Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)

1971-10-28 / nr. 471

JK.In paginile 2-3 ....in........... ii ' fimmimmmhimmmmmmmmmmm ■w.yj.octrava.'imruniruni f Legea pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ H Legea privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetală I avea aur m i sufletul tău...“ Meseria de educator, sciţii ! 1 - mai degrabă arta de educator, n I are frumuseţi nebănuite, da­r J I implică totodată răspunderi _ I foarte mari. Căci educatorul • 1 nu este un funcţionar oare-1 I care, el nu poate să-şi im- | “ partă sau să-şi risipească via- ■ 1 ţa şi comportamentul in două, | I el trebuie să fie în permanen- | ■ ţă acelaşi, în faţa elevilor şi | I în faţa cetăţenilor, pe stradă | I şi la căminul cultural, la şcoa- | lă şi acasă. Educatorul este o- ■ | mul spre care sunt mereu a- § I ţintiţi ochii colectivităţii, el­­ este, cel mai adesea, modelul * I atitudinii şi comportamentului | ■ elevilor, idealul lor de viaţă. * Cîţi dintre noi nu ne-am făcut I dintr-un învăţător sau profe-1 ■ sor modelul de viaţă, cîţi nu ° i ne-am gîndit, cină am păşit * I pragul maturităţii, cu duioşie, | I şi — de ce să n-o recunoaş- g tem — cu nostalgie la educa-* I torul iubit, simţind cum mj I personalitatea noastră se râs- g fringe, la depărtări de ani, ■ I personalitatea lui... I Nenumărate sunt în judeţul­­ nostru exemplele de educatori I I legaţi cu toată fiinţa de elevii | I şi colectivitatea în care tră- g iese, iubiţi de toată lumea şi * I permanent exemplu de condu- J I ită în viaţă, cu sufletul rămas tînăr, aşa cum trebuie să vă SORIN TEODORESCU I (Continuare în pag. a 2-a) I I I I I ş­i I PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNIII-VA !­topi al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cincinalul 1971 — 1975 Un vast program de progres şi prosperitate Adoptarea în forumul le­gislativ al ţării noastre, Marea A­­dunare Naţională, a noului plan cincinal de dezvoltare economico­­socială pe perioada 1971—1975, constituie pentru întregul nostru popor, momentul solemn în care prin reprezentanţii săi a dat pute­re de lege hotărîrii sale ferme de­ a înscrie România socialistă într-un ritm şi mai accelerat, pe orbita progresului, a civilizaţiei, a pros­perităţii continue. Pornind de la potenţialul atins de economia noastră, abordând ştiinţific cerin­ţele noii etape istorice de dezvol­tare a societăţii noastre, etapa fău­ririi societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, prevederile actua­lului plan cincinal se circumscriu, în deplină concordanţă, obiective­lor prevăzute de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân. Rezonanţele noului plan cin­cinal, care este rezultatul unei­ vaste activităţi desfăşurate sub în­drumarea conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sînt cu atît mai profunde cu cît, la activitatea de elaborare a noului plan au fost antrenaţi cei mai buni specialişti, masele largi ale oamenilor muncii, întregul popor, ceea ce a permis identificarea a noi resurse şi mobilizarea lor în interesul accelerării progresului economic şi social-cultural al pa­triei. Sumam al responsabilităţii, entuziasmului, al năzuinţei spre bunăstare a întregului popor, ela­borarea noului plan cincinal a re­liefat încă o dată justeţea politicii partidului nostru de adîncire a de­mocraţiei socialiste, de atragere a maselor l­a înfăptuirea­­măsurilor care decid destinele întregii na­ţiuni. Ca rezultat al acestei ample dezbateri, al succeselor remarca­bile obţinute pe toate planurile vieţii sociale în cei doi ani care au trecut de la Congresul al X-le­a, au fost găsite posibilităţi supli­mentare de natură să asigure rit­muri superioare celor avute în ve­dere iniţial în dezvoltarea produc­ţiei materiale, creşterea eficienţei economice şi ridicarea nivelului de trai. Prevederile n­oului plan cincinal converg spre realizarea unor paşi măriţi pe calea legii fundamenta­le a modului de producţie socia­list, ţelului suprem al politicii partidului nostru, satisfacerea tot mai deplină a nevoilor materiale şi culturale ale poporului, creşte­rea nivelului de trai. Subordonarea tuturor orientărilor, eforturilor, propuse de actualul plan cincinal, pentru crearea condiţiilor materia­le, sociale şi culturale afir­mării plenare a personalităţii o­­mului, este cu atît mai semnifi­cativă cu cît opţiunile fundamen­tale ale planului a­u în vedere îm­binarea intereselor prezente cu interesele de perspectivă ale na­ţiunii socialiste. Prezentarea numai a cîtorva d­in elementele ce constituie „structu­ra de rezistenţă" a noului plan cin­cinal, sunt edificatoare în argu­mentarea ideilor de mai sus. Una din opţiunile fundamentale o con­stituie cea privind menţinerea unei rate înalte a acumulării—30—32 la suta — ceea ce va permite inves­tirea în acest cincinal a 470 mi­liarde lei din fondurile centraliza­te ale statului — asoc­iată cu politica de folosire chibzuită a fondurilor acumulate, ca o premisă esenţială pentru progresul accelerat al ţării noastre. Sistem de propulsie ce şi-a ve­rificat eficacitatea, industria va cunoaşte în acest cincinal o dez­voltare viguroasă, industrializarea susţinută a ţării constituind o con­stantă fundamentală a politicii partidului nostru. Producţia indus­trială va spori, în medie, anual cu 11—12 la sută, ceea ce va face ca în 1975 producţia globală să­ fie cu 71 —­81 la sută mai mare ca în 1970, iar ponderea industriei în a­­sigurarea venitului național să se ridice la peste 66 la sută în 1975. O trăsătură caracteristică a indus­trializării în acest cincinal o con­stituie faptul că se va intensifica procesul de modernizare a struc­turii pe ramuri și subramuri. ur- HERMAN ROSNER (Continuare în vag. a 2-a) în urmă cu mai bine de două luni de zile*­ ziarul nos­tru publica concluziile unui raid-anchetă efectuat în pia­ţa centrală a oraşului Sfîntu Gheorghe, într-una din zilele „for­te" ale activităţii sale, şi anume, într-o zi de tîrg. Cu prilejul amin­titului raid, fuseseră, constatate o seamă de deficiente, atît de apro­vizionare cît și de organizare, din acelea care fac zile grele cumpă­rătorilor, măcinîndu-le inutil tim­pul și mai ales nervii. In ultimele două săptămâni, tot în zile de tîrg, când se presupune o abundentă sporită de produse, am refăcut i­­tinerariul pentru a constata în ce fel măsurile de remediere promise atunci s-au materializat în fapte, pentru a consemna schimbările în bine, survenite în bunul mers al comerţului acesta atît de dificil, s-o recunoaştem, cu legume şi fructe. Ne vom referi mai întîi la felul în care era aprovizionată piaţa. Trebuie arătat aici în primul rînd, ca o constatare mai veche, a­­tît de-a noastră şi mai cu seamă de-a cumpărătorilor, că legumele şi fructele aduse de producătorii particulari sînt, ca să folosim un termen adecvat, „palide" ca as­pect, dar „piperate" ca preţ, dis­crepanţă ce este desigur greu de acceptat! De fapt, în piaţa din o­­raşul Sfîntu Gheorghe — ce ar tre­bui să fie o „unitate etalon" în privinţa aprovizionării, dotării şi bunei organizări pentru întregul judeţ — prezenţa producătorilor „dotaţi" cu tot sortimentul de le­gume şi fructe de sezon, proas­pete, de bună calitate, menită să completeze comerţul de stat şi intercooperatist, este puţin nume­roasă. De ce oare respectivii pro­ducători preferă atît de insistent pieţele Braşovului ? Pentru că, administraţia pieţei din Sfîntu Gheorghe — intendent Gavril Dai­noky — nu întreprinde mai nimic în direcţia atragerii lor, pentru crearea unor condiţii adecvate de cazare, vînzare ş.a., aşa după cum de altfel, ordinul 44/1967 al Ministerului Comerţului Interior prevede. Ceva, e adevărat, s-a fă­cut în ultimul timp. Ne referim la construirea a trei rînduri de mese din ciment, la instalarea u­­nor cuşti metalice pentru păstrarea păsărilor şi a iepurilor, la „ata­carea" lucrărilor, de construcţie a unei clădiri, în care se vor amena­ja dormitoare destinate producăto­rilor veniţi din alte localităţi şi o magazie spaţioasă. Este de remar­cat de asemenea, efortul pentru îmbunătăţirea aprovizionării ma­gazinelor C.L.F. şi Intercoopera­­tist, existente în perimetrul pieţei, preocuparea pentru prezentarea în condiţiuni cît mai igienice, practi­ce şi aspectuoase a mărfurilor ex­puse spre vînzare. Am găsit în raf­turi : cartofi, ceapă, gogoșari, var­ză, struguri, mere, pere, unele fiind gata preambalate, deci mai lesne de cumpărat. • Ce păcat însă, că pe lingă aceste reușite evidente, continuă să per­siste o serie întreagă de lipsuri, mare parte fiind de natură orga­nizatorică, deficienţe de care ad­ministraţia pieţei se împiedică la tot pasul, fără ca treaba aceasta s-o pună pe gînduri în vreun fel. HORIA C. DELIU (Continuare în pag. a 2-a) RAIDUL „...................................... nostru Cine administraţia pieţei lucrează după principiul „organizării... dezorganizate“ ■ ■ ■m■m Bm Anul IV Nr. 471 JOI, 28 octombrie 1971 4 pagini 30 bani în pag. a Restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze — o victorie a principiului universalității O. N. U. ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÎNĂ TERMINAT ÎNSĂMÎNȚATUL tttlC"­­.„o fi cti O £ u « A­ro ett o, cole la 26 octombrii Estelnic 90 100 Ozun 85 100 TREBUIE GRIULUI Ne aflăm într-o perioadă în ca­re încheierea grabnică a lucrărilor agricole din acest sezon, solicită participarea în campanie a tutu­ror mijloacelor mecanizate, a tu­turor forţelor. Situaţia la zi dezvăluie încă mari diferenţe de la o coopera­tivă la alta, generate în special de lipsurile în organizarea muncii la recoltatul cartofilor şi semănat. Consemnăm faptul că tot mai nu­meroase sunt cooperativele agri­cole care au terminat ambele lu­crări. Printre ele se numără cele din Catalina (preşedinte Kovács Mihály) Chichiş (preşedinte Plu­­gor Tamas), Ghetviţa (Kelemen Francisc), Zagon (Gheorghe Mo­­goş), Lemnia (Ioan Deneş) şi al­tele. De asemenea, după prelimi­nări, alte cooperative urmează să termine lucrările în următoarele două zile, cum ar fi cele din Bic­­sad (președinte Béla Szabó), Tîr­­gu Secuiesc (Endre Turoczi), Reci (Gyula Varga), Arcuş (Petyi Ö­­dön). Dar, din păcate o serie de coo­perative înregistrează , încă un rit­p zilnic scăzut al lucrărilor, fapt ce cu B­o­­do-Catalina Chichiş Chilieni Ghetiiţa l­egnina Lunga 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Mereni 100 100 Ojdula 100 100 Păpăuţi 100 100 Zagon 100 100 Mărtineni 100 95 Moacşa 100 95 Sînzieni 100 71 Bicsad 97 89 Tîrgu Secuiesc 96 91 Arcuş 95 100 Reci 95 93 Băcanii Mari 94 99 Poian 94 89 1)z ilnic 94 76 Sfinţii Gheorghe 93 100 Tamaşfalău 93 91 Unul din noile cartiere ale Bucureştiului: Balta Albă, Turia 84 90 Valea Crişului 83 100 Cernat 83 87 Covasna 82 96 Petriceni 80 80 Zăbala 79 74 Aita Seacă 78 94 Brateş 76 86 Arad­ 74 98 Belin 74 97 Aninoasa 74 78 Sîntionlunca 73 84 Brăduţ 69 88 Baraolt 68 100 Boroşneni Mare 63 91 Bodoc 61 98 Micfalău 61 97 Căpeni 59 100 Ghidfalău 59 100 Lisnău 57 100 Hieni 56 100 Aita Mare 53 100 Hăghig 52 100 Biborţeni 52 97 Vîrghiş 50 100 Malnaş 42 86 TOTAL 82 92 Industria judeţului Covasna a îndeplinit înainte de termen planul pe 10 luni Ritmul constant de realizare a planului în industria ju­deţului Covasna, consemnat încă de la începutul acestui an, a favorizat înregistrarea lună de lună a unor sporuri însemnate pe linia depăşirii sarcinilor de plan. Astfel, şi în luna octom­brie a.c. colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile industriale ale judeţului nostru au înscris noi fapte de muncă în cronica întrecerii socialiste, raportînd realizări de prestigiu. Este vorba de ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE TERMEN A PLANULUI DE PRODUCŢIE PE CELE 10 LUNI ALE ANULUI 1971. PRODUCŢIA SUPLIMENTARĂ OBȚINUTĂ PESTE PLAN DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI, CIT ȘI ÎNDEPLI­NIREA INTEGRALA A SARCINILOR DE PLAN PE LUNA OCTOMBRIE — LA NIVELUL INDUSTRIEI JUDEŢULUI — A FĂCUT POSIBILĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE PERIOADA 1. I. — 31. X. 1971, LA PRODUCŢIA GLOBALĂ INDUS­TRIALĂ CU 8 ZILE ÎNAINTE DE TERMENUL PLANIFICAT. Dintre întreprinderile care s-au evidenţiat în obţinerea acestui frumos succes, consemnăm la foc de cinste UZINELE TEXTILE „OLTUL" DIN SFÎNTU GUEORGHE, FABRICA DE CONFECŢII TÎRGU SECUIESC, ÎNTR­P­RINDEREA MINIERA CĂPFUN, FABRICA DE ŢIGARI/F­ONTU GHEORGHE, precum şi ÎNTREPRINDEREA DE­NDUSTRIE LOCALĂ „SPICUL", unităţi aflate de altfel mereu în frunte. Şi pentru perioada următoare, se aşteaptă din partea lu­crătorilor din industria judeţului, depunerea unei munci la fel de laborioase, de eficiente, astfel încît pînă la sfîrşitul anului 1971 să se asigure o producţie suplimentară peste plan, la nivelul angajamentelor asumate în întrecerea socialistă de întreprinderile din judeţul Covasna. Se lucrează intens la semănat pe ogoarele satului Leţ. Foto : A. BARTHA \s\s\ dE PE CUPRINSUL PATRIEI \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \\ \ \ \ \ \­­ \ \ ssss \ \ \ \ zeului din Sfîntu Gheorghe­­ va avea loc vernisajul ex-­­ poziţiei de plastică a artis- l tului Bordy András. • La­­ librăria de pe strada Lenin, noutăţi bibliografice: „Anto- \ iogia lirică greacă", „Hărţile­­ timpului" de Jose Cabamis,­­ „Podul de pe rîuî Kwai” de J Pierre Boulle şi „Introducere ^ în poezia lui T. Arghezi" de l Şerban Cioculescu. • în cu-­­ rînd, IJ.L. „Spicul" Sfinţii * Gheorghe va prezenta cum-­­ părătorilor noile produse, ali­mentare , batoane cu cremă de cacao şi batoane cu cremă de vanilie (ambele la preţul de un leu bucata). • A a­­părut numărul 10/1971, al re­vistei „Lupta de clasă". Sub titlul „Dezbaterea măsurilor pentru îmbunătăţirea activi­tăţii politico-ideologice, de e­­ducare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tutu­ror oamenilor muncii" revis­ta grupează interesante arti­cole." 9 Aseară, cu ocazia meciului de fotbal Bonsuc­­ceso (Brazilia). — Selecţio­nata de tineret a României, a fost inaugurată instalaţia de iluminare nocturnă de pe stadionul „23 August". • Ministerul Sănătăţii, prin u­­nităţile medico-sanitare din întreaga ţară, a luat măsuri corespunzătoare asigurării a­­sistenţei medicale a cazurilor de gripă, prin punerea la dispoziţia reţelei de farmacii a unor importante cantităţi de medicamente antigripale. \\ \ \\ La CA­ P. Malnaş Cinci în scripte, două în cîmp De câteva zile operativa se în­cheie cu C.A.P. Malnaş, unde atît ritmul recoltatului cartofilor, cît şi al însămînţărilor este necorespun­zător. Astfel, operativa din 22 oc­tombrie consemna însămînţarea a 51 hectare de grâu, iar cea din 24 octombrie a 57 hectare, pentru ca în ziua de 25 suprafaţa să „creas­că" la 64 hectare. Operativa zilei de 26 octombrie situează din nou cooperativa din Malnaş la urma „clasamentului" cu o suprafaţă în­­sămînţată de numai 71 hectare, din 170, cât are planificat. Cifrele sunt elocvente şi ele de­monstrează cu pregnanţă faptul că aici mai persistă, din păcate, seri­oase deficienţe în organizarea muncii, în planificarea lucrărilor, care au condus nemijlocit la o întirziere aşa de mare, deşi supra­faţa destinată însămînţărilor este destul de mică, încercăm să descifrăm cauzele restanţelor ce se reportează de pe o zi pe alta, împreună cu tovară­şul preşedinte al G.A.P., Andrei Oroth. — Într-adevăr, mai avem mult de însămânţat, suntem în urmă, dar vina nu e a noastră. Restanţele se datoresc lipsei de tractoare. Trac­toarele ce au fost repartizate să lu­creze la noi, au stat mai mult pe butuci. Practic, din 5 tractoare au lucrat numai 2. într-adevăr, lucrurile stau aşa cum ni le-a prezentat tovarăşul preşedinte: 5 tractoare în scripte şi 2 pe cîmp. Totodată, se naşte fi­resc întrebarea : ce a întreprins S.M.A. Bodoc, care deserveşte G.A.P. Malnaş, pentru buna func­ţionare a tractoarelor ? în atare si­tuaţie, răspunsul nu necesită prea multe investigaţii, aproape nimic, deoarece nu este admis ca in pli­nă campanie agricolă tractoarele să nu funcţioneze corespunzător. care a fost calitatea repara­ţiilor, ce s-au efectuat la tractoa­re ? Cine asigură asistenţa tehnică în campanie ? Au existat piese de D. TOMA (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) Creşte numărul depunătorilor C.E.C. Concomitent cu creşterea veniturilor populaţiei şi ridi­carea nivelului de trai sporeşte necontenit şi volumul econo­miilor populaţiei prin unităţile C.E.C. Astfel, în oraşul Tîrgu Secuiesc, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, soldul mediu pe locuitor a crescut cu 8 la sută, iar numărul depunătorilor cu 7 la sută, revenind 9 li­brete C.E.G. la fiecare 1­1 locuitori.

Next