Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)

1971-11-02 / nr. 475

Pag. 2 In gînduri ruginit de mitologie, un bâr­bat, pe care cei de apoi l-au numit Atlas, susţinea printre con­stelaţii o sferă veche sau noua1, presărată cu ţărînă şi încolţiri de viaţă — Terra. Amintiri de la în­ceputuri vălurile de existenţe pro­babile. ... Treci astăzi pe cărări de mi­tologie modernă. Ii simţi acesteia izul concreteţei. Crezi în ea. O porneşti apoi să-i afli „semnele". Sînt multe. Şi undeva, pe o stra­dă cu rezonanţe de curaj — Nico­­lae Bălcescu — regăseşti, plămă­dită de mîini atingînd simboluri, vechea imagine a lui Atlas , un bărbat, susţine, cu mîini ridicate spre azur, un „semn“ de azi, de pe-aici — POLIPROD. Pentru unii o simplă firmă... Pen­tru cei mai mulţi, o voce rostită a satisfacţie şi abundenţă... Pen­tru noi, care am venit la Tîrgu­­Secuiesc „se descifrăm“ faima unei întreprinderi de industrie locală, nişte ramuri viguroase por­nit® din seva propriei puteri... Atlasul modern se-ndoaie sub puterea unei taine spre care por­nim, ca să cunoaştem ... „NICI IN DOUA LUNI N-AM REUŞIT SA CUNOSC TOTUL Ne mărturiseşte tînărul inginer stagiar Imre Kristóf, care ne-a însoţit prin cîteva din cele 11 sec­ţii ale Poliprodului. Explicaţiile „fragede“ ale absolventului fa­­cultăţii de electromecanică com­pletează prim-planuri ale hărni­ciei oamenilor de aici, se confrun­tă cu frînturi de laude prinse în curiozitate şi căutare de consu­mator,­ se „colorează“ cu aduceri aminte ale muncitorului pe care-l poţi admira azi, stilizat într-un Plan de efort, pe firma întreprin­derii ... Peste tot, strîngînd mîini măiestre, aflăm ce a fost, ce este şi bineînţeles... Secţia metalurgiei — una din „piesele“ esenţiale ale Poliprodu­lui. Din hale răzbate freamătul muncii oamenilor, uniţi în rîvnă cu maşinile prin care ei sunt mai mulţi şi mai puternici !... Sub soarele care se apleacă peste lo­curi, feţele oamenilor se brobo­­nesc de efort. Dar ochii le rid... Printre ei, inginerul András Apró, ne iniţiază în „tainele“ atelierelor de nichelat, lăcătuşerie, strungă­­rie. „Din mîinile pricepute ale celor 206 muncitori ies lucruri trainice, de bună calitate. Mai întîi, pentru necesităţile interne ale întreprin­derii, apoi pentru comenzi specia­le primite de la diferiţi benefi­ciari din ţară“. Şi în sfîrşit, mar­ca Poliprodului depăşeşte grani­ţele ţării, fiind aşezată printre primele locuri de către străini , undeva, într-o ierarhie valorică... Ca o consfinţire a extinderii cooperării în producţie cu între­prinderile republicane, 70-75 la sută din producţia anuală a sec­ţiei metalurgice reprezintă în fapt, colaborarea cu uzina „Trac­torul“ din Braşov, căreia îi li­vrează scule, dispozitive pentru pregătirea fabricaţiei, anumite piese de tractor, pentru comenzi speciale , conducte de ulei pentru tractoarele U-651 I.F. şi S-1500. Aici, în locul în care nu se pe­trece nimic senzaţional, unde însă flacăra spre mai bun şi mai trai­nic este mereu aceeaşi, se „nasc" cabine pentru tractorul U-650, ca­roseriile pentru I.M.S.... De aici izvorăsc contururi ale esteticului cotidian , lambriuri de perete fa­ianţat, porţi şi garduri metalice... In articolele sportive lucrate cu măiestrie aici se răsfrîng graţia gimnaştilor, ca şi zborurile ner­voase ale atleţilor... In intimitatea discretă a hotelu­rilor Nord, Anthenée Pallace, a celor din Poiana Braşov sau Pia­tra Neamţ, mobilierul metalic ci­zelat aici de omul - faur, se in­tegrează firesc în plămădirea mo­dernă de frumos şi gust... Seminţele chibzuinţei au încol­ţit spre satisfacţiile de azi şi de mîine , anumite tipuri de maşini pentru tîmplărie au fost proiec­tate în întreprinderea din Tîrgu Secuiesc, corolar al unor potenţe interne ce se voiau scoase în lu­mina hărniciei. Şi azi, şi mîine, maşinile de turnat lac, de lustruit, presele de furniruit canturi, ma­şinile de curbat picioare de scau­ne, ca şi cazanele de aburire a e­­lementelor de scaune, acoperă, pe lîngă nevoile celor două secţii de tîmplărie de aici, solicitările întreprinderilor de industrie loca­lă din întreaga ţară ! Şi undeva, în Republica Fede­rală a Germaniei, firma Poliprod se va întîlni în curînd o laudă cu o altă firmă ! Mobilul ? Stîlpii te­lescopici fabricaţi pe aceste pla­iuri covăsnene ... ... Ne-ntoarcem gîndurile spre cifrele ce ascund braţele încorda­te şi fremătat de maşini ; planul de producţie globală a fost depă­şit cu 13,8 la sută, iar cel la pro­ducţia marfă a fost realizat în proporţie de 113,6 la sută ... ...Gîndurile celor de aici se-ntorc şi ele, luminoase, spre un MÎINE mai plin : în anul viitor, pe circa 1.000 m.p., va fi construi­tă o nouă hală pentru fabricarea filtrelor de aer şi a tobelor de eşapament pentru toate tipurile de tractoare... li părăsim pe oamenii cu ochi ce rid în soare. Atinsesem cu su­fletul şi mintea un potenţial li­man şi tehnic declarat pe căi de hărnicie, nicicînd suficient „FRUCTELE SÍNT MAI ÎNTII ANALIZATE ÎN LABORATOA­RE" ... Primim explicaţii de la Iosif Bandi, şeful de depozit în cadrul secţiei alimentare a Poliprodului. „Fructele sínt mai întîi analizate în laboratoare, apoi se fierta, se scot seminţele, sunt tratate în ca­zanul de vacuum“. Amestecul cu zahărul, capsularea, etichetarea, ambalarea şi... ...Pasta dulce adusă între trans­parenţe, se odihneşte în bucuria oricărei vîrste. Smulse scoarţei darnice a acestui pămînt, măceşe­le, coarnele, porumbele, cireşele, zmeura, căpşunele se-ntorc­­în dărnicie către om. Zilnic, 10 tone! Unde sunt trimise borcanele de gem sau pastă cu eticheta deja cunoscută ? Ni se spun cîteva cen­tre de desfacere : Braşov, Făgă­raş, Sibiu... Sînt însă prea multe de enumerat ! Ar trebui de fapt, amintite toate judeţele ţării... începem să intuim o concuren­ţă între secţii. Profilul e diferit, dar „vanitatea", necesară, e a­­ceeaşi: pe primele nouă luni ale anului, planul a fost realizat în proporţie de 114 la sută ... ... „Atlasul modern îşi ridică tot mai sus, spre azur, preţiosul „semn“ ... “ „CÎND AM PRIMIT SCRISOA­REA DE APRECIERE DIN NORVEGIA" . .. Îşi aminteşte pentru noi Andrei Ötvös, muncitor specializat, dar şi pentru plăcerea mîndră a unei frumoase aduceri aminte ! Ne aflăm în secţia numărul 2 de tîmplărie. Urmărim drumul lemnului spre acest necesar ele­ment al confortului — scaunul. „Metamorfozarea“ lemnului ..nu începe numai în camerele de abu­rit şi uscare. Ea vine din timpuri ascunse în ceaţa timpului, atunci cînd era înjghebată din cîteva cioplituri, masa pentru cină, poa­te, sau cînd gospodarul îşi ridica, ia uliţe abia pornite printre case, porţi sculptate după părerea şi îndemînarea lui ... Prin ceaţa timpului au răzbătut doar tradi­ţiile, „ascunse" prin mîini destoi­nice de tîmplari. Şi „amprentele" talentului muncitorului covăsnean sínt purtate peste mări şi­­ ţări printre iubitorii de frumos. In U.R.S.S. sínt exportate scaune tip. „Snagov“, în Anglia scaunele B.P. 883... Pentru cei de-aic­i e cunoscut faptul că o reputaţie, ca şi un partener comercial din străinăta­te trebuie păstraţi printr-o spo­rire calitativă, iar pentru oameni, printr-o continuă autodepăşire ! Ferencz Mátyás, şeful echipei montaj-scaune, lucrează aici de 20 de ani. A început cu lustruitul. Acum, măiestria acumulată-n timp, care aici este numită experienţă, se conjugă cu efortul maşinilor moderne, de mare productivitate, îi place munca aceasta , e şi nor­mal, ea este însemnată cu un fel de destin personal, confundat cu o hărnicie colectivă. El ştie că, pentru export „lucrul trebuie fă­cut bine, cu gust De altfel, depăşirea constantă a planului (pe luna septembrie cu 35 la sută), ca şi concentrarea continuă citită pe feţele munci­torilor, reflectă în mod elocvent că aici, la Poliprod, se acordă o atenţie deosebită produselor des­tinate exportului, realizării lor la termenele stabilite, ridicării cali­tăţii în vederea creşterii competi­tivităţii produselor locale pe plan mondial. Cei de aici cunosc ce este acela „spirit comercial“, şi mai ştiu că valorificarea cit mai bună a pro­duselor lor pe piaţa internaţiona­lă nu se poate face decît printr-o calitate superioară, printr-un stil propriu acestor meleaguri. „Cînd am primit scrisoarea de apreciere din Norvegia, îşi amin­teşte pentru noi Andrei Ötvös, vă închipuiţi cît de bucuroşi şi mîn­dri am putut fi !“ ... Am văzut-o şi noi. Firma din Oslo îşi expri­ma deplina satisfacţie cu privire la calitatea uscătoarelor de rufe, interesîndu-se şi de posibilitatea achiziţionării portmantourilor lu­crate tot aici, la Poliprod ... Am văzut şi noi uscătoarele de rufe. Simple, sau aparent simple, ele i-au convins pe norvegieni prin spiritul practic al creatorilor de la Poliprod Tîrgu Secuiesc ! Şeful celeilalte secţii de tîmplă­rie, Iosif Szász, începe o ameţi­toare enumerare: „pentru uzul in­tern, noi producem, în serie, ca­mera combinată „Nufărul“ şi, pe lîngă produsele de serie, noi lu­crăm circa 100 de sortimente — material sportiv (se înregistrează aici o necesară şi lăudabilă con­lucrare între secţii, respectiv cu secţia metalurgică — n.n.), paturi demontabile pentru copii, toaletă „Nufărul", cuiere pentru baie, me­se contractate de către unităţile de alimentaţie publică, taburete vopsite, lambriuri de perete — numai O.C.L. Mixt Sfîntu Gheor­ghe a achiziţionat 350 m.p., sche­lete de fotolii, rafturi pentru bi­blioteci, mobilier pentru labora­toare de chimie ... Enumerarea, care ascunde­ în fapt neistovita vrere în mai bine, se opreşte... pentru o altă enume­rare, de data aceasta — lucru fi­resc la Poliprod — purtînd o marcă dusă pe drumuri, de din­colo de graniţă: schelet­ de masă, leagăn pentru păpuşile micilor englezoaice, dulăpioare de perete, portmantouri — în Anglia, co­mode — în R.F.G., pat „Junior" — în Olanda; în curînd va in­tra în producţie de serie tot pen­tru export, patul „Felicia"... ... începutul nostru de intuiţie în ce priveşte concurenţa devine adevăr, obiectivat de efortul har­nic al muncitorilor de aici — în primele no­iă luni ale anului, pla­nul global ca şi cel marfă au fost realizate în proporţie de 100 la sută !... ... Cînd Geza Boer lucra aici a­­cum 14 ani, se muncea manual. Astăzi, mecanizarea aproape tota­lă a atelierului de lustruit, de e­­xemplu, îl scuteşte pe muncitor de efort fizic... ... In toamna anului 1970, înce­pea să lucreze la întreaga sa ca­pacitate. Aceasta este noua şi moderna hală de maşini. Ce înseamnă ea ? Mărirea productivităţii muncii, dar şi îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de muncă prin in­­trare î­n funcţiune a celor două exhaustoare care absorb praful şi­ celelalte impurităţi ... ... — Birourile la care mi-am notat expresiile de la dumnea­voastră, scaunele pe care am stat, unde sunt lucrate, tovarăşe Szász ? — Aici, la noi, unde în altă par­te ? !... „CIND COMPAR PREZENTUL CU TRECUTUL ACESTEI INTRE­­PRINDERI" ... Ni se confesează Serban Rădu­­leşteanu, tehnician la protecţia muncii, îmi apar imagini ale unei creşteri din toate punctele de ve­dere. Atunci nu erau clădiri co­respunzătoare, întreţinerea slabă, nu­ exista o disciplină de depozi­tare a materialelor, se lucra ma­nual, nici vorbă de hale. Astăzi... Noi venisem, văzusem, auzisem şi... notasem deja bucuria împli­nirii ! Care trebuie însă păstrată şi continuată şi prin grija acor­dată acestui Atlas modern, care este muncitorul. „Lucrătorilor li se acordă gratuit, de către între­prindere, echipamentul necesar de protecţie , căşti de protecţie, cizme de cauciuc, mănuşi, oche­lari. Întreprinderea suportă de asemenea jumătate din costul e­­chipamentului de lucru“... Zborul spre culmi de perfecţiune şi satis­facţie se cere apărat prin grija pe care omul o are nu numai vir­tual , pentru semenul său... „TREI ZILE LA ŞCOALA, TREI ZILE IN PRODUCŢIE" .. Aşa învaţă ucenicii de la Poli­prod, în vederea întăririi legătu­rii dintre şcoală şi producţie, a creşterii caracterului aplicativ al învăţămîntului, a sporirii deprin­derilor productive la elevii de azi. Inginera Etelka Szabó, ne oferă cîteva elemente ale sistemului de calificare a tinerilor ,pînă la 18 ani, preludiu al rezultatelor mai bune de MÎINE. „In cei doi ani de studiu, sunt pregătiţi 70 de­ lă­­cătuşi şi 48 de tîmplari“. Timpul a trecut peste cei care număraseră deja pînă la 18. Aspi­raţia lor spre perfecţionare, nu cunoaşte însă vîrste ! Pentru cei „mai bătrîni“, continuă interlo-i­eutoarea noastră, sînt organizate din două în două săptămîni cursuri de calificare şi de ridicare a calificării. Ele au loc în tot cursul săptămînii, cîte 2—3 ore pe zi. ... La Poliprod se netezeşte un drum, se „pregăteşte“ un zîmbet larg pentru ziua de MÎINE. ... Cînd firma Poliprod va intra în conştiinţa fiecăruia dintre noi... ... Cînd drumurile comerciale se vor resfira, împletite a calitate, peste nouă ţări şi nouă mări... ...Cînd cele 11 secţii de acum — metalurgică, alimentară, două de tîmplărie, curăţătorie chimică, tăbăcărie, fabrica­ de lăzi, unita­tea de mase plastice, cea de îm­pletituri de răchită, aceea în care se fabrică oţetul din vin, sau mo­rile — vor fi prea puţine şi se va vrea mai mult. .. ... Cînd mulţi dintre reprezen­tanţii celor peste 700 de firme străine, prezenţi la cel de al V-lea Pavilion de mostre, vor alege din standul Poliprodului Tîrgu Se­cuiesc, ceea ce place şi e consi­derat necesar peste nouă ţări şi nouă mări... ... Cînd ramurile viguroase, por­nite din seva propriei puteri, vor crește spre azurul spre care se în­dreaptă AZI, mîinile Atlasului modern, simbol colectiv săpat din hărnicie în firma POLIPRODU­LUI .. Reportaj publicitar realizat de DAN GH­REA Muncitorul Pálfi József, de la I.I.L. „Poliprod”-Tîrgu Secuiesc — unul din numeroşii muncitori ce depăşesc lunar sarcinile de pro­ducţie.­­ ★ CUVtNHIL NOU FOTBAL DIVIZIA C Textiliştii s-au impus în repriza a II-a Oltul Sfîntu Gheorghe — Forestierul Tîrgu Secuiesc 2—1 (1—1) Evoluţie modestă a celor două divizionare „C“ din judeţ­­— Oltul şi Forestierul, în întîlnirea desfă­şurată duminică, pe stadionul din Sfîntu Gheorghe. Echipa textiliş­­tilor, de data aceasta lipsită şi de aportul a trei jucători de bază : Goga, Lörincz şi Boroş, s-a com­portat destul de slab, prezentînd o apărare penetrabilă şi un atac cu un joc încîlcit, „sclipitor“ prin mediocritatea componenţilor lui, care au abuzat de pase laterale şi combinaţii pe metru pătrat, pă­­cătuind în acelaşi timp, prin in­decizie şi dese­ratări în faţa por­ţii adverse. începutul partidei ne face să credem că forestierii sunt puşi pe fapte mari, aceştia reuşind să cre­eze, în mai multe rînduri, breşe în apărarea gazdelor ca urmare a unor atacuri bine concepute, des­făşurate pe un front­­-larg, în vi­teză, în minutul 3, Kelemen — singur în faţa porţii, şutează pe lîngă Fülöp, care-i ieşise în în­­tîrapinare, dar şi pe lîngă poar­tă, irosind o bună ocazie de gol. Nu trec decît două­ minute şi oas­peţii deschid­­ scorul, prin K. An­tal, surprinzînd pe apărătorii Ol­tului, care se aşteptau ca arbitrul să sancţioneze poziţia de ofsaid survenită în faza precedentă. Dar arbitrul acordă (nejustificat) gol şi, deci, 1-0 (minutul 5) pentru oaspeţi. Poziţia prea avansată a apărătorilor echipei gazdă, ca şi practicarea de către ei a jocului la ofsaid vor mai pune în pri­mejdie poarta lui Fülöp, dar ra­tările atacanţilor adverşi (B. An­tal, min. 17, Kelemen, min. 26) împiedică majorarea scorului. Fi­nalul reprizei aparţine textilişti­­lor, care, după restabilirea egali­tăţii pe tabela de marcaj prin Bartók (min. 28), preiau iniţiati­va în joc fiind pe punctul de a înscrie din nou în minutul 37 prin Csősz, a cărui lovitură, cu capul, din plonjon, este parată specta­culos de către Gocsman. In repriza a II-a, textiliştii, ho­­tărîţi a înclina balanţa victoriei în favoarea lor, acţionează mai e­­nergic, într-un ritm mai viu, cu dese incursiuni în careul advers,, dar ratările ca şi forma bună a portarului Gocsman împiedică pe gazde să se desprindă de adver­sar. „Bara“ lui Csősz din minutul 62 anunţă, totuşi golul, care cad' de trei minute mai tîrziu, fiind opera aceluiaşi Csősz, care înscrie, de aproape, la o fază con­trover- - sată, oaspeţii reclamînd ofsaid. Arbitrul acordă însă gol. Deci, minutul 65 — scor 2—1, pentru gazde. In continuare, ambele echipe ies mai mult la atac, fazele al-Campionatul diviziei şcolare juniori Independenţa Sibiu— Şcoala sportivă Sfîntu Gheorghe 4 — 0 Duminică, echipa de fotbal a Şcolii sportive din oraşul nostru a întîlnit la Sibiu echipa Inde­pendenţa din localitate, campioa­na din acest an a diviziei şcolare de juniori. Meciul a plăcut celor aproape o mie de spectatori, care în ciu­da frigului au rămas pe stadion aplaudînd faze spectaculoase. S-a remarcat echipa locală, care a dominat majoritatea timpului. B. GHEORGHE ternează de la o poartă la alta, dar se ratează mult, rezultatul ră­­mînînd neschimbat. Victoria obţi­nută de textilişti este meritată, datorită eforturilor şi insistenţe­lor în atac ale acestora, în repri­za a II-a. In încheiere, consemnăm arbi­­tr­ajul slab, fără autoritate, pres­tat de Romeo Stîncan, ajutat la tuşe de J. Roibănescu şi M. Cre­­ţescu (toţi din , Bucureşti). Cele două echipe au evoluat în urmă­toarea alcătuire : Oltul : Fülöp, Maksai, Bozin, Dancsuly, Fejes, Tifrea (min. 80 Dinu), Bokor, Hol­­ló, Bartók, Csősz, Kiss. Fores­tierul : Gocsman, Molnár, Posea, Simon II, Kertész, Fazekas, Si­mon I (min. 38, Szöcs), B. Antal, Kelemen, K. Antal, Szabó. Fază dintr-o partidă de fotbal foarte disputată. TANASE COPREAN HANDBAL „Cupa speranţelor“ Din iniţiativa Comitetului ju­deţean pentru educaţie fizică şi sport a fost organizată o Clipă a speranţelor la handbal masculin. Au participat reprezentativele şco­lilor sportive din Galaţi, Selecţio­nata de juniori II a oraşului Sf. Gheorghe şi echipa Şcolii sporti­ve din Sfîntu Gheorghe. Nu s-a prezentat la întrecere echipa Şco­lii sportive din Odorheiu Secu­iesc. In urma desfăşurării întreceri­lor s-au înregistrat următoarele rezultate: Şcoala sportivă Sf. Gheorghe — Şcoala sportivă Ga­laţi 13—11, Şcoala sportivă Ga­laţi — Selecţionata de juniori II Sf. Gheorghe 19—14, şi Şcoala sportivă Sf. Gheor­ghe — Selecţio­nata juniori II Sf. Gheorghe 9—4. In urma acestor rezultate locul I a fost ocupat de Şcoala spor­tivă Sfîntu Gheorghe. G. B­RIOT­A «9» ANUL IV. Nr. 475 .Covăsnenii — imbatabili pe teren propriu Carpaţi Covasna Ciuc 2 Teren — alunecos, timp — fri­guros, spectatori — aproximativ 400. ' " Au înscris Biró Ştefan (min. 27) şi Munteanu. (rsin. 71)" Competent şi autoritar, arbitra­jul prestat de Emil Bening aju­tat de Constantin Săndulescu şi Al. Rădulescu (toţi din Ploieşti). Victoria obţinută duminică, a­­supra minerilor din Miercurea Ciuc, vine să confirme încă o da­tă faptul că pe teren propriu (cel puţin pînă după etapa a X-a) Carpaţi Covasna, este imbatabilă. Jocul în ansamblu nu s-a ridi­cat la un nivel valoric deosebit, aceasta datorndu-se în bunii par­te timpului neprielnic şi a tere­nului alunecos (toată repriza a doua a nins), dar el a fost punc­tat, deseori cu faze dramatice, în special la poarta oaspeţilor, din plin gustate de public. In minu­tul 5 Butyka I reia peste poarta lui Gheorghe un balon trimis de fratele său, ratînd o bună ocazie de-a deschide scorul. Minerul se apără cu 1—8 oameni, iar fostul internaţional Băcuţ II (40 de ani) îndeplineşte rolul de libere, stă­vilind atacurile în trombă dar neorganizate ale gazdelor. Localnicii nu găsesc totdeauna drumul cel mai scurt spre poarta adversă, Györfi în special se com­plică în driblinguri prelungite, iar Iordan venit pe­­ extrema dreaptă nu-şi găseşte locuri Zá­­goni şi Biró Ştefan, vîrfuri de atac, ratează din poziţii bune. Pe fundalul acestei dominări sterile se va marca totuşi în minutul 27. O minge respinsă de apărarea Minerul Miercurea ( O-O) mineriiei­, ajunge la Răduţoiu, ca­re o prelungeşte la Biro Ştefan. Acesta din afara careului de 16 m o trimite în poarta apărată de Gheorghe. A fost un gol frumos, care consfinţea pe tabela de mar­caj, superioritatea teritorială a gazdelor. După acest gol, oaspe­ţii ies la atac, dar de multe ori o fac timid, Lukács şi Antal fiind cei mai activi din linia ofensivă. Repriza a II-a debutează cu o bu­nă ocazie de a egala, ratată de oaspeţi : Băldeanu scapă mingea, Pora se pregăteşte să şuteze dar în ultimul moment Csusz, respin­ge în corner. Apoi, jocul ia as­pectul primei reprize, adică a­­tacuri dirijate spre poarta oaspe­ţilor. In minutul 63 Zágoni trage în bară, iar în minutul 71 Munteanu ridică scorul ca urmare a unei acţiuni personale (prima dată mingea va lovi bara, revenind în portar şi din acesta în plasă). Ce a urmat după acest gol ? O­­cazii ratate de Carpaţi prin Zá­goni (minutul 75, 77), Czintos (mi­nutul 80) şi Biró Ştefan (minutul 89) care singur cu portarul trage în acesta, precum şi o cădere fi­zică accentuată a minerilor, re­semnaţi. Duminica viitoare în etapa a XI-a, Carpaţi primeşte vizita e­­chipei Oltul într-un joc care se anunţă echilibrat, nu numai sub aspectul poziţiilor din clasament, (locurile 6 şi 7) dar şi sub aspec­tul valoric al celor două echipe. ION HATOS Seria a Xll-a REZULTATE TEHNICE Etapa a X-a a seriei a Xll-a a campionatului diviziei „C“, se poate caracteriza ca o etapă a gazdelor. S-au înregistrat cinci victorii și două meciuri nule. S-au marcat 11 goluri în această serie. Cea mai eficace înaintare a fost­ a jucătorilor de la „Colorom“ Codlea, care au marcat 4 goluri, urmaţi de cei de la „Oltul“ Sfîn­tu Gheorghe şi „Carpaţi“ Co­vasna. Iată rezultatele etapei: Oltul Sfîntu Gheorghe — Forestierul Tîrgu Secuiesc —■ 2—1 ; Carpaţi Covasna — Minerul Miercurea Ciuc 2—0 ; Politehnica Braşov — Carpaţi Braşov — 0—0 ; Minerul Bălan — Viitorul Gheorghieni — 0—0 ; Colorom Codlea — Unirea Cristuru Secuiesc — 4—0 ; Tex­tila Odorheiu Secuiesc — Torpedo Zărneşti 1—0 ; Tractorul Braşov — Metrom Braşov 1—0. CLASAMENTUL Etapa a XI-a: Torpedo Zărneşti — Politehnica Braşov ; Unirea Cristuru Secuiesc — Viitorul Gheorghieni; Minerul M. Ciuc — Tractorul Braşov ; Fo­restierul Tîrgu Secuiesc — Co­ la 7 noiembrie Ierom Codlea ; Carpaţi Braşov — Minerul Bălan ; Metrom Braşov — Textila Odorheiu Secuiesc — Carpaţi Covasna — Oltul Sfîntu Gheorgh­e 1. Tractorul Braşov 2. Metrom Braşov 3. Textila Odorheiu Secuiesc 4. Politehnica Braşov 5. Torpedo Zărneşti 6. Carpaţi Covasna 7. Oltul Sfîntu Gheorghe 8. Viitorul Gheorghieni 9. Carpaţi Braşov 10. Forestierul Tîrgu Secuiesc 11. Unirea Cristuru Secuiesc 12. Minerul Bălan 13. Colorom Codlea 14 Minerul M. Ciuc 107 3 0 28— 4 17 106 6 6 20— 6 14 105 4 1 13— 7 14 105 3 6 17— 9 13 104 4 2 12— 8 12 105 1 4 15—13 11 104 3 3 15—14 11 102 5 3 10—139 103 2 5 12—188 102 4­­4 6—178 103 1 6 10—157 101 5 4 4—117 102 1 7 8—225 101 2 7 6—194

Next