Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)
1971-11-02 / nr. 475
Pag. 2 In gînduri ruginit de mitologie, un bârbat, pe care cei de apoi l-au numit Atlas, susţinea printre constelaţii o sferă veche sau noua1, presărată cu ţărînă şi încolţiri de viaţă — Terra. Amintiri de la începuturi vălurile de existenţe probabile. ... Treci astăzi pe cărări de mitologie modernă. Ii simţi acesteia izul concreteţei. Crezi în ea. O porneşti apoi să-i afli „semnele". Sînt multe. Şi undeva, pe o stradă cu rezonanţe de curaj — Nicolae Bălcescu — regăseşti, plămădită de mîini atingînd simboluri, vechea imagine a lui Atlas , un bărbat, susţine, cu mîini ridicate spre azur, un „semn“ de azi, de pe-aici — POLIPROD. Pentru unii o simplă firmă... Pentru cei mai mulţi, o voce rostită a satisfacţie şi abundenţă... Pentru noi, care am venit la TîrguSecuiesc „se descifrăm“ faima unei întreprinderi de industrie locală, nişte ramuri viguroase pornit® din seva propriei puteri... Atlasul modern se-ndoaie sub puterea unei taine spre care pornim, ca să cunoaştem ... „NICI IN DOUA LUNI N-AM REUŞIT SA CUNOSC TOTUL Ne mărturiseşte tînărul inginer stagiar Imre Kristóf, care ne-a însoţit prin cîteva din cele 11 secţii ale Poliprodului. Explicaţiile „fragede“ ale absolventului facultăţii de electromecanică completează prim-planuri ale hărniciei oamenilor de aici, se confruntă cu frînturi de laude prinse în curiozitate şi căutare de consumator, se „colorează“ cu aduceri aminte ale muncitorului pe care-l poţi admira azi, stilizat într-un Plan de efort, pe firma întreprinderii ... Peste tot, strîngînd mîini măiestre, aflăm ce a fost, ce este şi bineînţeles... Secţia metalurgiei — una din „piesele“ esenţiale ale Poliprodului. Din hale răzbate freamătul muncii oamenilor, uniţi în rîvnă cu maşinile prin care ei sunt mai mulţi şi mai puternici !... Sub soarele care se apleacă peste locuri, feţele oamenilor se brobonesc de efort. Dar ochii le rid... Printre ei, inginerul András Apró, ne iniţiază în „tainele“ atelierelor de nichelat, lăcătuşerie, strungărie. „Din mîinile pricepute ale celor 206 muncitori ies lucruri trainice, de bună calitate. Mai întîi, pentru necesităţile interne ale întreprinderii, apoi pentru comenzi speciale primite de la diferiţi beneficiari din ţară“. Şi în sfîrşit, marca Poliprodului depăşeşte graniţele ţării, fiind aşezată printre primele locuri de către străini , undeva, într-o ierarhie valorică... Ca o consfinţire a extinderii cooperării în producţie cu întreprinderile republicane, 70-75 la sută din producţia anuală a secţiei metalurgice reprezintă în fapt, colaborarea cu uzina „Tractorul“ din Braşov, căreia îi livrează scule, dispozitive pentru pregătirea fabricaţiei, anumite piese de tractor, pentru comenzi speciale , conducte de ulei pentru tractoarele U-651 I.F. şi S-1500. Aici, în locul în care nu se petrece nimic senzaţional, unde însă flacăra spre mai bun şi mai trainic este mereu aceeaşi, se „nasc" cabine pentru tractorul U-650, caroseriile pentru I.M.S.... De aici izvorăsc contururi ale esteticului cotidian , lambriuri de perete faianţat, porţi şi garduri metalice... In articolele sportive lucrate cu măiestrie aici se răsfrîng graţia gimnaştilor, ca şi zborurile nervoase ale atleţilor... In intimitatea discretă a hotelurilor Nord, Anthenée Pallace, a celor din Poiana Braşov sau Piatra Neamţ, mobilierul metalic cizelat aici de omul - faur, se integrează firesc în plămădirea modernă de frumos şi gust... Seminţele chibzuinţei au încolţit spre satisfacţiile de azi şi de mîine , anumite tipuri de maşini pentru tîmplărie au fost proiectate în întreprinderea din Tîrgu Secuiesc, corolar al unor potenţe interne ce se voiau scoase în lumina hărniciei. Şi azi, şi mîine, maşinile de turnat lac, de lustruit, presele de furniruit canturi, maşinile de curbat picioare de scaune, ca şi cazanele de aburire a elementelor de scaune, acoperă, pe lîngă nevoile celor două secţii de tîmplărie de aici, solicitările întreprinderilor de industrie locală din întreaga ţară ! Şi undeva, în Republica Federală a Germaniei, firma Poliprod se va întîlni în curînd o laudă cu o altă firmă ! Mobilul ? Stîlpii telescopici fabricaţi pe aceste plaiuri covăsnene ... ... Ne-ntoarcem gîndurile spre cifrele ce ascund braţele încordate şi fremătat de maşini ; planul de producţie globală a fost depăşit cu 13,8 la sută, iar cel la producţia marfă a fost realizat în proporţie de 113,6 la sută ... ...Gîndurile celor de aici se-ntorc şi ele, luminoase, spre un MÎINE mai plin : în anul viitor, pe circa 1.000 m.p., va fi construită o nouă hală pentru fabricarea filtrelor de aer şi a tobelor de eşapament pentru toate tipurile de tractoare... li părăsim pe oamenii cu ochi ce rid în soare. Atinsesem cu sufletul şi mintea un potenţial liman şi tehnic declarat pe căi de hărnicie, nicicînd suficient „FRUCTELE SÍNT MAI ÎNTII ANALIZATE ÎN LABORATOARE" ... Primim explicaţii de la Iosif Bandi, şeful de depozit în cadrul secţiei alimentare a Poliprodului. „Fructele sínt mai întîi analizate în laboratoare, apoi se fierta, se scot seminţele, sunt tratate în cazanul de vacuum“. Amestecul cu zahărul, capsularea, etichetarea, ambalarea şi... ...Pasta dulce adusă între transparenţe, se odihneşte în bucuria oricărei vîrste. Smulse scoarţei darnice a acestui pămînt, măceşele, coarnele, porumbele, cireşele, zmeura, căpşunele se-ntorcîn dărnicie către om. Zilnic, 10 tone! Unde sunt trimise borcanele de gem sau pastă cu eticheta deja cunoscută ? Ni se spun cîteva centre de desfacere : Braşov, Făgăraş, Sibiu... Sînt însă prea multe de enumerat ! Ar trebui de fapt, amintite toate judeţele ţării... începem să intuim o concurenţă între secţii. Profilul e diferit, dar „vanitatea", necesară, e aceeaşi: pe primele nouă luni ale anului, planul a fost realizat în proporţie de 114 la sută ... ... „Atlasul modern îşi ridică tot mai sus, spre azur, preţiosul „semn“ ... “ „CÎND AM PRIMIT SCRISOAREA DE APRECIERE DIN NORVEGIA" . .. Îşi aminteşte pentru noi Andrei Ötvös, muncitor specializat, dar şi pentru plăcerea mîndră a unei frumoase aduceri aminte ! Ne aflăm în secţia numărul 2 de tîmplărie. Urmărim drumul lemnului spre acest necesar element al confortului — scaunul. „Metamorfozarea“ lemnului ..nu începe numai în camerele de aburit şi uscare. Ea vine din timpuri ascunse în ceaţa timpului, atunci cînd era înjghebată din cîteva cioplituri, masa pentru cină, poate, sau cînd gospodarul îşi ridica, ia uliţe abia pornite printre case, porţi sculptate după părerea şi îndemînarea lui ... Prin ceaţa timpului au răzbătut doar tradiţiile, „ascunse" prin mîini destoinice de tîmplari. Şi „amprentele" talentului muncitorului covăsnean sínt purtate peste mări şi ţări printre iubitorii de frumos. In U.R.S.S. sínt exportate scaune tip. „Snagov“, în Anglia scaunele B.P. 883... Pentru cei de-aici e cunoscut faptul că o reputaţie, ca şi un partener comercial din străinătate trebuie păstraţi printr-o sporire calitativă, iar pentru oameni, printr-o continuă autodepăşire ! Ferencz Mátyás, şeful echipei montaj-scaune, lucrează aici de 20 de ani. A început cu lustruitul. Acum, măiestria acumulată-n timp, care aici este numită experienţă, se conjugă cu efortul maşinilor moderne, de mare productivitate, îi place munca aceasta , e şi normal, ea este însemnată cu un fel de destin personal, confundat cu o hărnicie colectivă. El ştie că, pentru export „lucrul trebuie făcut bine, cu gust De altfel, depăşirea constantă a planului (pe luna septembrie cu 35 la sută), ca şi concentrarea continuă citită pe feţele muncitorilor, reflectă în mod elocvent că aici, la Poliprod, se acordă o atenţie deosebită produselor destinate exportului, realizării lor la termenele stabilite, ridicării calităţii în vederea creşterii competitivităţii produselor locale pe plan mondial. Cei de aici cunosc ce este acela „spirit comercial“, şi mai ştiu că valorificarea cit mai bună a produselor lor pe piaţa internaţională nu se poate face decît printr-o calitate superioară, printr-un stil propriu acestor meleaguri. „Cînd am primit scrisoarea de apreciere din Norvegia, îşi aminteşte pentru noi Andrei Ötvös, vă închipuiţi cît de bucuroşi şi mîndri am putut fi !“ ... Am văzut-o şi noi. Firma din Oslo îşi exprima deplina satisfacţie cu privire la calitatea uscătoarelor de rufe, interesîndu-se şi de posibilitatea achiziţionării portmantourilor lucrate tot aici, la Poliprod ... Am văzut şi noi uscătoarele de rufe. Simple, sau aparent simple, ele i-au convins pe norvegieni prin spiritul practic al creatorilor de la Poliprod Tîrgu Secuiesc ! Şeful celeilalte secţii de tîmplărie, Iosif Szász, începe o ameţitoare enumerare: „pentru uzul intern, noi producem, în serie, camera combinată „Nufărul“ şi, pe lîngă produsele de serie, noi lucrăm circa 100 de sortimente — material sportiv (se înregistrează aici o necesară şi lăudabilă conlucrare între secţii, respectiv cu secţia metalurgică — n.n.), paturi demontabile pentru copii, toaletă „Nufărul", cuiere pentru baie, mese contractate de către unităţile de alimentaţie publică, taburete vopsite, lambriuri de perete — numai O.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe a achiziţionat 350 m.p., schelete de fotolii, rafturi pentru biblioteci, mobilier pentru laboratoare de chimie ... Enumerarea, care ascunde în fapt neistovita vrere în mai bine, se opreşte... pentru o altă enumerare, de data aceasta — lucru firesc la Poliprod — purtînd o marcă dusă pe drumuri, de dincolo de graniţă: schelet de masă, leagăn pentru păpuşile micilor englezoaice, dulăpioare de perete, portmantouri — în Anglia, comode — în R.F.G., pat „Junior" — în Olanda; în curînd va intra în producţie de serie tot pentru export, patul „Felicia"... ... începutul nostru de intuiţie în ce priveşte concurenţa devine adevăr, obiectivat de efortul harnic al muncitorilor de aici — în primele noiă luni ale anului, planul global ca şi cel marfă au fost realizate în proporţie de 100 la sută !... ... Cînd Geza Boer lucra aici acum 14 ani, se muncea manual. Astăzi, mecanizarea aproape totală a atelierului de lustruit, de exemplu, îl scuteşte pe muncitor de efort fizic... ... In toamna anului 1970, începea să lucreze la întreaga sa capacitate. Aceasta este noua şi moderna hală de maşini. Ce înseamnă ea ? Mărirea productivităţii muncii, dar şi îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de muncă prin intrare în funcţiune a celor două exhaustoare care absorb praful şi celelalte impurităţi ... ... — Birourile la care mi-am notat expresiile de la dumneavoastră, scaunele pe care am stat, unde sunt lucrate, tovarăşe Szász ? — Aici, la noi, unde în altă parte ? !... „CIND COMPAR PREZENTUL CU TRECUTUL ACESTEI INTREPRINDERI" ... Ni se confesează Serban Răduleşteanu, tehnician la protecţia muncii, îmi apar imagini ale unei creşteri din toate punctele de vedere. Atunci nu erau clădiri corespunzătoare, întreţinerea slabă, nu exista o disciplină de depozitare a materialelor, se lucra manual, nici vorbă de hale. Astăzi... Noi venisem, văzusem, auzisem şi... notasem deja bucuria împlinirii ! Care trebuie însă păstrată şi continuată şi prin grija acordată acestui Atlas modern, care este muncitorul. „Lucrătorilor li se acordă gratuit, de către întreprindere, echipamentul necesar de protecţie , căşti de protecţie, cizme de cauciuc, mănuşi, ochelari. Întreprinderea suportă de asemenea jumătate din costul echipamentului de lucru“... Zborul spre culmi de perfecţiune şi satisfacţie se cere apărat prin grija pe care omul o are nu numai virtual , pentru semenul său... „TREI ZILE LA ŞCOALA, TREI ZILE IN PRODUCŢIE" .. Aşa învaţă ucenicii de la Poliprod, în vederea întăririi legăturii dintre şcoală şi producţie, a creşterii caracterului aplicativ al învăţămîntului, a sporirii deprinderilor productive la elevii de azi. Inginera Etelka Szabó, ne oferă cîteva elemente ale sistemului de calificare a tinerilor ,pînă la 18 ani, preludiu al rezultatelor mai bune de MÎINE. „In cei doi ani de studiu, sunt pregătiţi 70 de lăcătuşi şi 48 de tîmplari“. Timpul a trecut peste cei care număraseră deja pînă la 18. Aspiraţia lor spre perfecţionare, nu cunoaşte însă vîrste ! Pentru cei „mai bătrîni“, continuă interlo-ieutoarea noastră, sînt organizate din două în două săptămîni cursuri de calificare şi de ridicare a calificării. Ele au loc în tot cursul săptămînii, cîte 2—3 ore pe zi. ... La Poliprod se netezeşte un drum, se „pregăteşte“ un zîmbet larg pentru ziua de MÎINE. ... Cînd firma Poliprod va intra în conştiinţa fiecăruia dintre noi... ... Cînd drumurile comerciale se vor resfira, împletite a calitate, peste nouă ţări şi nouă mări... ...Cînd cele 11 secţii de acum — metalurgică, alimentară, două de tîmplărie, curăţătorie chimică, tăbăcărie, fabrica de lăzi, unitatea de mase plastice, cea de împletituri de răchită, aceea în care se fabrică oţetul din vin, sau morile — vor fi prea puţine şi se va vrea mai mult. .. ... Cînd mulţi dintre reprezentanţii celor peste 700 de firme străine, prezenţi la cel de al V-lea Pavilion de mostre, vor alege din standul Poliprodului Tîrgu Secuiesc, ceea ce place şi e considerat necesar peste nouă ţări şi nouă mări... ... Cînd ramurile viguroase, pornite din seva propriei puteri, vor crește spre azurul spre care se îndreaptă AZI, mîinile Atlasului modern, simbol colectiv săpat din hărnicie în firma POLIPRODULUI .. Reportaj publicitar realizat de DAN GHREA Muncitorul Pálfi József, de la I.I.L. „Poliprod”-Tîrgu Secuiesc — unul din numeroşii muncitori ce depăşesc lunar sarcinile de producţie. ★ CUVtNHIL NOU FOTBAL DIVIZIA C Textiliştii s-au impus în repriza a II-a Oltul Sfîntu Gheorghe — Forestierul Tîrgu Secuiesc 2—1 (1—1) Evoluţie modestă a celor două divizionare „C“ din judeţ— Oltul şi Forestierul, în întîlnirea desfăşurată duminică, pe stadionul din Sfîntu Gheorghe. Echipa textiliştilor, de data aceasta lipsită şi de aportul a trei jucători de bază : Goga, Lörincz şi Boroş, s-a comportat destul de slab, prezentînd o apărare penetrabilă şi un atac cu un joc încîlcit, „sclipitor“ prin mediocritatea componenţilor lui, care au abuzat de pase laterale şi combinaţii pe metru pătrat, păcătuind în acelaşi timp, prin indecizie şi deseratări în faţa porţii adverse. începutul partidei ne face să credem că forestierii sunt puşi pe fapte mari, aceştia reuşind să creeze, în mai multe rînduri, breşe în apărarea gazdelor ca urmare a unor atacuri bine concepute, desfăşurate pe un front-larg, în viteză, în minutul 3, Kelemen — singur în faţa porţii, şutează pe lîngă Fülöp, care-i ieşise în întîrapinare, dar şi pe lîngă poartă, irosind o bună ocazie de gol. Nu trec decît două minute şi oaspeţii deschid scorul, prin K. Antal, surprinzînd pe apărătorii Oltului, care se aşteptau ca arbitrul să sancţioneze poziţia de ofsaid survenită în faza precedentă. Dar arbitrul acordă (nejustificat) gol şi, deci, 1-0 (minutul 5) pentru oaspeţi. Poziţia prea avansată a apărătorilor echipei gazdă, ca şi practicarea de către ei a jocului la ofsaid vor mai pune în primejdie poarta lui Fülöp, dar ratările atacanţilor adverşi (B. Antal, min. 17, Kelemen, min. 26) împiedică majorarea scorului. Finalul reprizei aparţine textiliştilor, care, după restabilirea egalităţii pe tabela de marcaj prin Bartók (min. 28), preiau iniţiativa în joc fiind pe punctul de a înscrie din nou în minutul 37 prin Csősz, a cărui lovitură, cu capul, din plonjon, este parată spectaculos de către Gocsman. In repriza a II-a, textiliştii, hotărîţi a înclina balanţa victoriei în favoarea lor, acţionează mai energic, într-un ritm mai viu, cu dese incursiuni în careul advers,, dar ratările ca şi forma bună a portarului Gocsman împiedică pe gazde să se desprindă de adversar. „Bara“ lui Csősz din minutul 62 anunţă, totuşi golul, care cad' de trei minute mai tîrziu, fiind opera aceluiaşi Csősz, care înscrie, de aproape, la o fază controver- - sată, oaspeţii reclamînd ofsaid. Arbitrul acordă însă gol. Deci, minutul 65 — scor 2—1, pentru gazde. In continuare, ambele echipe ies mai mult la atac, fazele al-Campionatul diviziei şcolare juniori Independenţa Sibiu— Şcoala sportivă Sfîntu Gheorghe 4 — 0 Duminică, echipa de fotbal a Şcolii sportive din oraşul nostru a întîlnit la Sibiu echipa Independenţa din localitate, campioana din acest an a diviziei şcolare de juniori. Meciul a plăcut celor aproape o mie de spectatori, care în ciuda frigului au rămas pe stadion aplaudînd faze spectaculoase. S-a remarcat echipa locală, care a dominat majoritatea timpului. B. GHEORGHE ternează de la o poartă la alta, dar se ratează mult, rezultatul rămînînd neschimbat. Victoria obţinută de textilişti este meritată, datorită eforturilor şi insistenţelor în atac ale acestora, în repriza a II-a. In încheiere, consemnăm arbitrajul slab, fără autoritate, prestat de Romeo Stîncan, ajutat la tuşe de J. Roibănescu şi M. Creţescu (toţi din , Bucureşti). Cele două echipe au evoluat în următoarea alcătuire : Oltul : Fülöp, Maksai, Bozin, Dancsuly, Fejes, Tifrea (min. 80 Dinu), Bokor, Holló, Bartók, Csősz, Kiss. Forestierul : Gocsman, Molnár, Posea, Simon II, Kertész, Fazekas, Simon I (min. 38, Szöcs), B. Antal, Kelemen, K. Antal, Szabó. Fază dintr-o partidă de fotbal foarte disputată. TANASE COPREAN HANDBAL „Cupa speranţelor“ Din iniţiativa Comitetului judeţean pentru educaţie fizică şi sport a fost organizată o Clipă a speranţelor la handbal masculin. Au participat reprezentativele şcolilor sportive din Galaţi, Selecţionata de juniori II a oraşului Sf. Gheorghe şi echipa Şcolii sportive din Sfîntu Gheorghe. Nu s-a prezentat la întrecere echipa Şcolii sportive din Odorheiu Secuiesc. In urma desfăşurării întrecerilor s-au înregistrat următoarele rezultate: Şcoala sportivă Sf. Gheorghe — Şcoala sportivă Galaţi 13—11, Şcoala sportivă Galaţi — Selecţionata de juniori II Sf. Gheorghe 19—14, şi Şcoala sportivă Sf. Gheorghe — Selecţionata juniori II Sf. Gheorghe 9—4. In urma acestor rezultate locul I a fost ocupat de Şcoala sportivă Sfîntu Gheorghe. G. BRIOTA «9» ANUL IV. Nr. 475 .Covăsnenii — imbatabili pe teren propriu Carpaţi Covasna Ciuc 2 Teren — alunecos, timp — friguros, spectatori — aproximativ 400. ' " Au înscris Biró Ştefan (min. 27) şi Munteanu. (rsin. 71)" Competent şi autoritar, arbitrajul prestat de Emil Bening ajutat de Constantin Săndulescu şi Al. Rădulescu (toţi din Ploieşti). Victoria obţinută duminică, asupra minerilor din Miercurea Ciuc, vine să confirme încă o dată faptul că pe teren propriu (cel puţin pînă după etapa a X-a) Carpaţi Covasna, este imbatabilă. Jocul în ansamblu nu s-a ridicat la un nivel valoric deosebit, aceasta datorndu-se în bunii parte timpului neprielnic şi a terenului alunecos (toată repriza a doua a nins), dar el a fost punctat, deseori cu faze dramatice, în special la poarta oaspeţilor, din plin gustate de public. In minutul 5 Butyka I reia peste poarta lui Gheorghe un balon trimis de fratele său, ratînd o bună ocazie de-a deschide scorul. Minerul se apără cu 1—8 oameni, iar fostul internaţional Băcuţ II (40 de ani) îndeplineşte rolul de libere, stăvilind atacurile în trombă dar neorganizate ale gazdelor. Localnicii nu găsesc totdeauna drumul cel mai scurt spre poarta adversă, Györfi în special se complică în driblinguri prelungite, iar Iordan venit pe extrema dreaptă nu-şi găseşte locuri Zágoni şi Biró Ştefan, vîrfuri de atac, ratează din poziţii bune. Pe fundalul acestei dominări sterile se va marca totuşi în minutul 27. O minge respinsă de apărarea Minerul Miercurea ( O-O) mineriiei, ajunge la Răduţoiu, care o prelungeşte la Biro Ştefan. Acesta din afara careului de 16 m o trimite în poarta apărată de Gheorghe. A fost un gol frumos, care consfinţea pe tabela de marcaj, superioritatea teritorială a gazdelor. După acest gol, oaspeţii ies la atac, dar de multe ori o fac timid, Lukács şi Antal fiind cei mai activi din linia ofensivă. Repriza a II-a debutează cu o bună ocazie de a egala, ratată de oaspeţi : Băldeanu scapă mingea, Pora se pregăteşte să şuteze dar în ultimul moment Csusz, respinge în corner. Apoi, jocul ia aspectul primei reprize, adică atacuri dirijate spre poarta oaspeţilor. In minutul 63 Zágoni trage în bară, iar în minutul 71 Munteanu ridică scorul ca urmare a unei acţiuni personale (prima dată mingea va lovi bara, revenind în portar şi din acesta în plasă). Ce a urmat după acest gol ? Ocazii ratate de Carpaţi prin Zágoni (minutul 75, 77), Czintos (minutul 80) şi Biró Ştefan (minutul 89) care singur cu portarul trage în acesta, precum şi o cădere fizică accentuată a minerilor, resemnaţi. Duminica viitoare în etapa a XI-a, Carpaţi primeşte vizita echipei Oltul într-un joc care se anunţă echilibrat, nu numai sub aspectul poziţiilor din clasament, (locurile 6 şi 7) dar şi sub aspectul valoric al celor două echipe. ION HATOS Seria a Xll-a REZULTATE TEHNICE Etapa a X-a a seriei a Xll-a a campionatului diviziei „C“, se poate caracteriza ca o etapă a gazdelor. S-au înregistrat cinci victorii și două meciuri nule. S-au marcat 11 goluri în această serie. Cea mai eficace înaintare a fost a jucătorilor de la „Colorom“ Codlea, care au marcat 4 goluri, urmaţi de cei de la „Oltul“ Sfîntu Gheorghe şi „Carpaţi“ Covasna. Iată rezultatele etapei: Oltul Sfîntu Gheorghe — Forestierul Tîrgu Secuiesc —■ 2—1 ; Carpaţi Covasna — Minerul Miercurea Ciuc 2—0 ; Politehnica Braşov — Carpaţi Braşov — 0—0 ; Minerul Bălan — Viitorul Gheorghieni — 0—0 ; Colorom Codlea — Unirea Cristuru Secuiesc — 4—0 ; Textila Odorheiu Secuiesc — Torpedo Zărneşti 1—0 ; Tractorul Braşov — Metrom Braşov 1—0. CLASAMENTUL Etapa a XI-a: Torpedo Zărneşti — Politehnica Braşov ; Unirea Cristuru Secuiesc — Viitorul Gheorghieni; Minerul M. Ciuc — Tractorul Braşov ; Forestierul Tîrgu Secuiesc — Co la 7 noiembrie Ierom Codlea ; Carpaţi Braşov — Minerul Bălan ; Metrom Braşov — Textila Odorheiu Secuiesc — Carpaţi Covasna — Oltul Sfîntu Gheorghe 1. Tractorul Braşov 2. Metrom Braşov 3. Textila Odorheiu Secuiesc 4. Politehnica Braşov 5. Torpedo Zărneşti 6. Carpaţi Covasna 7. Oltul Sfîntu Gheorghe 8. Viitorul Gheorghieni 9. Carpaţi Braşov 10. Forestierul Tîrgu Secuiesc 11. Unirea Cristuru Secuiesc 12. Minerul Bălan 13. Colorom Codlea 14 Minerul M. Ciuc 107 3 0 28— 4 17 106 6 6 20— 6 14 105 4 1 13— 7 14 105 3 6 17— 9 13 104 4 2 12— 8 12 105 1 4 15—13 11 104 3 3 15—14 11 102 5 3 10—139 103 2 5 12—188 102 44 6—178 103 1 6 10—157 101 5 4 4—117 102 1 7 8—225 101 2 7 6—194