Cuvîntul Nou, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 527-550)

1972-01-28 / nr. 548

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, M­IJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Adunări generale ale oamenilor muncii Exipta, înalta conştiinţă muncitorească şi-au spus cuvintul! In după-amiaza aceea de 26 ia­nuarie, hala de finisaj-ambalaj a Fabricii de mobilă din oraşul Co­vasna, şi-a întrerupt pentru cîte­­va ceasuri activitatea şi a găz­duit adunarea generală a oameni­lor muncii de aici — români şi maghiari — menită să dezbată în spirit critic şi autocritic pro­priu, activitate economică şi de producţie desfăşurată pe anul 1971, şi să supună analizei pro­funde şi responsabile, sarcinile ce le revin în acest cel de-al doilea an al cincinalului. Au venit aici muncitori din toate, schimburile, din toate secţiile şi atelierele,­ maiştri, şefi de echipă — toţi a­­nimaţi de dorinţa de „a pune u­­mărul“ — cum spunea maistrul Bodi Francisc — la mai buna or­ganizare şi conducere a fabricii lor, de a spune pe nume, fără menajamente, unor lipsuri ce le-a îngreunat activitatea de producţie de pînă acum, de a da soluţii, de a­­sugera măsuri pentru lichida­rea lor imediată... Şi­­intr-adevăr, ca buni şi chib­zuiţi gospodari ai gestiunii econo­mice ce le este încredinţată, pu­ternic ancoraţi în realităţile con­crete de aici, conştienţi de res­ponsabilitatea ce le-o incumbă dubla lor calitate de proprietari şi producători în societate, cei a­­proape 20 de vorbitori — în ma­rea lor majoritate muncitori şi maiştri — au luat în discuţie problemele de bază ale produc­ţiei, care­ — dacă ar fi să le diferenţiem ca problematică — s-au axat pe două aspecte vitale şi anume: 1. — ridicarea ne­conteni­­tă a calităţii mobilei, reproiecta­­rea şi moderniz­area ei, pentru consolidarea prestigiului cîştigat pe piaţa internă şi externă, de buni parteneri comerciali şi... 2. — optimizarea întregului sistem de aprovizionare tehnico-materială, cu efecte dintre cele mai favora­bile asupra productivităţii locuri­lor de muncă, reducerea cheltu­ielilor materiale, utilizarea de­plină a capacităţilor de producţie. — Am încheiat un an care a solicitat mari eforturi întregului nostru colectiv — arăta şeful u­­nităţii, tovarăşul Nagy Ezechiel, în prezentarea dării de seamă. Rezultatele obţinute sunt bune. Am depăşit substanţial prevede­rile de plan la producţia globală, la productivitatea muncii şi — ceea ce e foarte important — la export... Exigenţa şi priceperea oamenilor noştri, în frunte cue co­muniştii, şi-au spus încă o dată cuvintul în ce priveşte valorifica­rea superioară a materiilor pri­me şi auxiliare, în reducerea cheltuielilor de producţie. Cifra economiilor realizate pe această cale, se ridică la 147.000 lei... Toate acestea le-am lăsat însă un­deva în urmă. Ce ne-a rămas, ca ■ bun al întregului colectiv, este experienţa pe care am cîştigat-o în bătălia anului 1971. Sîntem datori s-o fructificăm corespunză­­­­tor, pentru a ridica pe noi trep­te eficienţa activităţii noastre. Au urmat apoi, dezbaterile. Spiritul muncitoresc, intransigent faţă de lipsuri, — fie ele de na­tură organizatorică, sau vizînd frontal atitudinea faţă de muncă, faţă de sarcinile încredinţate u­­nor angajaţi — muncitori în fa­brică, sau şefi de serviciu la C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc — a de­terminat discutarea cu concrete­ţe a diferitelor greutăţi în desfă­şurarea normală a producţiei, în asigurarea ritmicităţii ei, dezvă­luind totodată, marile rezerve e­­xistente în optimizarea produc­ţiei, în specializarea ei, în ridi­carea pe noi trepte a calităţii mo­bilei fabricate aici şi­­în reduce­rea cheltuielilor la 1.000 lei pro­ducţie marfă. V. LAURIAN (Continuare in pag. a 3-a) In 1972 — nici un refuz privind * calitatea produselor noastre CHEMARE către unităţile producătoare de mobilă din judeţul Covasna Colectivul de muncă al Fabricii de mobilă — Covasna, apar­­ţinînd de C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, a încheiat anul 1971, primul an al cincinalului, cu rezultate bune. Astfel, în condiţiile unui plan deo­sebit de mobilizator şi a unor greutăţi importante în aprovi­zionarea tehnico-materială a producţiei pe aproape întreg parcursul anului, sarcinile planificate au fost îndeplinite şi depăşite­­ la valoarea producţiei globale şi productivitatea muncii pe salariat, cu 0,4 la sută, iar la producţia de mobilă destinată exportului, cu 3,45 la sută, economiile la preţul de cost, materii prime, materiale, ş.a. s-au ridicat la 147.000 lei (calculat la preţ de cost de uzină). Intrind în 1972 — cel de-al doilea an al CINCINALULUI CALITĂŢII — colectivul nostru, analizînd în adunarea oamenilor muncii posibilităţile de care dispune, se angajează ca în acest an, pe lingă realizarea şi depăşirea cit mai substanţială a tuturor indi­catorilor de plan, să acorde întreaga sa atenţie calităţii producţiei, in asa fel incit SA NU ÎNREGISTREZE NICI UN REFUZ DE CALITATE ! (Continuare în pag. a 3-a) la 26 ianuarie 1972. ADUNAREA OAMENILOR MUNCII DIN FABRICA DE MOBILA COVASNA „Intr-o toamnă, cînd crăpa coaja de pe nucă, mi-a venit un dor aşa, dor nebun de du­că ...“ Acest tip de om constituie totuşi un paradox: îl­ poţi re­cunoaşte, astăzi, cu uşurinţă şi totuşi, unii nu reuşesc să-l depisteze din masa compactă a celor care-şi dăruiesc mun­cii, familiei, în mod firesc şi necesar, timpul ... Pentru aceş­tia din urmă, vom încerca să fixăm prin cuvînt un fel de „portret-robot“ evident, fără pretenţia de-a epuiza trăsătu­rile acelui „Şmecher ştie-tot, poate-tot, face-tot“ ; sîntem convinşi că el va fi completat de acei oameni care-l cunosc, care ştiu să-l pună la punct, care, de ce nu, au fost şi... pă­gubaşi ai „talentului“ său... Aşadar, individul acesta care, se pare, nu are nici loc şi nici timp, este, în felul lui, un aventurier, tipul acelui „picarro“. Azi e­ aici, mîine la cîţiva zeci de kilometri. Pe el nu-l interesează însă locul, ci omul. In „meseria11 sa, el tre­buie să fie un bun psiholog. Sesizează slăbiciunea­ confra­telui, se­ apropie prudent de el și-i întinde momeala ; de obicei o promisiune, un „aju­tor“ ... gratuit. Ei, dacă omul­victimă este prea credul și şmecherul prea abil, prea con­vingător, mai pică şi-o mică arvună... Afacerea se-ncheie „pe cuvînt de cinste“, banii se strecoară-n buzunare. Din a­­cest moment, păgubaşul aş­teaptă , intră apoi în panică , înţelege. Cineva însă care nu se va mai întoarce prin acele locuri, va „clasa“ afacerea ... Şi tot astfel, alta se extinde. Azi la Bucureşti, mîine la O­­radea ... Măşti nu se pot pune, cel mult, deghizări stîngace ... Oamenii nu se lasă păcăliţi a doua oară ; îşi mai povestesc­­şi ei, unii altora păţaniile ; mai învaţă din greşeala aproa­pelui ; mai citesc fiarele... Şi-ntr-o bună zi, „aventura spaţială“ a şmecherului se-n­­trerupe, sfîrşitul fiind­ cel lo­gic, şi logic ... ... Am fi putut face o de­monstraţie pur teoretică a a­­cestei anomalii ; am fi putut realiza doar o schiţă de por­tret a acestui om care, într-o bună zi, va dispare firesc dintre noi... Iată însă că, din păcate, am avut posibilitatea să facem „pe viu“ portretul­­robot de care vă vorbeam ... Cînd locotenentul-major B.F. a anunţat că-l va­­aduce pe Dinu Florea, abia întors din­tr-o nouă „aventură“, ne aş­teptam să aflăm un tînăr, dată fiind natura­­acuzaţiilor : vaga­bondaj, înşelăciune şi furt în dauna avutului particular. Nu mică ne-a fost însă mirarea cînd, în locul unui băietan cu pantaloni soioşi, chică, favo­riţi şi aer arogant (semne par­ticulare de care ne-am plicti­sit cu toţii!...), am­ făcut cu­noştinţă cu un om trecut de floarea vîrstei, cu o­­ figură spăşită- „Blîndeţea“ şi „cumin­ţenia“ sa-erau­­trădate, totuşi de ochi , nişte ochi ce arun­cau, din cînd în cînd, luciri de viclenie.­ Intr-un cuvînt, îl­­ aveam ,în faţă pe­ acel individ, care, la prima­ vedere, nu prea prezintă încredere, dar care reuşeşte să-şi compenseze lip­sa de „convingere fizică“ prin cuvînt, prin specularea credu­lităţii „adversarului“ ... Şi, pentru că actul de a-i păcăli pe oameni cere şi el o anume „tehnică“, am încercat să i-o „furăm“, în discuţiile noastre ce au avut, dincolo de de gravitatea faptului în sine, şi mult umor ... — Cum a fost, Dinule, cu fierăstrăul ? ... — Apăi, mai pe seară, am intrat în magazie ... Magazia era a socrului. A „luat“ , a­­tunci doar un topor și-un fie­răstrău. Nu era mare paguba și nimeni nu se putea supăra doar pentru atîta lucru ; erau, se știe, din aceeaşi familie ... Numai că „amintirile de fami­lie“ au fost­ înstrăinate la Sînt­­ionlunca contra unei sume re­zonabile, vreo 125 lei... De fapt, ne va corecta însuși­ Dinu F.­­ „banii i-am luat pentru porumb“... Schema e veche ! „Am un­ frate la Urziceni şi-o să treacă pe-aici cu porumb...“ Omul apucă­ momeala şi..­. începutul e, totuşi, greu. Tot în familie se fac „experienţe­le“. De data aceasta, „colea- I. LASCU, D. GIUREA ....... „ Diagnosticul social nu poate fi decit unul... (Continuare în pag. a 3-a) Anul V Nr. 548 VINERI, 28 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Cu citeva zile in urmă vizi- l­­­tain staţiunea Vîlcele. Iarna ? I işi despletea zăpezile în şi-­ 1 roaie albe, pămîntul se năpus- l ^ tea în culori ce aminteau de­­ ^ primăvară ori toamnă. Pretutindeni, oamenii de a- ţ­i ici pregăteau, frumos, odihna. 1 l Odihn­a acelor care vor veni... ’ / Cîţiva băietani trebăluiau lin- ) t­eză o căruţă. In centrul aten­- i­­­ţiei Alexandru Molnar — elev 1 / în clasa a Vlll-a la Şcoala 1 . generală. Replici scurte, admi- [ l rative... ) 1 — Ai mai lucrat în piatră? l 1 — întreabă un tine, curios. / ij — Sigur, mai are acasă ci- ) 1 teva sculpturi... răspundea un­­­­ altul care ştia mai multe... 1 1 M-am apropiat de grup. In j ^ căruţă stăteau curginţi, două 1 i forme durate in piatra roşia- \ l tică. Cu braţe subţiate parcă­­ 1 de lumină, cu o privire adin- J \ cită în seninătatea dură, „Fiul­­ 1 lui Darius“ îşi aştepta privi- l | torii. Sculptura, ca atare nu I \ păstrează totuşi elementele ) t compoziţionale clasice. Este, ţ­­­in dezordinea copilărească a \ 1 proporţiilor, un exemplu de 1 i sculptură naivă. Emoţia se \ I frîngea în liniile de forţă, pre- | 1 lungind sentimentul de ince- / t put... 1 ^ Cealaltă sculptură de fac- \ . tură decorativă, mult mai a- a \­propiată genului, reprezenta 1 l o tinără cu o cofă. Destinată \ ! integrării unui edificiu — deci 1 1 avînd o funcționalitate preci- ’ t să, aceasta fusese concepută | 1 de la început intr-o îmbinare l } de motive decorative și sculp- . ț turale propriu-zise. 1 1 Ne vom opri aici, cu scurte- ^ ? Ie noastre considerații de sne- 1 1 cialitate, privind calitățile j (Contiinuare în pag. a3-aj i^_____________ I SORIN ANDREI ^­­ ______„1 Noua clădire a şcolii generale din cartierul Ciuc Foto : A. BARTHA m mm „ordinului muncii“ clasa i iii COLECTIVULU­I Nu demult a apărut în presă ştirea că printre unităţile agrico­le cărora Consiliul de Stat le-a conferit „Ordinul Muncii11 clasa i, se numără şi întreprinderea Agri­colă de Stat Sfîntu Gheorghe. A­­ceastă înaltă distincţie s-a acor­dat pentru preocuparea activă a lucrătorilor, mecanizatorilor, teh­nicienilor şi inginerilor la obţi­nerea, în anul 1971, a unor recol­te mari de cartofi pe întreaga su­prafaţă avută în cultură şi livra­rea la fondul de stat a unor can­tităţi sporite de cartofi. Inmînarea înaltei distincţii a avut loc, ieri, la­­ Casa Agronomu­lui din Arcuş. La festivitate au fost prezenţi majoritatea factori­lor care au concurat la realizarea recoltei de 21.254 kg cartofi la ha, ci­ a obţinut I.A.S. Sfîntu Gheor­­ghe în 1971 pe aproape 1.800 ha, cultivate cu această cultură. Rezultatele bune din anul tre­cut care s-au obţinut la cultura cartofului , a arătat ing. Anton Huniade, directorul Trustului de I.A.S. Covasna, se datoresc, în primul rând, tehnologiei corespun­zătoare, lucrărilor la timp şi de bună calitate, pe care le-au des­­făşurat mecanizatorii în tot cursul anului. Rezultatele obţinute în citeva ferme — printre care în cele de la Catalina, care a obţi­nut peste 30.000 kg cartofi, la ha, sau producţia medie de la Ozun de 27.000 kg la hectar*— demon­strează rezervele deosebit de mari de care dispune I.A.S.. Luînd cuvintul, şefii de ferme Gheorghe Szabó, de la Ozun şi Ladislau Ferencz, de la ferma nr- 14 din Catalina au mulţumit în numele colectivului de lucrători de la I.A.S. Sfîntu Gheorghe pen­tru înalta distincţie. După ce au arătat felul cum au lucrat şi re­zultatele pe care le-au obţinut, au asigurat Comitetul judeţean de partid că în 1972, vor lucra mai bine şi vor obţine rezultate su­perioare atît la cultura cartofu­lui, cit şi în celelalte activităţi. După inmînarea înaltei distinc­ţii directorului Trustului de I.A.S., tovarăşul Carol Király, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Covasna al P C.R., a felicitat pe toţi lucrătorii, mecanizatorii, teh­nicienii şi inginerii pentru rezul­tatele obţinute la cultura cartofu­lui. Totodată, şi-a exprimat con­vingerea că înalta apreciere care s-a acordat colectivului de lucră­tori de la I.A.S. de către Consi­liul de Stat, va constitui un im­bold în muncă, pentru obţinerea de succese asemănătoare şi în ramura creşterii animalelor. Pro­ducţiile obţinute în anul ce a tre­cut pot fi depăşite uşor în viitor, dacă vor fi lichidate deficienţe­le care au existat în multe din fermele I.A.S. In încheierea şedinţei festive comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii al Trustului ju­deţean de I.A.S. Covasna, a adre­sat o telegramă de mulţumire to­varăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat. DL L DE I.A.S. * Aspect de la solemnitate O nouă ■ instalaţie de­­ decapare In cadrul acţiunilor de autou­­tilare, colectivul Fabricii de şu­ruburi din Tîrgu Secuiesc a pro­iectat, construit şi pus în func­ţiune o instalaţie pentru decapa­­rea materiei prime — necesară unui flux normal al producţiei. Demn de menţionat, este faptul că instalaţia, de mare producti­vitate asigură o calitate superi­oară a produselor, precum şi o înaltă eficienţă economică. ALBERT ISTÓK, corespondent Pe la începutul secolului XVI, un memorialist mongol îşi declara credinţa că legen­dara puritate a cerului Orien­tului nu aparţine decît acestui oraş. Frapantă pentru orice vizitator, transparenţa şi lumi­nozitatea atmosferei Kabulului rămîne o inefabilă decanta­re a climei excesive a munţi­lor Hinducuş şi a vastelor pla­touri aride ce-le asediază din toate părţile. Statul a cărui capitală este s-a constituit, spre deosebire de altele vecine, abia la sfîrşitul secolului XVIII. Situarea lui central asiatică a făcut rînd pe rînd obiect de cucerire pen­tru persani, Alexandru cel Mare, arabi, huni, mongoli. In­trodus în secolul IX, islamis­mul va imprima un caracter mai unitar "vieţii statelor*' dar în acelaşi timp a impus Afga­nistanului o lungă izolare ex­ternă, caracterizată prin sînge­­roase dispute interne pentru putere între numeroase di­nastii feudale. Antichitatea budistă a edifi­cat, la numai 60 km nord de ILIE VASILE KABOL (Continuare în pag. a 4-a) Un imperativ major al eficienţei economice Asigurarea unui consum raţional de energie electrică luată, pe baza reglementărilor legale cuprinse în instrucţiu­nile pentru ameliorarea fac­torului de putere — a volu­mului de energie consuma­­­­tă — rezultă că multe între­­prinderi din judeţ nu aplică mă­surile tehnice de ameliorare sau reglare a factorului de putere, sub care se absoarbe energia e­­lectrică din sistemul energetic naţional, fapt ce ar aduce im­portante avantaje economice. Pentru a folosi aceste avantaje este necesar ca montarea instala­ţiilor de compensare a puterii reactive să se facă numai cu avizul Inspecţiei generale e­­nergetice, pe baza calculu­lui tehnico-economic al eficienţei economice a compensării puterii reactive. Dacă în urma­ montării unor instalaţii de compensare pentru care,­­în condiţiile H.C.M. 2763/68, nu s-a prezentat spre a­­vizare calculul tehnico-economic s-ar realiza totuşi — din cauza unor erori în stabilirea mărimii instalaţiilor de compensare — valori ale factorului de putere în mediu rural care ar conduce­ la aplicarea reducerii tarifare, fur­nizorul nu va aplica aceste redu­ceri, decît dacă consumatorul va obţine avizul că instalaţia exe­cutată nu este supradimensionată, în raport cu factorul de putere optim dat de Inspecţia generală energetică, pe baza calculului e­­conomic ce urmează a fi prezen­tat de consumatori, privind efi­cienţa compensării. Astfel, în judeţul nostru sunt o serie de unităţi economice, ca­re realizează un factor de putere­ destul de ridicat, depăşind astfel limita superioară a factorului de putere neutral, fără a se bucura însă de bonificaţiile îndreptăţite, tocmai din cauza neprezentării documentației tehnico-economice cum ar fi­­ I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheorghe (0,98) ; I.I.L. „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc (0,98) ; I.I.L. ,,Lo­’ calprod“ (0,99); I.J.G.C. — secția Tîrgu Secuiesc (0,99) și altele. Alte unități economice, care s-au încadrat în prevederile lega­le privitoare la compensarea pu­terii reactive se bucură de boni­­ficații la tarifarea energiei elec­trice consumate. Astfel, I.M. Că­­peni a realizat un factor de pu­tere de 0,98, Fabrica de confecții Tîrgu Secuiesc — 0,99; I.I.L. „Spicul“ — 0,99; Fabrica de ţi­garete — 0,98, obținînd importan­te bonificaţii, care reduc ponderea costului energiei electrice,în pre­ţul de cost­ . Dar, din păcate, multe unităţi economice au neglijat aceasta problemă, fie că nu şi-au realizat instalaţii de compensare, fie că le-au realizat, dar în insuficientă măsură. Numărul acestor unităţi se ridică la peste 20, iar penali­zările sunt foarte ridicate. Prin­tre acestea cităm Fabrica de şu­ruburi Tîrgu Secuiesc care a plătit penalizări în valoare de peste 61.000 lei, secţia lăzi din Ing. BUTT OSCAR, director al Întreprinderii exploatare electro-energetică judeţul Covasna (Continuare în pag. a 3-a) Desfăşurarea normală a proce­sului de producţie din unităţile economice, este condiţionată în mare măsură şi de alimentarea, în cele mai bune condiţii, cu e­­nergie electrică. Este de la sine înţeles că întreprinderile sunt in­teresate să ia toate măsurile ce se impun pentru asigurarea unui consum raţional de energie elec­trică, fapt ce influenţează în mod favorabil asupra preţului de cost. Dintr-o analiză recent efec­ ■­e de

Next