Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)
1971-11-26 / nr. 496
Vizita preşedintelui losip Broz Tito în ţara noastră In cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito au vizitat Uzina Electromotor şi întreprinderea industria liniii importante unităţi industriale timişorene. In vizita prin aceste unităţi industriale, cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, de alte persoane oficiale. Timişoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin produsele lor prestigiu atît în ţară cît şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. In unităţile industriale timişorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei uşoare şi alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timişoara o are cunoscuta Uzină Electromotor, prima unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt salutaţi la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinei, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oaspeţilor o primire entuziastă. Se scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“, se ovaţionează pentru prietenia frăţească românoiugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe ora (Continuare în pag. a l-a) Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Isa Njegovăn, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. TOASTUL nicolae Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Biedici, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi in România se apropie de sfîrşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în primul rînd, v-aţi putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cite ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme, în ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece suntem vecini şi întotdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumneavoastră; suntem interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaţionale — şi este de înţeles aceasta pentru că construind socialismul în ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcţie. în acelaşi timp, înţelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — atît cu ţările socialiste, cît şi cu celelalte ţări. Suntem interesaţi ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forţele imperialiste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, sîntem interesaţi în realizarea securităţii în Europa. Considerăm că sunt condiţii favorabile pentru a se ajunge la o conferinţă europeană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest continent, care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate între toate statele, respectul independenţei şi securităţii tuturor naţiunilor, şi, totodată să creeze condiţii pentru o largă cooperare economică, ştiinţifică şi culturală, fără nici o îngrădire. Ştim că rea (Continuare în pag. a 4-a) TOMUL TLIMAŞII LUI IOSIP BROZĂo Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, în aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situaţiei din această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem in aşa fel incit situaţia din Balcani să aibă influenţe pozitive şi asupra situaţiei mai largi, internaţionale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuţie la înfăptuirea dorinţei noastre mai largi, şi anume la asigurarea securităţii europene şi a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluţia într-un mod pozitiv a situaţiei din întreaga lume, în măsura în care mai există încă unele elemente care mai apar în distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noastră, acesta este lucrul pe care ni-l cer popoarele noastre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, in lume există încă multe probleme care-şi caută soluţionarea. Prin eforturi neîntrerupte însă , ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmăresc altceva decit ceea ce urmărim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec din afară, de a-şi reglementa fiecare problemele sale (Continuare în pag. a 4 -a) tovarășului mosim PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul IV nr. 496 VINERI, 26 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani COMUNICAT COMUN La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. înalţii oaspeţi au vizitat cu acest prilej municipiul Timişoara, întreprinderile industriale „Electromotor“ şi „Industria Linii“ şi s-au întreţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Timişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — expresie vie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă ce caracterizează relaţiile româno-iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Josip Broz Tito, la care au participat . Din partea română, tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugroslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. , Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhuneţ, şeful ad-interim al Cabinetului preşedintelui republicii, Milos Melovski, consilie(Continuare în pag. a 4-a) Cincinalul 1971—1975 O etapă esenţială a îndeplinirii programului de îmbunătăţiri funciare Avînd în vedere ritmul rapid de dezvoltare a tuturor sectoarelor din agricultură în actualul cincinal, conducerea de partid şi de stat a iniţiat, pe întreg cuprinsul patriei, ample lucrări de îmbunătăţiri funciare cum ar fi îndiguiri, desecări, irigaţii, combaterea eroziunii solului şi ameliorarea sărăturilor. în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Aniversarea semicentenarului P.C.R. se arată că „actualul cincinal va fi o etapă esenţială în înfăptuirea programului naţional de îmbunătăţiri funciare“. Pe baza programului naţional de îmbunătăţiri funciare, elaborat pe o perioadă de 15 ani, în actualul cincinal se vor amenaja pentru irigat o suprafaţă de 1.250.000 hectare, alte 625.000 hectare vor fi îndiguite şi desecate, iar pe 460.000 hectare se vor executa lucrări contra procesului de eroziune a solului. Demn de menţionat, este faptul că suprafaţa ce se va iriga în actualul cincinal va fi de două ori mai mare decît cea amenajată şi dată în exploatare pînă la finele anului 1970. Astfel, la sfîrşitul anului 1975 se va atinge, la nivelul ţării, un procent de 40 la sută din potenţialul irigabil al economiei. Este de la sine înţeles, că o dată cu executarea acestor lucrări de îmbunătăţiri funciare se vor obţine importante sporuri de producţie, fapt ce va determina îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse alimentare. Astfel, în actualul cincinal, ca urmare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare se va obţine un spor de producţie de 1.600.000 tone porumb boabe, 106.000 tone floarea soarelui, 700.000 tone cereale de toamnă, 230.000 tone legume şi cartofi, 1.715.000 tone sfeclă de zahăr, 5.300.000 tone porumb-siloz. Ritmurile înalte de dezvoltare ale industriei, agriculturii, a oraşelor şi satelor determină asigurarea cu apă în cantităţi mari şi de calitate corespunzătoare. în actualul cincinal s-au prevăzut a se realiza 56 de acumulări mai importante cu caracter complex, dintre care 29 se vor da în funcţiune la capacitatea totală pînă la finele anului 1975. Acest lucru va determina creşterea cu peste 1.400 milioane metri cubi apă a volumului util acumulat, la care se vor adăuga aproape 260 milioane metri cubi ale celor 8 acumulări cu caracter preponderent hidroenergetic. Astfel, prin lucrările prevăzute a se executa, în actualul cincinal, debitul total de apă asigurat pe întreg teritoriul țării în anul 1975 va fi de două ori mai mare decît în anul 1970. Realizarea lucrărilor prevăzute în planul cincinal 1971—1975, se bazează atît pe fondurile centrali- D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Fabrica de șuruburi din Tîrgu Secuiesc. Utilaje moderne, de înaltă tehnicitate, reprezintă avuția muncitorilor de la această unitate economică. il VIATĂ SI îl MESERIE — îmi place să construiesc. Cînd văd o casă frumoasă îmi pare bine și nu odată mi s-a întîmplat să deranjez gospodarul, ca să-mi arate și mie interiorul... — Cînd te-ai hotărît să îmbrăţişezi meseria de constructor ? — După ce am terminat 8 clase elementare, am spus părinţilor că îmi place meseria asta, că alta nu-mi trebuie ... — S-au împotrivit ? Aveau cu dumneata alte planuri ? ... — Nu, dimpotrivă ! M-au încurajat şi m-au trimis la Şcoala profesională de construcţii din Sfîntu Gheorghe. După ce am absolvit-o am lucrat cîţiva ani pe diferite şantiere, apoi am fost trimis la şcoala de maiştri. Acum, asta sînt : maistru constructor. — Cîţi ani ai tovarăşe Palkó ? — 27".. . Interlocutorul (pe numele întreg, Palkó Imre) — maistru pe unul din şantierele, oraşului Covasna — este unul din cadrele de bază ale Cooperativei meşteşugăreşti „Constructorul“. Timpul liber şi-l petrece cu maturitatea bunului gospodar. La Zăbala, unde domiciliază, îşi construieşte o casă, proprietate personală. Singur şi-a proiectat-o, singur şi-o înalţă. Două camere, bucătărie, baie ... E aşa cum şi-a dorit-o: încăpătoare, frumoasă, luminoasă — un cuib de linişte şi confort. — De ce construiţi casa la Zăbala şi nu aici, în oraşul Covasna ? — îl întreb, uşor nedumerit. „ — Acolo am primit locul de casă. Şi-apoi, Zăbala e aproape. Mai ştiu că acest cincinal constituie o etapă importantă în procesul de făurire a societății socia-L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) 8* I ' " If * if mm i mm ■ .. » . 1 w... 4 t il py m ' f '"li. •PfeMI % * AP iQ # MAJORATUL -un moment semnificativ în viaţa tinerilor interviu cu tovarăşul ŞTEFAN RAB, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. ÎNTREBARE : A intrat în tradiţie ca în fiecare an în luna decembrie, din iniţiativa organizaţiei U.T.C., să aibă loc semnificative acţiuni dedicate tinerilor care, în cursul anului, au împlinit „vîrsta de aur“ a celor optsprezece ani, moment cu largi implicaţii pentru viitoarea participare a tînărului la viaţa socială. V-am ruga să ne prezentaţi, în cîteva cuvinte, atmosfera existentă în organizaţii, pentru pregătirea acestei importante acţiuni. RĂSPUNS: Avînd în vedere că acţiunea de sărbătorire a celor ce împlinesc optsprezece ani, se desfăşoară între 25 noiembrie — 20 decembrie 1971, în fiecare organizaţie U.T.C. se fac intense pregătiri. Trebuie să reliefez faptul că acţiunile vor antrena întreaga masă de tineri, nu numai pe cei sărbătoriţi. Ca atare, se caută a li se imprima un caracter educativ cît mai profund, bineînţeles avînd ca orientare generală sublinierea rolului tineretului patriei noastre, în întreaga viaţă socială. Vor avea loc atît acţiuni pe oraşe şi comune, antrenînd tineri dinmai multe organizaţii, cît şi acţiuni la nivelul organizaţiilor din secţii, sectoare, echipe, clase etc. în acest scop, s-au întocmit la nivelele respective, planuri de măsuri adecvate. ÎNTREBARE : Un astfel de plan a fost, deci, întocmit şi la nivel de organizaţie judeţeană. Spuneţi-ne ce capitole mai importante cuprinde acest plan ? RĂSPUNS : Planul, la care vă referiţi, cuprinde acţiunile proprii ale Comitetului judeţean U.T.C. în această direcţie, cît şi indicaţii, recomandări pentru organizaţiile subordonate. ÎNTREBARE : Ce acţiuni proprii veţi avea ? RĂSPUNS : Aş menţiona, mai întîi, faptul că, prin intermediul Interviu realizat de VAL COSMIN (Continuare în pag. a 2-a) . . Astăzi, 26 noiembrie, în oraşul Sfîntu Gheorghe, cu excepţia cartierului Simeria, între orele 8—16, din cauza lucrărilor de electrificare a staţiei de tratare, va fi întreruptă alimentarea cu ţ apă a oraşului. (întreprinderea judeţeană de gospodărire comunală). In anul viitor, la Mărtineni, se va construi un modern complex zootehnic pentru 500 de vaci. Acesta va cuprinde adăposturi moderne, mulsul şi adăpatul se vor efectua mecanizat . Pe marele şantier nord-dobrogean, de irigaţii, Razelm, a început construirea primelor obiective hidrotehnice pentru stăvilarele de canale nr. 2 şi 5. Ele sunt destinate reglării fluxului de apă din Dunăre şi din lacurile Smeiia şi Sinoe. S-au împlinit 175 de ani de la naşterea lui Stephan Ludwig Roth, remarcabil militant şi om de cultură, format în atmosfera premergătoare anului revoluţionar 1848, partizan statornic al instaurării unei orînduiri bazate pe dreptate. 9 A apărut nr. 12 al „Revistei române de studii internaţionale“, care cuprinde studiile : „Politica externă a P.C.R. şi a guvernului român, factor activ al instaurării principiilor de etică şi legalitate internaţională“ (C. Mănescu); „Principiul egalităţii suverane a statelor“ (Tr. Ionaşcu); „Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale“ (N. Prisca); „Lichidarea colonialismului şi dezvoltarea progresivă a relaţiilor şi legalităţii internaţionale“ (F. Glaser) şi altele. Faţă de anul 1969, numărul cadrelor din reţeaua sanitară, care deservesc întreprinderile judeţului, a crescut de la 46 la 56, în acest an.