Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)
1971-10-28 / nr. 471
JK.In paginile 2-3 ....in........... ii ' fimmimmmhimmmmmmmmmmm ■w.yj.octrava.'imruniruni f Legea pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ H Legea privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetală I avea aur m i sufletul tău...“ Meseria de educator, sciţii ! 1 - mai degrabă arta de educator, n I are frumuseţi nebănuite, dar J I implică totodată răspunderi _ I foarte mari. Căci educatorul • 1 nu este un funcţionar oare-1 I care, el nu poate să-şi im- | “ partă sau să-şi risipească via- ■ 1 ţa şi comportamentul in două, | I el trebuie să fie în permanen- | ■ ţă acelaşi, în faţa elevilor şi | I în faţa cetăţenilor, pe stradă | I şi la căminul cultural, la şcoa- | lă şi acasă. Educatorul este o- ■ | mul spre care sunt mereu a- § I ţintiţi ochii colectivităţii, el este, cel mai adesea, modelul * I atitudinii şi comportamentului | ■ elevilor, idealul lor de viaţă. * Cîţi dintre noi nu ne-am făcut I dintr-un învăţător sau profe-1 ■ sor modelul de viaţă, cîţi nu ° i ne-am gîndit, cină am păşit * I pragul maturităţii, cu duioşie, | I şi — de ce să n-o recunoaş- g tem — cu nostalgie la educa-* I torul iubit, simţind cum mj I personalitatea noastră se râs- g fringe, la depărtări de ani, ■ I personalitatea lui... I Nenumărate sunt în judeţul nostru exemplele de educatori I I legaţi cu toată fiinţa de elevii | I şi colectivitatea în care tră- g iese, iubiţi de toată lumea şi * I permanent exemplu de condu- J I ită în viaţă, cu sufletul rămas tînăr, aşa cum trebuie să vă SORIN TEODORESCU I (Continuare în pag. a 2-a) I I I I I şi I PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNIII-VA !topi al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cincinalul 1971 — 1975 Un vast program de progres şi prosperitate Adoptarea în forumul legislativ al ţării noastre, Marea Adunare Naţională, a noului plan cincinal de dezvoltare economicosocială pe perioada 1971—1975, constituie pentru întregul nostru popor, momentul solemn în care prin reprezentanţii săi a dat putere de lege hotărîrii sale ferme de a înscrie România socialistă într-un ritm şi mai accelerat, pe orbita progresului, a civilizaţiei, a prosperităţii continue. Pornind de la potenţialul atins de economia noastră, abordând ştiinţific cerinţele noii etape istorice de dezvoltare a societăţii noastre, etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, prevederile actualului plan cincinal se circumscriu, în deplină concordanţă, obiectivelor prevăzute de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Rezonanţele noului plan cincinal, care este rezultatul unei vaste activităţi desfăşurate sub îndrumarea conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sînt cu atît mai profunde cu cît, la activitatea de elaborare a noului plan au fost antrenaţi cei mai buni specialişti, masele largi ale oamenilor muncii, întregul popor, ceea ce a permis identificarea a noi resurse şi mobilizarea lor în interesul accelerării progresului economic şi social-cultural al patriei. Sumam al responsabilităţii, entuziasmului, al năzuinţei spre bunăstare a întregului popor, elaborarea noului plan cincinal a reliefat încă o dată justeţea politicii partidului nostru de adîncire a democraţiei socialiste, de atragere a maselor la înfăptuireamăsurilor care decid destinele întregii naţiuni. Ca rezultat al acestei ample dezbateri, al succeselor remarcabile obţinute pe toate planurile vieţii sociale în cei doi ani care au trecut de la Congresul al X-lea, au fost găsite posibilităţi suplimentare de natură să asigure ritmuri superioare celor avute în vedere iniţial în dezvoltarea producţiei materiale, creşterea eficienţei economice şi ridicarea nivelului de trai. Prevederile noului plan cincinal converg spre realizarea unor paşi măriţi pe calea legii fundamentale a modului de producţie socialist, ţelului suprem al politicii partidului nostru, satisfacerea tot mai deplină a nevoilor materiale şi culturale ale poporului, creşterea nivelului de trai. Subordonarea tuturor orientărilor, eforturilor, propuse de actualul plan cincinal, pentru crearea condiţiilor materiale, sociale şi culturale afirmării plenare a personalităţii omului, este cu atît mai semnificativă cu cît opţiunile fundamentale ale planului au în vedere îmbinarea intereselor prezente cu interesele de perspectivă ale naţiunii socialiste. Prezentarea numai a cîtorva din elementele ce constituie „structura de rezistenţă" a noului plan cincinal, sunt edificatoare în argumentarea ideilor de mai sus. Una din opţiunile fundamentale o constituie cea privind menţinerea unei rate înalte a acumulării—30—32 la suta — ceea ce va permite investirea în acest cincinal a 470 miliarde lei din fondurile centralizate ale statului — asociată cu politica de folosire chibzuită a fondurilor acumulate, ca o premisă esenţială pentru progresul accelerat al ţării noastre. Sistem de propulsie ce şi-a verificat eficacitatea, industria va cunoaşte în acest cincinal o dezvoltare viguroasă, industrializarea susţinută a ţării constituind o constantă fundamentală a politicii partidului nostru. Producţia industrială va spori, în medie, anual cu 11—12 la sută, ceea ce va face ca în 1975 producţia globală să fie cu 71 —81 la sută mai mare ca în 1970, iar ponderea industriei în asigurarea venitului național să se ridice la peste 66 la sută în 1975. O trăsătură caracteristică a industrializării în acest cincinal o constituie faptul că se va intensifica procesul de modernizare a structurii pe ramuri și subramuri. ur- HERMAN ROSNER (Continuare în vag. a 2-a) în urmă cu mai bine de două luni de zile* ziarul nostru publica concluziile unui raid-anchetă efectuat în piaţa centrală a oraşului Sfîntu Gheorghe, într-una din zilele „forte" ale activităţii sale, şi anume, într-o zi de tîrg. Cu prilejul amintitului raid, fuseseră, constatate o seamă de deficiente, atît de aprovizionare cît și de organizare, din acelea care fac zile grele cumpărătorilor, măcinîndu-le inutil timpul și mai ales nervii. In ultimele două săptămâni, tot în zile de tîrg, când se presupune o abundentă sporită de produse, am refăcut itinerariul pentru a constata în ce fel măsurile de remediere promise atunci s-au materializat în fapte, pentru a consemna schimbările în bine, survenite în bunul mers al comerţului acesta atît de dificil, s-o recunoaştem, cu legume şi fructe. Ne vom referi mai întîi la felul în care era aprovizionată piaţa. Trebuie arătat aici în primul rînd, ca o constatare mai veche, atît de-a noastră şi mai cu seamă de-a cumpărătorilor, că legumele şi fructele aduse de producătorii particulari sînt, ca să folosim un termen adecvat, „palide" ca aspect, dar „piperate" ca preţ, discrepanţă ce este desigur greu de acceptat! De fapt, în piaţa din oraşul Sfîntu Gheorghe — ce ar trebui să fie o „unitate etalon" în privinţa aprovizionării, dotării şi bunei organizări pentru întregul judeţ — prezenţa producătorilor „dotaţi" cu tot sortimentul de legume şi fructe de sezon, proaspete, de bună calitate, menită să completeze comerţul de stat şi intercooperatist, este puţin numeroasă. De ce oare respectivii producători preferă atît de insistent pieţele Braşovului ? Pentru că, administraţia pieţei din Sfîntu Gheorghe — intendent Gavril Dainoky — nu întreprinde mai nimic în direcţia atragerii lor, pentru crearea unor condiţii adecvate de cazare, vînzare ş.a., aşa după cum de altfel, ordinul 44/1967 al Ministerului Comerţului Interior prevede. Ceva, e adevărat, s-a făcut în ultimul timp. Ne referim la construirea a trei rînduri de mese din ciment, la instalarea unor cuşti metalice pentru păstrarea păsărilor şi a iepurilor, la „atacarea" lucrărilor, de construcţie a unei clădiri, în care se vor amenaja dormitoare destinate producătorilor veniţi din alte localităţi şi o magazie spaţioasă. Este de remarcat de asemenea, efortul pentru îmbunătăţirea aprovizionării magazinelor C.L.F. şi Intercooperatist, existente în perimetrul pieţei, preocuparea pentru prezentarea în condiţiuni cît mai igienice, practice şi aspectuoase a mărfurilor expuse spre vînzare. Am găsit în rafturi : cartofi, ceapă, gogoșari, varză, struguri, mere, pere, unele fiind gata preambalate, deci mai lesne de cumpărat. • Ce păcat însă, că pe lingă aceste reușite evidente, continuă să persiste o serie întreagă de lipsuri, mare parte fiind de natură organizatorică, deficienţe de care administraţia pieţei se împiedică la tot pasul, fără ca treaba aceasta s-o pună pe gînduri în vreun fel. HORIA C. DELIU (Continuare în pag. a 2-a) RAIDUL „...................................... nostru Cine administraţia pieţei lucrează după principiul „organizării... dezorganizate“ ■ ■ ■m■m Bm Anul IV Nr. 471 JOI, 28 octombrie 1971 4 pagini 30 bani în pag. a Restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze — o victorie a principiului universalității O. N. U. ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÎNĂ TERMINAT ÎNSĂMÎNȚATUL tttlC".„o fi cti O £ u « Aro ett o, cole la 26 octombrii Estelnic 90 100 Ozun 85 100 TREBUIE GRIULUI Ne aflăm într-o perioadă în care încheierea grabnică a lucrărilor agricole din acest sezon, solicită participarea în campanie a tuturor mijloacelor mecanizate, a tuturor forţelor. Situaţia la zi dezvăluie încă mari diferenţe de la o cooperativă la alta, generate în special de lipsurile în organizarea muncii la recoltatul cartofilor şi semănat. Consemnăm faptul că tot mai numeroase sunt cooperativele agricole care au terminat ambele lucrări. Printre ele se numără cele din Catalina (preşedinte Kovács Mihály) Chichiş (preşedinte Plugor Tamas), Ghetviţa (Kelemen Francisc), Zagon (Gheorghe Mogoş), Lemnia (Ioan Deneş) şi altele. De asemenea, după preliminări, alte cooperative urmează să termine lucrările în următoarele două zile, cum ar fi cele din Bicsad (președinte Béla Szabó), Tîrgu Secuiesc (Endre Turoczi), Reci (Gyula Varga), Arcuş (Petyi Ödön). Dar, din păcate o serie de cooperative înregistrează , încă un ritp zilnic scăzut al lucrărilor, fapt ce cu Bodo-Catalina Chichiş Chilieni Ghetiiţa legnina Lunga 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Mereni 100 100 Ojdula 100 100 Păpăuţi 100 100 Zagon 100 100 Mărtineni 100 95 Moacşa 100 95 Sînzieni 100 71 Bicsad 97 89 Tîrgu Secuiesc 96 91 Arcuş 95 100 Reci 95 93 Băcanii Mari 94 99 Poian 94 89 1)z ilnic 94 76 Sfinţii Gheorghe 93 100 Tamaşfalău 93 91 Unul din noile cartiere ale Bucureştiului: Balta Albă, Turia 84 90 Valea Crişului 83 100 Cernat 83 87 Covasna 82 96 Petriceni 80 80 Zăbala 79 74 Aita Seacă 78 94 Brateş 76 86 Arad 74 98 Belin 74 97 Aninoasa 74 78 Sîntionlunca 73 84 Brăduţ 69 88 Baraolt 68 100 Boroşneni Mare 63 91 Bodoc 61 98 Micfalău 61 97 Căpeni 59 100 Ghidfalău 59 100 Lisnău 57 100 Hieni 56 100 Aita Mare 53 100 Hăghig 52 100 Biborţeni 52 97 Vîrghiş 50 100 Malnaş 42 86 TOTAL 82 92 Industria judeţului Covasna a îndeplinit înainte de termen planul pe 10 luni Ritmul constant de realizare a planului în industria judeţului Covasna, consemnat încă de la începutul acestui an, a favorizat înregistrarea lună de lună a unor sporuri însemnate pe linia depăşirii sarcinilor de plan. Astfel, şi în luna octombrie a.c. colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile industriale ale judeţului nostru au înscris noi fapte de muncă în cronica întrecerii socialiste, raportînd realizări de prestigiu. Este vorba de ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE TERMEN A PLANULUI DE PRODUCŢIE PE CELE 10 LUNI ALE ANULUI 1971. PRODUCŢIA SUPLIMENTARĂ OBȚINUTĂ PESTE PLAN DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI, CIT ȘI ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A SARCINILOR DE PLAN PE LUNA OCTOMBRIE — LA NIVELUL INDUSTRIEI JUDEŢULUI — A FĂCUT POSIBILĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE PERIOADA 1. I. — 31. X. 1971, LA PRODUCŢIA GLOBALĂ INDUSTRIALĂ CU 8 ZILE ÎNAINTE DE TERMENUL PLANIFICAT. Dintre întreprinderile care s-au evidenţiat în obţinerea acestui frumos succes, consemnăm la foc de cinste UZINELE TEXTILE „OLTUL" DIN SFÎNTU GUEORGHE, FABRICA DE CONFECŢII TÎRGU SECUIESC, ÎNTRPRINDEREA MINIERA CĂPFUN, FABRICA DE ŢIGARI/FONTU GHEORGHE, precum şi ÎNTREPRINDEREA DENDUSTRIE LOCALĂ „SPICUL", unităţi aflate de altfel mereu în frunte. Şi pentru perioada următoare, se aşteaptă din partea lucrătorilor din industria judeţului, depunerea unei munci la fel de laborioase, de eficiente, astfel încît pînă la sfîrşitul anului 1971 să se asigure o producţie suplimentară peste plan, la nivelul angajamentelor asumate în întrecerea socialistă de întreprinderile din judeţul Covasna. Se lucrează intens la semănat pe ogoarele satului Leţ. Foto : A. BARTHA \s\s\ dE PE CUPRINSUL PATRIEI \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \\ \ \ \ \ \ \ \ ssss \ \ \ \ zeului din Sfîntu Gheorghe va avea loc vernisajul ex- poziţiei de plastică a artis- l tului Bordy András. • La librăria de pe strada Lenin, noutăţi bibliografice: „Anto- \ iogia lirică greacă", „Hărţile timpului" de Jose Cabamis, „Podul de pe rîuî Kwai” de J Pierre Boulle şi „Introducere ^ în poezia lui T. Arghezi" de l Şerban Cioculescu. • în cu- rînd, IJ.L. „Spicul" Sfinţii * Gheorghe va prezenta cum- părătorilor noile produse, alimentare , batoane cu cremă de cacao şi batoane cu cremă de vanilie (ambele la preţul de un leu bucata). • A apărut numărul 10/1971, al revistei „Lupta de clasă". Sub titlul „Dezbaterea măsurilor pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii" revista grupează interesante articole." 9 Aseară, cu ocazia meciului de fotbal Bonsucceso (Brazilia). — Selecţionata de tineret a României, a fost inaugurată instalaţia de iluminare nocturnă de pe stadionul „23 August". • Ministerul Sănătăţii, prin unităţile medico-sanitare din întreaga ţară, a luat măsuri corespunzătoare asigurării asistenţei medicale a cazurilor de gripă, prin punerea la dispoziţia reţelei de farmacii a unor importante cantităţi de medicamente antigripale. \\ \ \\ La CA P. Malnaş Cinci în scripte, două în cîmp De câteva zile operativa se încheie cu C.A.P. Malnaş, unde atît ritmul recoltatului cartofilor, cît şi al însămînţărilor este necorespunzător. Astfel, operativa din 22 octombrie consemna însămînţarea a 51 hectare de grâu, iar cea din 24 octombrie a 57 hectare, pentru ca în ziua de 25 suprafaţa să „crească" la 64 hectare. Operativa zilei de 26 octombrie situează din nou cooperativa din Malnaş la urma „clasamentului" cu o suprafaţă însămînţată de numai 71 hectare, din 170, cât are planificat. Cifrele sunt elocvente şi ele demonstrează cu pregnanţă faptul că aici mai persistă, din păcate, serioase deficienţe în organizarea muncii, în planificarea lucrărilor, care au condus nemijlocit la o întirziere aşa de mare, deşi suprafaţa destinată însămînţărilor este destul de mică, încercăm să descifrăm cauzele restanţelor ce se reportează de pe o zi pe alta, împreună cu tovarăşul preşedinte al G.A.P., Andrei Oroth. — Într-adevăr, mai avem mult de însămânţat, suntem în urmă, dar vina nu e a noastră. Restanţele se datoresc lipsei de tractoare. Tractoarele ce au fost repartizate să lucreze la noi, au stat mai mult pe butuci. Practic, din 5 tractoare au lucrat numai 2. într-adevăr, lucrurile stau aşa cum ni le-a prezentat tovarăşul preşedinte: 5 tractoare în scripte şi 2 pe cîmp. Totodată, se naşte firesc întrebarea : ce a întreprins S.M.A. Bodoc, care deserveşte G.A.P. Malnaş, pentru buna funcţionare a tractoarelor ? în atare situaţie, răspunsul nu necesită prea multe investigaţii, aproape nimic, deoarece nu este admis ca in plină campanie agricolă tractoarele să nu funcţioneze corespunzător. care a fost calitatea reparaţiilor, ce s-au efectuat la tractoare ? Cine asigură asistenţa tehnică în campanie ? Au existat piese de D. TOMA (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) Creşte numărul depunătorilor C.E.C. Concomitent cu creşterea veniturilor populaţiei şi ridicarea nivelului de trai sporeşte necontenit şi volumul economiilor populaţiei prin unităţile C.E.C. Astfel, în oraşul Tîrgu Secuiesc, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, soldul mediu pe locuitor a crescut cu 8 la sută, iar numărul depunătorilor cu 7 la sută, revenind 9 librete C.E.G. la fiecare 11 locuitori.