurs de 12-15 zile de timp favorabil. Se speră în obţinerea unei producţii de 2.000 kg boabe la hectar. Stăm de vorbă cu tractoriştii şi cooperatorii care lucrează pe com­bine. Bartha Lajos, Varga András Nika Árpád, Andrei Bucur, Pakuts Albert ne spun că totul este pus la punct pentru recoltare. Dar, de ■ce aşa de târziu? Din nou o­­între­bare fără răspuns ! Considerăm că atît consiliul de conducere al C.A.P. (preşedinte Iuliu Varga), cit şi specialiştii ar fi trebuit să se orienteze mai bine în organizarea lucrărilor. La Reci încă nu s-a încheiat recoltatul fî­­neţelor, ceea ce influenţează ne­gativ lucrările de secerat şi treie­rat, în zilele care urmează va trebui să fie folosită fiecare oră de timp favorabil pentru continuarea în ritm susţinut a recoltării păroase­lor, în vederea evitării oricărei pierderi. MOBILIZAREA GENERATĂ VA DA ROADE Ajungem la Boroşneu, în sediul C.A.P. îi întilnim pe tovarăşii Mozes Răduly­, secretarul comite­tului comunal de partid şi pe in­ginerul şef Marton Serestélyi. A­­flăm că secerişul a început în ziua de 27 iulie, realizîndu-se pînă a­­cum recoltatul a 70 ha grîu şi 20 ha orz. Dacă ne gîndim că C.A.P. Boroşneu are o suprafaţă însămîn­­ţată cu cereale de 1.256 ha, reali­zările de pînă acum nu par liniş­titoare. S-a lucrat cu 12 roase cu tracţiune animală, orzul fiind co­sit manual. Cele 9 combine vor în­cepe lucrul numai luni, 2 august, considerîndu-se că pînă atunci te­renul moale nu va permite intra­rea combinelor în lan. Cele 7 bri­găzi de ■ cîmp au lucrat pînă acum la recoltatul păioaselor, la recolta­ MARIUS DEAC La I.A.S. Hăghig, imediat după recoltare se seamănă porumb siloz. (Continuare în pag. a 3-a) Tineri mecanizatori pe ogoare Cei 31 de absolvenţi ai şcolii de mecanici agricoli din Sfîntu Gheorghe, promoţia ’11, se găsesc în­ prezent in uni­tăţile agricole din judeţ, unde participă la campania de re­coltare a cerealelor. Deşi a trecut puţin timp de la integra­rea lor în producţie, unii dintre ei s-au remarcat prin cali­tatea lucrărilor pe care le execută şi conştiinciozitatea lor Astfel, s-au evidenţiat printre alţii "Nyikó Ernő (Brăduţi), Árpád Szabó, László Şerban (Malnaş-sat) şi Zoltán Kolum­­bán (Vîrghiş). BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ __2i£__-n’na_____________ In realizarea programului de educare politico-ideologică Noi comuniştii avem datorii mari în educarea tineretului, a tuturor oamenilor muncii Astăzi, sub conducerea Partidu­lui Comunist Român făurim so­cietatea nouă şi un om nou. O so­cietate caracterizată prin realiza­rea celor mai nobile idealuri visa­te cîndva de înaintaşii noştri, de libertate şi suveranitate, prin în­truparea celor mai înalte principii de dreptate şi echitate socială, a­­vînd la temelie munca noastră, a tuturor în folosul nostru, al tutu­ror , un om a cărui trăsătură do­minantă este conştiinţa patriotică şi cetăţenească, un om devotat cu trup şi suflet patriei socialiste, po­porului muncitor, cuceririlor sale revoluţionare. Programul de edu­care marxist-leninistă a fiecărui comunist, a tuturor oamenilor muncii, formulat prin recentele propuneri şi în expunerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, dau„a­­cestui adevăr noi dimensiuni, sînt o expresie a înaltei griji faţă de prezentul şi viitorul luminos al patriei, al, poporului nostru. Mă voi referi în primul rînd la munca de educare politico-ideolo­­gică a tinerei generaţii, schimbul nostru de mîine, care trebuie ast­fel făcută, incit să-i formeze tînă­­rului o concepţie marxist-leninistă despre lume şi viaţă, despre mun­că, societate, om, să participe cu entuziasmul specific vîrstei lui, cu toată energia lui creatoare la rea­lizarea măreţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. Spun acest lucru deoarece mai există ti­neri salariaţi care nu înţeleg încă că aceste minunate realizări au fost obţinute de poporul nostru cu mari sacrificii. Aşa se face că­­ la aceştia se manifestă, în activitatea lor o atitudine de neglijenţă, ne­­păsare — influenţă a unei men* talităţi străine societăţii noastre socialiste. De aceste elemente tine* re cari s­au totuşi un fond bun va trebui să ne preocupăm în modi special noi, comuniştii mai vîrst* nici, să-i antrenăm — în activita* tea noastră de zi cu zi, să le redăm sentimentul încrederii în forţele lor, să-i facem să preţuiască mun­­ca. Să le demonstrăm şi să-i învă­­ţăm ce înseamnă rezultatele bune obţinute în muncă, mîndria con­­ştiinţei că ţi-ai îndeplinit datoria şi că ai contribuit cu o mică parte, dar valoroasă, la edificarea socie­tăţii socialiste. Paralel, va trebui să desfăşurăm o susţinută activitate politico-i­­deologică şi în rîndul celorlalţi sa­lariaţi ai întreprinderii, mai ales în unităţile rămase în urmă,­ în ve­derea realizării sarcinilor de plan, pentru deservirea populaţiei la un nivel corespunzător exigenţelor de astăzi, pentru obţinerea unei cali­tăţi superioare a prestaţiilor noas­tre. Salariaţilor din cadrul P.T.T.R. le revine marea cinste de a aduce cuvîntul partidului în rîndul ma­selor slujind interesele întregului Ing. CONSTANTIN GROSU, Director al Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii Covasna. (Continuare în pag. a 3-a) . Incepînd de luni, A­­genţia judeţeană Covasna a Biroului de Turism pentru Ti­neret se va muta în noul său sediu din strada Şcolii. In ziua de 29 iulie orele 15, în restaurantul din Baraolt putea intra oricine (pe uşa din spate). La bucătărie, fri­giderul cu aliment­e — des­chis. Cîteva conserve, .provi­zii, vesela erau la-ndemîna oricui. Vigilenta domne! Ce să-i faci! ? Nu putem „scă­pa", de ea. ® In librării : A. Doncev — ,,Vremuri de răscruce", R. Munteanu — „Literatura europeană în e­­poca luminilor" , I Teodorea­­nu — „Lorelei", B. Berceanu — ,,Sistemul gramatical al limbii române", D. Botez — „Scrieri" vol. I. şi II. ® Un grup de elevi din Baraclt" e­­xecutau (alaltăieri) lucrări de reparaţii şi întreţinere a şo­selei în zona comunei Bălanii Mari. ® Teatrul maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe —­­în turneu la Tîrgu Mureş cu piesa „Sah-matt". @ La ma­gazinul nr. 10 din Tîrgu Se­cuiesc, (magazin deschis re­cent), s-au pus în vînzare sandale de damă, sandale şi pantofi bărbăteşti, genţi de voiaj în modele şi culori di­ferite. 9 La magazinul „Ar­tizanat" din Sfîntu Gheorghe, au sosit articole de cerami­că neagră, sticlă (vase, ser­vicii de lichior şi cafea­ de cupru, (vase în diferite for­me, bomboniere, scrumiere, suporturi pentru luminări). • O parte din brigada I-a din C.A.P. Băţanii Mari, (cu 10 coase mici), condusă de Mihai Andrei au recornt în două zile, griul de pe o su­prafaţă de 8,5 hectare.­­ s ! Cînd nu putem cuprinde cu mintea tot ce a fost, ce este şi va fi, cînd vrem să AFLĂM, ne îndreptăm fără nici o reţi­nere spre înţelepciunea închisă între paginile cărţilor. Le citim cu pasiune şi nu ca să fie citi­te, ci ca să cunoaştem şi să ne recunoaştem, ca să primim sau ca să confruntăm experienţe, credinţe, vise... Tocmai de a­­ceea, arta nu poate fi un scop în sine, ci un mijloc, o hrană spirituală care trebuie să aibă întotdeauna consistenţa a­­devărului. Poate exista, oare o artă care să ne mintă, să ne înşele, deformînd realitatea, în­­tîrziind răspunsuri fundamen­tale? Sau creatori care să scrie altceva decit despre viaţă ? Iată doar cîteva din întrebă­rile pe care vrem să le clarifi­căm cu ajutorul acelora dintre noi care se-ndreaptă spre cărţi cu o generoasă curiozitate — tinerii. Aceştia, şi nu numai ei, nu pot fi amăgiţi, nou e posibil să li se refuze satisfacţiile pe care le aşteaptă de la artă. De ce ne întrebăm şi între­băm tocmai acum? Pentru că unii dintre scriitori s-au desprins de realitatea pe care­­erau obli­gaţi s-o evoce, sau au scris d­oar despre ce este neesenţial în viaţă. Au încercat să impună, graţie unei neînţelese „lejerită­­ţi" a editorilor, un stil de viaţă nefiresc, o înclinare nocivă spre brutalitate. Pe de alta par­te, am asistat la o invazie de poezie anagramată, lipsită de­­identitate, semănînd mai mult a rebus decit o confesiune lirică, cu o încifrare programată... Şi putem recunoaşte atunci că am dat, în mod deplin, tînă­­rului ce este numai al Lui ? Mai putem conta, în acest caz, pe eficienţa etică a artei sau îi putem recunoaşte atunci datoria civică?!... Nu vrem ca ,rechizitoriul" nostru să poată fi bănuit de subiectivism sau de vană abstractizare ! De a­ceea, vom transcrie cu sinceri­tate discuţia avută cu trei ti­neri, al căror bun-gust estetic şi competenţă ne-au convins să încercăm o generalizare a afirmaţiilor lor. Ne-am întâl­nit cu toţii în biblioteca clu­bului muncitoresc „Gheorghe Doja“. Mi-am permis să se în­trerup liniştea şi ne-am adunat ca să discutăm despre scriitori, cărţi, cititori... „îmi place mult să citesc. Nu­ cred că poate exista un om care să nu fi citit cit de pu­ţin", ne spune Páll Gábor, din Reci. Vorbeşte cu o siguranţă care mă emoţionează, îl las să continue, să-mi spună deschis tot ce crede un tînăr despre literatură. „Prefer poezia şi dramaturgia. Ii recitesc adesea pe Eminescu şi pe Petöfi. Acum, după cum vedeţi îl ci­tesc pe Labiş". Ce părere are tinărul de lingă mine despre poetul al cărui ideal este patrio­tismul şi angajarea, eroismul cotidian şi partinitatea ? Gá­bor parcă îmi ghiceşte întreba­­rea nerostită şi continuă: „E un adevărat poet. îmi place pentru dăruirea sa, pentru crezul său poetic. Răspunde prin poezie la multe din întrebările ce nu sunt numai ale mele. Astăzi..." Tinărul din fata mea, cititor de poezie contemporană, îşi ex­primă „necazurile" lecturii. „Astăzi, în multe cazuri se­ face o literatură abstractă pe care trebuie să te frămînţi prea mult ca să o înţelegi. De multe ori nici nu reuşeşti acest lu­­cru...“. Ceilalţi interlocutori dau din cap, în semn de sugestivă a­­probare. li privesc întrebător. „Nu , pot să citesc poe­zie modernă. Uneori am re­luat aceeaşi poezie de mai multe ori. Apoi, am renun­ţat. Poate că nu am pregătirea necesară..." intervine cu fran­cheţe Elekes Elisabeta, filatoare la Fabrica textilă „Oltul". Să fie oare aşa?! „Nu, intervine energic Ciobotaru Sădi, inginer la aceeaşi fabrică. Unii poeţi de azi se complică în mod con­ştient, vor să şocheze, folosesc o filozofie de împrumut. Chiar şi o pregătire superioară e insuficientă... ". Fără pretenţii de teoreticieni, unii dintre cei care cer artă se împotrivesc în mod simplu imposturii, farsei literare. „Aveam un prieten, revine Páll Gábor, care era „adept" al noii poezii, îmi argumenta va­loarea acesteia prin faptul că „te pune să gândeşti, nu-ţi dă mură-n gură". Sincer spus, DAN GIUREA (Continuare în pag. a 3-a) Tinărul faţă in faţă cu cartea despre el şi

Next