Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)

1971-11-26 / nr. 496

Vizita preşedintelui losip Broz Tito în ţara noastră In cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito au vizitat Uzina Electromotor şi în­treprinderea industria linii­i importante unităţi industria­le timişorene. In vizita prin aceste unităţi industriale, cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicules­­cu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Dră­­gănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de to­varăşii Gemal Biedici, Dragos­lav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorie­­vici, de alte persoane oficiale. Timişoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important cen­tru al ştiinţei, tehnicii şi cultu­rii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante u­­zine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîşti­­gat prin produsele lor prestigiu atît în ţară cît şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderi­le existente. In unităţile indus­triale timişorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse elec­trice şi electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei uşoare şi alimentare. O pondere importantă în in­dustria municipiului Timişoara o are cunoscuta Uzină Electro­motor, prima unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt salutaţi la intrarea în între­prindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinei, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oaspeţilor o primire en­tuziastă. Se scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“, se ovaţionează pen­tru prietenia frăţească româno­­iugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o­ra­ (Continuare în pag. a l-a) Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în onoarea tovarăşului losip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea to­varăşului losip Broz Tito, pre­şedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedin­tele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Cor­­neliu Mănescu, Vasile Vlad, Va­sile Şandru, ambasadorul Româ­niei la Belgrad, şi alte persoa­ne oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Du­şan Gligorievici, Isa Njegovăn, ambasadorul Iugoslaviei la Bucu­reşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de aseme­nea, conducători ai organelor lo­cale de partid şi de stat, perso­nalităţi ale vieţii ştiinţifice, cul­turale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, co­respondenţi ai presei străine a­­creditaţi în ţara noastră, nume­roşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o at­mosferă deosebit de cordială. To­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. TOASTUL nicolae Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Biedici, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi in România se apropie de sfîrşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în primul rînd, v-aţi putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru po­por, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte re­laţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cite ceva din munca mun­citorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut po­sibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu pre­ocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme, în ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la con­cluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoas­că în viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece suntem­ vecini şi întotdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întu­nece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumneavoastră; suntem­ in­teresaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De a­­ceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toa­te domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaţionale — şi este de înţeles aceasta pentru că construind socialismul în ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcţie. în acelaşi timp, înţelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — a­­tît cu ţările socialiste, cît şi cu celelalte ţări. Suntem­ interesaţi ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi nicio­dată manevrată de forţele imperialiste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, sîntem interesaţi în realizarea securităţii în Eu­ropa. Considerăm că sunt condiţii favorabile pentru a se ajunge la o conferinţă europeană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest continent, care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate între toate statele, respectul independenţei şi securităţii tuturor naţiunilor, şi, totodată să creeze condiţii pentru o largă cooperare economică, ştiinţifică şi culturală, fără nici o îngrădire. Ştim că rea­ (Continuare în pag. a 4-a) TOMUL TLIMAŞII LU­I IOSIP BROZ­Ăo Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, în aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne salu­ta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi spe­ranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre re­laţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situaţiei din această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem in aşa fel incit situaţia din Balcani să aibă influenţe pozitive şi asupra situaţiei mai largi, internaţionale. Un Balcan ferm, rea­lizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuţie la înfăptuirea dorinţei noastre mai largi, şi anume la asigurarea securităţii europene şi a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementa­rea lucrurilor din această zonă, la evoluţia într-un mod pozitiv a situaţiei din întreaga lume, în măsura în care mai există încă unele elemente care mai apar în distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noastră, acesta este lucrul pe care ni-l cer popoarele noastre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, in lume există încă multe probleme care-şi caută soluţionarea. Prin eforturi neîntrerupte însă , ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmă­resc altceva decit ceea ce urmărim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dori­te de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec din afară, de a-şi reglementa fiecare problemele sale (Continuare în pag. a 4 -a) tovarășului m­osim PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul IV nr. 496 VINERI, 26 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani COMUNICAT COMUN La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, to­varăşul Iosip Broz Tito, preşedin­tele Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, preşedintele U­­niunii Comuniştilor din Iugosla­via, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. înalţii oaspeţi au vizitat cu a­­cest prilej municipiul Timişoara, întreprinderile industriale „Elec­tromotor“ şi „Industria Linii“ şi s-au întreţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Ti­mişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — expre­sie vie a sentimentelor de prie­tenie şi stimă reciprocă ce carac­terizează relaţiile româno-iugo­­slave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara între se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia, preşedintele Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, Josip Broz Tito, la care au participat . Din partea română, tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii româ­ne în Comisia mixtă româno-iugro­­slavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor externe, Vasile Vlad, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Re­publicii Socialiste România în R.S.F. , Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afa­cerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii­­ Gemal Biedici, preşedintele Con­siliului Executiv Federal al Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Pre­zidiului Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Bi­roului Executiv al Prezidiului U­­niunii Comuniştilor din Iugosla­via, Mirko Tepavaţ, secretarul fe­deral pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Du­şan Gligorievici, membru al Con­siliului Executiv Federal, preşe­dintele părţii iugoslave în Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică,­ Iso Njego­­van, ambasadorul Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhuneţ, şeful ad-interim al Cabinetului preşedintelui re­publicii, Milos Melovski, consilie­(Continuare în pag. a 4-a) Cincinalul 1971—1975 O etapă esenţială a îndeplinirii programului de îmbunătăţiri funciare Avînd în vedere ritmul rapid de dezvoltare a tuturor sectoare­lor din agricultură în actualul cincinal, conducerea de partid şi de stat a iniţiat, pe întreg cu­prinsul patriei, ample lucrări de îmbunătăţiri funciare cum ar fi îndiguiri, desecări, irigaţii, com­baterea eroziunii solului şi ame­liorarea sărăturilor. în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Aniversarea semicentenarului P.C.R. se arată că „actualul cinci­nal va fi o etapă esenţială în în­făptuirea programului naţional de îmbunătăţiri funciare“. Pe baza programului naţional de îmbunătăţiri funciare, elaborat pe o perioadă de 15 ani, în ac­tualul cincinal se vor amenaja pentru irigat o suprafaţă de 1.250.000 hectare, alte 625.000 hec­tare vor fi îndiguite şi desecate, iar pe 460.000 hectare se vor exe­cuta lucrări contra procesului de eroziune a solului. Demn de men­ţionat, este faptul că suprafaţa ce se va iriga în actualul cincinal va fi de două ori mai mare decît cea amenajată şi dată în exploa­tare pînă la finele anului 1970. Astfel, la sfîrşitul anului 1975 se va atinge, la nivelul ţării, un pro­cent de 40 la sută din potenţialul irigabil al economiei. Este de la sine înţeles, că o dată cu execu­tarea acestor lucrări de îmbunătă­ţiri funciare se vor obţine impor­tante sporuri de producţie, fapt ce va determina îmbunătăţirea a­­provizionării populaţiei cu produ­se alimentare. Astfel, în actualul cincinal, ca urmare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare se va­ obţine un spor de producţie de 1.600.000 tone porumb boabe, 106.000 tone floarea soarelui, 700.000 tone cereale de toamnă, 230.000 tone legume şi cartofi, 1.715.000 tone sfeclă de zahăr, 5.300.000 tone porumb-siloz. Ritmurile înalte de dezvoltare ale industriei, agriculturii, a ora­şelor şi satelor determină asigu­rarea cu apă în cantităţi mari şi de calitate corespunzătoare. în ac­tualul cincinal s-au prevăzut a se realiza 56 de acumulări mai im­portante cu caracter complex, dintre care 29 se vor da în funcţiune la capacitatea totală pînă la finele anului 1975. Acest lucru va determina creşterea cu peste 1.400 milioane metri cubi apă a volumului util acumulat, la care se vor adăuga aproape 260 milioane metri cubi ale celor 8 acumulări cu caracter prepon­derent hidroenergetic. Astfel, prin lucrările prevăzute a se executa, în actualul cincinal, debitul total de apă asigurat pe întreg terito­riul țării în anul 1975 va fi de două ori mai mare decît în anul 1970. Realizarea lucrărilor prevăzute în planul cincinal 1971—1975, se bazează atît pe fondurile centrali- D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Fabrica de șuruburi din Tîr­­gu Secuiesc. Utilaje moderne, de înaltă tehnicitate, reprezin­tă avuția muncitorilor de la a­­ceastă unitate economică. ­­il VIATĂ SI îl MESERIE — îmi place să construiesc. Cînd văd o casă frumoasă îmi pare bine și nu odată mi s-a întîmplat să deranjez gospodarul, ca să-mi arate și mie interiorul... — Cînd te-ai hotărît să îmbră­ţişezi meseria de constructor ? — După ce am terminat 8 cla­se elementare, am spus părinţi­lor că îmi place meseria asta, că alta nu-mi trebuie ... — S-au împotrivit ? Aveau cu dumneata alte planuri ? ... — Nu, dimpotrivă ! M-au în­curajat şi m-au trimis la Şcoala profesională de construcţii din Sfîntu Gheorghe. După ce am ab­solvit-o am lucrat cîţiva ani pe diferite şantiere, apoi am fost tri­mis la şcoala de maiştri. Acum, asta sînt : maistru constructor. — Cîţi ani ai tovarăşe Palkó ? — 27".. . Interlocutorul (pe numele în­treg, Palkó Imre) — maistru pe unul din şantierele, oraşului Co­vasna — este unul din cadrele de bază ale Cooperativei meşte­şugăreşti „Constructorul“. Tim­pul liber şi-l petrece cu maturita­tea bunului gospodar. La Ză­bala, unde domiciliază, îşi con­struieşte o casă, proprietate per­sonală. Singur şi-a proiectat-o, singur şi-o înalţă. Două camere, bucătărie, baie ... E aşa cum şi-a dorit-o: încăpătoare, frumoasă, luminoasă — un cuib de linişte şi confort. — De ce construiţi casa la Ză­bala şi nu aici, în oraşul Covas­­na ? — îl întreb, uşor nedume­rit. „ — Acolo am primit locul de ca­să. Şi-apoi, Zăbala e aproape. Mai ştiu că acest cincinal consti­tuie o etapă importantă în proce­sul de făurire a societății socia-L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) 8* I ' " I­f­­ * if mm i mm ■ .. » . 1 w... 4 t il py m ' f '"li. •PfeMI % * AP iQ # MAJORATUL -un moment semnificativ în viaţa tinerilor interviu cu tovarăşul ŞTEFAN RAB, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. ÎNTREBARE : A intrat în tra­diţie ca în fiecare an în luna decembrie, din iniţiativa organi­zaţiei U.T.C., să aibă loc semni­ficative acţiuni dedicate tinerilor care, în cursul anului, au împli­nit „vîrsta de aur“ a celor opt­sprezece ani, moment cu largi im­plicaţii pentru viitoarea partici­pare a tînărului la viaţa socială. V-am ruga să ne prezentaţi, în cîteva cuvinte, atmosfera exis­tentă în organizaţii, pentru pre­gătirea acestei importante ac­ţiuni. RĂSPUNS: Avînd în vedere că acţiunea de sărbătorire a celor ce împlinesc optsprezece ani, se des­făşoară între 25 noiembrie — 20 decembrie 1971, în fiecare organi­zaţie U.T.C. se fac intense pre­gătiri. Trebuie să reliefez faptul că acţiunile vor antrena întreaga masă de tineri, nu numai pe cei sărbătoriţi. Ca atare, se caută a li se imprima un ca­racter educativ cît mai profund, bineînţeles a­­vînd ca orientare generală sub­linierea rolului tineretului patriei noastre, în întreaga viaţă socială. Vor avea loc atît acţiuni pe o­­raşe şi comune, antrenînd tineri din­­mai multe organizaţii, cît şi acţiuni la nivelul organizaţiilor din secţii, sectoare, echipe, clase etc. în acest scop, s-au întocmit la nivelele respective, planuri de măsuri adecvate. ÎNTREBARE : Un astfel de plan a fost, deci, întocmit şi la nivel de organizaţie judeţeană. Spuneţi-ne ce capitole mai impor­tante cuprinde acest plan ? RĂSPUNS : Planul, la care vă referiţi, cuprinde acţiunile pro­prii ale Comitetului judeţean U.T.C. în această direcţie, cît şi indicaţii, recomandări pentru or­ganizaţiile subordonate. ÎNTREBARE : Ce acţiuni pro­prii veţi avea ? RĂSPUNS : Aş menţiona, mai întîi, faptul că, prin intermediul Interviu realizat de VAL COSMIN (Continuare în pag. a 2-a) . . Astăzi, 26 noiembrie, în oraşul Sfîntu Gheorghe, cu excepţia cartierului Si­­meria, între orele 8—16, din cauza lucrărilor de electrifi­care a staţiei de tratare, va fi întreruptă alimentarea cu ţ apă a oraşului. (întreprinde­rea judeţeană de gospodări­re comunală).­­ In anul vi­itor, la Mărtineni, se va construi un modern complex zootehnic pentru 500 de vaci. Acesta va cuprinde adăposturi moderne, mulsul şi adăpatul se vor efectua mecanizat . Pe marele şan­tier nord-dobrogean, de iri­gaţii, Razelm, a început con­struirea primelor obiective hidrotehnice pentru stă­­vilarele de canale nr. 2 şi 5. Ele sunt desti­nate reglării fluxului de apă din Dunăre şi din lacurile Smeiia şi Sinoe.­­ S-au împlinit 175 de ani de la naşterea lui Stephan Ludwig Roth, remarcabil militant şi om de cultură, format în atmosfera pre­mergătoare anului revolu­ţionar 1848, partizan stator­nic al instaurării unei orîn­­duiri bazate pe dreptate. 9 A apărut nr. 12 al „Revistei române de studii internaţio­nale“, care cuprinde studi­ile : „Politica externă a P.C.R. şi a guvernului ro­mân, factor activ al instau­rării principiilor de etică şi legalitate internaţională“ (C. Mănescu); „Principiul egali­tăţii suverane a statelor“ (Tr. Ionaşcu); „Ziua interna­ţională pentru eliminarea discriminării rasiale“ (N. Prisca); „Lichidarea colo­nialismului şi dezvoltarea progresivă a relaţiilor şi le­galităţii internaţionale“ (F. Glaser) şi altele.­­ Faţă de anul 1969, numărul cadre­lor din reţeaua sanitară, ca­re deservesc întreprinderile judeţului, a crescut de la 46 la 56, în acest­ an.

Next