Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)

1971-10-14 / nr. 459

PENTRU 1 Mim DE PARTID STRÎNS LEGAT DE VIAŢĂ, MILITANT, CU O ÎNALTĂ EFICIENTA In organizaţiile de partid se desfăşoară în prezent intense pregătiri pentru deschiderea în­văţământului de partid. Noul an de studiu debutează în condiţii deosebite, sub auspiciile înalte­lor exigenţe puse în faţa activi­tăţii politico-ideologice de pro­gramul de educaţie comunistă, adoptat de conducerea partidu­lui. Ampla dezbatere a acestui program, în organizaţiile de par­tid, din întreprinderi, instituţii, şcoli, organizaţii de masă etc. a arătat că întregul par­tid, masele largi ale celor­­ ce muncesc sunt conştien­te de importanţa deosebită a e­­ducaţiei comuniste, parte inte­grantă, inseparabilă, a edifică­rii societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate — operă ce impli­că în mod necesar nu numai un grad înalt de dezvoltare a ba­zei tehnico-materiale, o organi­zare superioară a societăţii, dar şi un om nou, cu o conştiinţă revoluţionară, o concepţie filozo­fică şi etică avansată, un spirit de profundă responsabilitate so­cială. In ansamblul mun­cii de for­mare a omului nou, un rol ex­cepţional revine învăţămîntului de partid, ca instrument de pro­pagare largă în mase a ideolo­giei şi politicii marxist-leniniste a partidului, de educare partini­că, revoluţionară. In planul de măsuri pentru îmbunătăţirea ac­tivităţii ideologico-educative, a­­doptat de Comitetul Executiv la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu,­ se subliniază nece­sitatea de a­ se asigura „îmbu­nătăţirea organizării învăţămîn­tului de partid, a formelor de pregătire politică şi ideologică a cadrelor şi a membrilor de partid, a maselor largi de oa­meni ai muncii, în vederea dez­voltării spiritului partinic, revo­luţionar, a ridicării nivelului mun­cii de partid". Există in prezent toate premi­sele pentru realizarea acestei sarcini. Nu este vorba numai de datele obiective — un fond bo­gat de experienţă acumulat în decursul anilor, creşterea pre­gătirii politice şi culturale a membrilor de partid, interesul tot mai puternic pentru politică şi ideologie , dar şi de faptul că recentele documente de partid, dezbaterea lor în întregul partid, dezvăluind, pe baza unei anali­ze aprofundate, în spiritul exi­genţei partinice, neîmplinirile ac­tivităţii ideologice, au conturat cu deosebită claritate ce anume trebuie întreprins, în ce direcţii trebuie îndreptate eforturile pen­tru a înlătura aceste neîmpliniţi, a spori eficienţa învăţămîntului de partid, capacitatea lui de in­fluenţare a conştiinţelor. Pe ba­za observaţiilor şi propunerilor făcute, au fost elaborate Instruc­ţiunile cu privire la învăţămîn­­tul de partid şi propaganda prin conferinţe. Organizaţiile de par­tid dispun, aşadar, de un pro­gram cit se poate de clar şi de precis pentru activitatea în acest domeniu­ ,totul este să se trea­că cu hotărîre la transpunerea lui în fapt. Unul din neajunsurile care s-au manifestat în propaganda de partid, stăruitor criticat în cadrul dezbaterilor, a fost o a­­numită alunecare spre tehnicism, spre profesionalizare, în detri­mentul aprofundării problemelor politico-ideologice. Or, ceea ce distinge învăţămîntul de partid de alte forme de instruire este caracterul prin excelenţă politic­­ideologic, scopul său fiind ace­la de a sădi temeinice convin­geri revoluţionare, a-i forma pe membrii de partid, pe ceilalţi oa­meni ai muncii, ca militanţi po­litici activi, a-i mobiliza la în­făptuirea politicii partidului, pe care să o înţeleagă, să ştie să o explice, să-i convingă şi pe alţii de justeţea ei. Tocmai de (Continuare în pag. a 3-a) la Sfintu Gheorghe UN NOU BLOC DE LOCUINŢE DAT IN FOLOSINŢĂ 4 iulie. Anunţam într-un număr al ziarului : „In car­tierul Ciucului a început construcţia unui bloc din panouri prefabricate, cu 40 de apartamente". Procedeul, la nivelul ultimelor exigenţe tehnice, va fi o premieră pentru con­structorii din Sf. Gheorghe. 10 oct. Constructorii raportează terminarea lucrărilor. 40 de familii se mută în noile lor locuinţe. Ceea ce fusese acum cîteva luni o noutate tehnică pentru constructori, acum este o realizare de certă valoare, împreună cu cele 40 de familii beneficiare, adresăm felicitări harnicului colectiv de constructori covăsneni. , Direcţiunea Liceului din­­ întorsura Buzăului a orga-­­ inizat la Casa de cultură­­ din oraş, o consfătuire cu­­ părinţii. Tema dezbaterilor­ , „Necesitatea legăturii dintre­­ .şcoală şi familie“. Părinţii­­ elevilor s-au angajat a spri­­i jini activităţile şcolii prim , participarea cu regularitate l la lectoratele organizate în­­ cadrul liceului _ şi _prin­­ organizarea judicioasă a timpului liber al elevilor.­­ • Cooperativa meşteşugă- g­rească „Hărnicia“ din­­ oraşul Sfintu Gheorghe a înregistrat importante depă­şiri de plan, in primele nouă luni ale acestui an: planul producţiei marfă 104,2 la sută, încasări de la populaţie — 104,9 la sută, livrări la fondul pieţei — 109.3 la sută, economii la preţului de cost — 103.000 lei. • în cadrul practicii­­ agricole, elevii Şcolii gene- * rale nr. 2 (clasele V—X) din Sfintu Gheorghe au recol­tat la C.A.P. Arcuş, car­­t­­ofi de pe o suprafaţă de­­ 2,5 hectare. în total, pînă­­ în prezent, harnicii elevi­­ ai acestei şcoli au recoltat I cartofi de pe o suprafaţă , de cca 13 hectare. • La­­ magazinul „Sport“ din­­ Sfintu Gheorghe s-au pus­­ în vînzare numeroase arti- 1 cole de îmbrăcăminte pen-­­ tru sezonul de toamnă­­ şi iarnă, pulovere sport,­­ pantaloni supraelastici pen-­­ tru femei, scurte din relon­­ pentru copii etc. „ Ieri, 13­­ octombrie la ora 16, la sediul­­ Comitetului judeţean pentru­­ cultură şi educaţie socialistă,­­ a avut loc şedinţa comisiei­­ de difuzare a cunoştinţelor­­ cultural-ştiinţifice în cadrul­­ căreia s-a dezbătut activi-­­ tatea pe perioada de iarnă a­­ acestei comisii în direcţia­­ educaţiei ştiinţifice a mase-­­ lor.­­ Succesul actualei campanii agricole poate fi numai lucrînd întreaga zi-lumină SITUAŢIA URĂRILOR AGRICOLE IA 12 OCTOMBRIE Toate condiţiile pentru­­ terminarea recoltatului cartofilor d­in această săptămînă gf w g W A W Il-am întâlnit pe preşedintele cooperativei agricole de produc­ţie, Ioan Jakob, în drum spre ogoarele de pe care se recoltau cartofi. — După cum­ vedeţi, folosim din plin vremea bună, care acum ţine cu noi. Duminică, a fost o zi plină. Elevii­­au recoltat în aceas­tă zi o suprafaţă de k­n hectar şi jumătate. Toate cele trei brigăzi au ieşit la recoltat. Se lucrează cu trei maşini tip „Arad“. Sortatul se face manual pentru că maşina de sortat pe care am solicitat-o nu ne-a sosit. Cu lucrările de transport nu avem probleme deo­sebite. Am transportat şi însi­­lozat 25 de vagoane de cartofi pentru sămânţă, 18 vagoane în silozuri, iar 6 vagoane în prisme. Ne adresăm tovarăşului Gheor­ghe Székely, secretarul comite­tului comunal de partid. — împărtăşiţi optimismul to­varăşului preşedinte cu privire la terminarea recoltatului în a­­ceastă săptămînă? — Timpul e bun. Participarea GHEORGHE POPIŢĂ (Continuare în pag. a 3-a) asigurat ! Muncitorii carierei de piatră — Malnaş în timpul liber au ajutat pe membrii cooperatori din Bicsad la recoltatul cartofilor. Nr. crt. Denumirea C.A.P. Rec. cartofi % Semănat cereale % 0 s O îfl O •of­­1. R M O P* 1. Chilieni 97 27 102 2. Baraolt 80 13 29 3. Căpeni 80 35 29 4. Qzun 76 40 27 S. Sf. Gheorghe 75 42 44 6. Ghidfalău 73 14 33 7. Ghelinţa 70 26 52 8. Valea Crişului 70 31 60 9. Chichiş 69 33 64 10. Păpăuţi 68 38 48 11. Mereni 67 81 66 12. Sîntioninica SB 26 40 13. Tîrgu Secuiesc 66 36 46 14. Lunga 64 56 45 15. Moacşa 64 60 57 16. Catalina S3 40 25 17. Ojdula S3 41 54 18. Arcuşi 62 17 7 . 19. Bălanii Mari 6­2 47 15 20. Reci 61 32 43 21. Vîrghiş 60 22. Covasna 58 23. Martineni 57 24. Estelnic 56 25. Hăghig 56 26. Ilieni 54 27. Biborţeni 53 28. Lemnia 52 29. Turia 51 30. Bodoc 47 31. Tamaşfalău 47 32. Brateş 46 33. Lisnău 46 34. Anînoasa 43 35. Poian 41 36. Brăduţ 40 37. Zagon 40 38. Micfalău 39 39. Boroşneul Mare 38 40. Cernat 38 41. Dalnic 38 42. Alta Mare 37 43. Bicsad 37 44. Malnaș 37 45. Arad­ 35 46. Sînzieni 34 47. Petriceni 32 48. Belin 31 49. Zăbala 96 50. Aita Seacă 24 TOTAL PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 459 JOI, 14 octombrie 1971 4 pagini 30 bani In Editura politică a apărut: NICOLAI CEAUȘESCU CUVÎNTARE LA PLENARA LĂRGITĂ A COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, 11 OCTOMBRIE 1971. Ing. Florea Ţăranu şi electricianul Eugen lan­ţu­rile de automatizare a instalaţiilor staţiei C.F.R. — doi dintre specialiştii ce au contribuit la lucră- Sfintu Gheorghe. Foto: A BARTH­A Rezultatele bune trebuie consolidate prin accelerarea ritmului lucrărilor în nr. 353 din 13 iunie a.c. zia­rul nostru a publicat un articol referitor la stadiul de execuţie a investiţiilor din noul cartier de locuinţe de pe str. Ştefan cel Ma­re din oraşul Covasna. Se criti­cau cu acel prilej, o seamă de deficienţe din organizarea şi a­­provizionarea tehnico-materială a respectivului şantier, faptul că conducerea sa (şantierul nr. 3 din Tîrgu Secuiesc) tărăgăna tra­ducerea în viaţă a hotărîrilor e­­laborate în mod expres, de către Biroul orăşen­esc de partid Co­vasna, pentru revitalizarea rit­mului de execuţie a investiţiilor alocate. Au trecut de atunci, mai bine de trei luni şi jumătate , timp suficient pentru remedierea lipsu­rilor semnalate. Vizităm din nou şantierul noului cartier, încercînd să sesizăm modificările din „pei­saj". Le aflăm. Pe alocuri, ele sínt evidente. Și totuși... Blocul nr. 3 — cîndva încreme­nit subit la nivelul trei din lip­sa unei macarale „Pionier" — e acum la „cota" finală. Tencuie­ leiitimm­ ­ile sínt executate la nivelele 1— 2 și aproximativ la jumătate din apartamentele nivelului 3 , la ni­velul 4, binalele n-au fost încă montate .. . (e vorba de cea de-a doua zi din luna octombrie, cînd am vizitat şantierul — n.a.). — Merge încet treaba, meştere, ne adresăm şefului brigăzii complexe, tîmplarului László Io­sif. Termenul de predare se a­­propie. Cînd îl terminaţi ? Interlocutorul nu pare supărat de remarcă. — Cum adică „merge încet" ? încă n-a sosit termenul. Şi apoi, noi, pînă la 30 octombrie pre­dăm toată partea de zidărie — cu tencuieli cu tot... — Dar restul ? Instalaţiile sa­nitare, de încălzire ? ... — In ce ne priveşte — ne în­credinţează maistrul instalator Katai Carol — n-avem proble­me. La parter, lucrarea e ca şi terminată. Am ridicat „coloane­le" pînă la ultimul nivel. Dacă zidarii ne predau frontul de lu­cru pînă la 30 octombrie, noi la 15 noiembrie sîntem gata. Consemnăm şi a treia asigu­rare, a tovarăşului luliu Baboş şeful serviciului producţie de la I.J.C.M. : — Blocul va fi predat în ter­men — adică la 30 noiembrie a.c. Beneficiarul va fi mulţumit. ... O discuţie anterioră cu be­neficiarul (tov. Csáki Nicolae — preşedintele Consiliului popu­lar orăşenesc) ne dovedise însă că el nu e tocmai mulţumit de mersul acestor lucrări. Ne re­latase pe bună dreptate că îl ajutase pe constructor, prin toa­te mijloacele, să cîştige un a­­vans — şi pe parcurs îl cîştigase — pentru ca blocurile nr. 3 şi 5 să fie predate înainte de termen. — în luna august constructorii nu au lucrat mai de loc — ne mărturiseşte tov. Csáki. Ba nu a­­veau materiale, ba mijloace me­canice. O vreme, betoniera lor de 250­­ a stat defectă. Am inter­venit şi le-am împrumutat beto­nierele noastre de 100 litri. Rezul­­tatul se vede. Avansul cîştigat s-a pierdut, treptat, treptat, pe drum... Cu alte cuvinte beneficiarul, conştiincios, ajutase constructorul tocmai în momentele mai grele, sperînd că ajutorul se va reflec­ta în scurtarea termenului de execuție. Constructorul însă, ne­recunoscător, a început să întin­dă de acest termen, de parcă ar fi de gumă. Măcar de l-ar res­pecta totuși... L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) La Hăghig I întreaga | secţie­­ | lv « . o şcoală!| Aici — la secţia de producţie I nr. 31 a Cooperativei meşteşugă- | reşti „Avîntul“ din Covasna ■ — circulă o vorbă: „Spune-mi cîţi | tineri califici, ca să-ţi spun mă­sura aportului tău la dezvoltarea | cooperativei noastre V Născute din imperativele nevoii stringente de spectaculoasă dezvol­tare a secţiei —devenită renumită d­in întreaga ţară prin calitatea şi frumuseţea stofelor „Homespan“,­­ pe care le realizează, — această „vorba“ însumează astăzi semnifi­caţii noi. Receptivă la solicită­rile tot mai mari, formulate de­­ zecile de beneficiari —­ organizaţii comerciale din întreaga ţară, case de mode din Capitală, şi din alte­­ oraşe mari — conducerea coopera-­­ tivei a hotărît mărirea spaţiilor de producţie, creşterea capacităţii, secţiei de a satisface aceste cerinţe I şi în plus, asimilarea unor noi pro-­­­duse, mai mult sau mai puţin tradi­ţionale acestor locuri. Dintre ele, se cuvine a aminti covoarele de aici, produse cu o mare cău­tare atlt pe piaţa internă ăi şi pe cea externă. In acest scop, prin­cipala hală de producţie a vesti­telor homespinuri — construită cu numai cîţiva ani în urmă — a fost supraetajată. Constructorii cooperativei meşteşugăreşti „Con­structorul“ din localitate, îi exe­cută acum finisările de rigoare. S-au angajat să o predea benefici­arului, cu o lună şi jumătate îna­inte de termen. Şi se ţin de cuvînt. Ne-o confirmă nu numai stadiul avansat al lucrărilor, dar și hărni­cia, treaba spornică, de calitate pe care o fac oamenii din lotul de con­structori condus de maistrul Palkó Imre. Dar, despre asta, vom, scrie într-un articol viitor. Așadar, noua hală, e pe termi­nate. Aici vor fi instalate zeci de războaie manuale şi o serie de instalaţii speciale — printre care şi un modern agregat pentru rea­lizarea firului buclat. Cui li se vor încredinţa toate acestea? Cine le va mînui? — Scrisoarea pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adresat-o lucrătorilor din industria bunurilor de larg consum, ne vizează direct, — mărturisea şeful secţiei, tovară­şul, Pál­ Dávid. Colectivul nostru, înţelege bine acest lucru şi tocmai de aceea s-a angajat să califice prin fiecare loc de muncă, noile cadre de muncitori de care avem nevoie. .. Parcurgem pe rînd atelierele meşteşugăreşti ale secţiei. Stăm de vorbă cu muncitoare mai vîrstnice, cu tinere care au deprins meseria — şi acum lucrează „indepen­dente“, — cu maiştri. — De fapt — ne spune mais­trul Páll Dávid — acţiunea de formare a tinerelor cadre de mun­citori calificaţi am declanşat-o în luna martie a.c. In satul Marale (comuna "Zăbala­­— n.n.) am înfi­inţat atunci o secţie noua pentru confecţionarea frumoaselor covoare­. Azi, lucrează acolo 13 , ţesătoare localnice sau din Zăbala ori Ghilinţa. Aproape fiecare califică la locul de muncă, e de o tînără muncitoare. Am format­­astfel un nucleu experimental. Rezultatele întrec aproape așteptările. Covoa­rele realizate sînt de o frumusețe rar întîlnită, — iar tinerele care au început al cîteva luni în urmă să deprindă tainele acestei măies­trite meserii, fac progrese uimi­toare . . . Aflăm lar continuare, că secţia a mai trimis la calificare în noua meserie, 15 ucenice la o secţie de covoare (aparţinînd tot coopera­ţiei meşteşugăreşti) din Harman. Avem aşadar de-a face, cu o preocupare statornică pentru asi­gurarea nevoilor de cadre, utili­­zîndu-se în acest scop toate posi­bilităţile şi, în primul rînd, capacitatea propriului colectiv. — O dată cu punerea în funcţi­une a­ noilor spaţii de producţie, toţi aceşti tineri vor deveni pro­ducători de bunuri, îşi vor exer­cita meseria ca oricare muncitor calificat — ne spunea şeful secţi­ei. Ca ei, utilajele ce urmează a fi instalate, cooperativa noastră îşi va asigura un plus anual de pro­ducţie de 5,6 milioane ■ lei. E o cifră, nu? fireşte, e o cifră ieşită din „tiparele“ statisticii. O cifră vie, ce „respiră" eficienţă economică, împlinirea idealului de viaţă a noi zeci de tineri, care vor ocupa un loc bine determinat în angrenajul societăţii noastre — locul de muncă ! V. LAUHIAN 15F“ In pagina a 4-a Note de călătorie T­ABRI

Next