Cuvîntul Nou, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 527-550)
1972-01-28 / nr. 548
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Adunări generale ale oamenilor muncii Exipta, înalta conştiinţă muncitorească şi-au spus cuvintul! In după-amiaza aceea de 26 ianuarie, hala de finisaj-ambalaj a Fabricii de mobilă din oraşul Covasna, şi-a întrerupt pentru cîteva ceasuri activitatea şi a găzduit adunarea generală a oamenilor muncii de aici — români şi maghiari — menită să dezbată în spirit critic şi autocritic propriu, activitate economică şi de producţie desfăşurată pe anul 1971, şi să supună analizei profunde şi responsabile, sarcinile ce le revin în acest cel de-al doilea an al cincinalului. Au venit aici muncitori din toate, schimburile, din toate secţiile şi atelierele, maiştri, şefi de echipă — toţi animaţi de dorinţa de „a pune umărul“ — cum spunea maistrul Bodi Francisc — la mai buna organizare şi conducere a fabricii lor, de a spune pe nume, fără menajamente, unor lipsuri ce le-a îngreunat activitatea de producţie de pînă acum, de a da soluţii, de asugera măsuri pentru lichidarea lor imediată... Şiintr-adevăr, ca buni şi chibzuiţi gospodari ai gestiunii economice ce le este încredinţată, puternic ancoraţi în realităţile concrete de aici, conştienţi de responsabilitatea ce le-o incumbă dubla lor calitate de proprietari şi producători în societate, cei aproape 20 de vorbitori — în marea lor majoritate muncitori şi maiştri — au luat în discuţie problemele de bază ale producţiei, care — dacă ar fi să le diferenţiem ca problematică — s-au axat pe două aspecte vitale şi anume: 1. — ridicarea necontenită a calităţii mobilei, reproiectarea şi modernizarea ei, pentru consolidarea prestigiului cîştigat pe piaţa internă şi externă, de buni parteneri comerciali şi... 2. — optimizarea întregului sistem de aprovizionare tehnico-materială, cu efecte dintre cele mai favorabile asupra productivităţii locurilor de muncă, reducerea cheltuielilor materiale, utilizarea deplină a capacităţilor de producţie. — Am încheiat un an care a solicitat mari eforturi întregului nostru colectiv — arăta şeful unităţii, tovarăşul Nagy Ezechiel, în prezentarea dării de seamă. Rezultatele obţinute sunt bune. Am depăşit substanţial prevederile de plan la producţia globală, la productivitatea muncii şi — ceea ce e foarte important — la export... Exigenţa şi priceperea oamenilor noştri, în frunte cue comuniştii, şi-au spus încă o dată cuvintul în ce priveşte valorificarea superioară a materiilor prime şi auxiliare, în reducerea cheltuielilor de producţie. Cifra economiilor realizate pe această cale, se ridică la 147.000 lei... Toate acestea le-am lăsat însă undeva în urmă. Ce ne-a rămas, ca ■ bun al întregului colectiv, este experienţa pe care am cîştigat-o în bătălia anului 1971. Sîntem datori s-o fructificăm corespunzător, pentru a ridica pe noi trepte eficienţa activităţii noastre. Au urmat apoi, dezbaterile. Spiritul muncitoresc, intransigent faţă de lipsuri, — fie ele de natură organizatorică, sau vizînd frontal atitudinea faţă de muncă, faţă de sarcinile încredinţate unor angajaţi — muncitori în fabrică, sau şefi de serviciu la C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc — a determinat discutarea cu concreteţe a diferitelor greutăţi în desfăşurarea normală a producţiei, în asigurarea ritmicităţii ei, dezvăluind totodată, marile rezerve existente în optimizarea producţiei, în specializarea ei, în ridicarea pe noi trepte a calităţii mobilei fabricate aici şiîn reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă. V. LAURIAN (Continuare in pag. a 3-a) In 1972 — nici un refuz privind * calitatea produselor noastre CHEMARE către unităţile producătoare de mobilă din judeţul Covasna Colectivul de muncă al Fabricii de mobilă — Covasna, aparţinînd de C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, a încheiat anul 1971, primul an al cincinalului, cu rezultate bune. Astfel, în condiţiile unui plan deosebit de mobilizator şi a unor greutăţi importante în aprovizionarea tehnico-materială a producţiei pe aproape întreg parcursul anului, sarcinile planificate au fost îndeplinite şi depăşite la valoarea producţiei globale şi productivitatea muncii pe salariat, cu 0,4 la sută, iar la producţia de mobilă destinată exportului, cu 3,45 la sută, economiile la preţul de cost, materii prime, materiale, ş.a. s-au ridicat la 147.000 lei (calculat la preţ de cost de uzină). Intrind în 1972 — cel de-al doilea an al CINCINALULUI CALITĂŢII — colectivul nostru, analizînd în adunarea oamenilor muncii posibilităţile de care dispune, se angajează ca în acest an, pe lingă realizarea şi depăşirea cit mai substanţială a tuturor indicatorilor de plan, să acorde întreaga sa atenţie calităţii producţiei, in asa fel incit SA NU ÎNREGISTREZE NICI UN REFUZ DE CALITATE ! (Continuare în pag. a 3-a) la 26 ianuarie 1972. ADUNAREA OAMENILOR MUNCII DIN FABRICA DE MOBILA COVASNA „Intr-o toamnă, cînd crăpa coaja de pe nucă, mi-a venit un dor aşa, dor nebun de ducă ...“ Acest tip de om constituie totuşi un paradox: îl poţi recunoaşte, astăzi, cu uşurinţă şi totuşi, unii nu reuşesc să-l depisteze din masa compactă a celor care-şi dăruiesc muncii, familiei, în mod firesc şi necesar, timpul ... Pentru aceştia din urmă, vom încerca să fixăm prin cuvînt un fel de „portret-robot“ evident, fără pretenţia de-a epuiza trăsăturile acelui „Şmecher ştie-tot, poate-tot, face-tot“ ; sîntem convinşi că el va fi completat de acei oameni care-l cunosc, care ştiu să-l pună la punct, care, de ce nu, au fost şi... păgubaşi ai „talentului“ său... Aşadar, individul acesta care, se pare, nu are nici loc şi nici timp, este, în felul lui, un aventurier, tipul acelui „picarro“. Azi e aici, mîine la cîţiva zeci de kilometri. Pe el nu-l interesează însă locul, ci omul. In „meseria11 sa, el trebuie să fie un bun psiholog. Sesizează slăbiciunea confratelui, se apropie prudent de el și-i întinde momeala ; de obicei o promisiune, un „ajutor“ ... gratuit. Ei, dacă omulvictimă este prea credul și şmecherul prea abil, prea convingător, mai pică şi-o mică arvună... Afacerea se-ncheie „pe cuvînt de cinste“, banii se strecoară-n buzunare. Din acest moment, păgubaşul aşteaptă , intră apoi în panică , înţelege. Cineva însă care nu se va mai întoarce prin acele locuri, va „clasa“ afacerea ... Şi tot astfel, alta se extinde. Azi la Bucureşti, mîine la Oradea ... Măşti nu se pot pune, cel mult, deghizări stîngace ... Oamenii nu se lasă păcăliţi a doua oară ; îşi mai povestescşi ei, unii altora păţaniile ; mai învaţă din greşeala aproapelui ; mai citesc fiarele... Şi-ntr-o bună zi, „aventura spaţială“ a şmecherului se-ntrerupe, sfîrşitul fiind cel logic, şi logic ... ... Am fi putut face o demonstraţie pur teoretică a acestei anomalii ; am fi putut realiza doar o schiţă de portret a acestui om care, într-o bună zi, va dispare firesc dintre noi... Iată însă că, din păcate, am avut posibilitatea să facem „pe viu“ portretulrobot de care vă vorbeam ... Cînd locotenentul-major B.F. a anunţat că-l vaaduce pe Dinu Florea, abia întors dintr-o nouă „aventură“, ne aşteptam să aflăm un tînăr, dată fiind naturaacuzaţiilor : vagabondaj, înşelăciune şi furt în dauna avutului particular. Nu mică ne-a fost însă mirarea cînd, în locul unui băietan cu pantaloni soioşi, chică, favoriţi şi aer arogant (semne particulare de care ne-am plictisit cu toţii!...), am făcut cunoştinţă cu un om trecut de floarea vîrstei, cu o figură spăşită- „Blîndeţea“ şi „cuminţenia“ sa-erautrădate, totuşi de ochi , nişte ochi ce aruncau, din cînd în cînd, luciri de viclenie. Intr-un cuvînt, îl aveam ,în faţă pe acel individ, care, la prima vedere, nu prea prezintă încredere, dar care reuşeşte să-şi compenseze lipsa de „convingere fizică“ prin cuvînt, prin specularea credulităţii „adversarului“ ... Şi, pentru că actul de a-i păcăli pe oameni cere şi el o anume „tehnică“, am încercat să i-o „furăm“, în discuţiile noastre ce au avut, dincolo de de gravitatea faptului în sine, şi mult umor ... — Cum a fost, Dinule, cu fierăstrăul ? ... — Apăi, mai pe seară, am intrat în magazie ... Magazia era a socrului. A „luat“ , atunci doar un topor și-un fierăstrău. Nu era mare paguba și nimeni nu se putea supăra doar pentru atîta lucru ; erau, se știe, din aceeaşi familie ... Numai că „amintirile de familie“ au fost înstrăinate la Sîntionlunca contra unei sume rezonabile, vreo 125 lei... De fapt, ne va corecta însuși Dinu F. „banii i-am luat pentru porumb“... Schema e veche ! „Am un frate la Urziceni şi-o să treacă pe-aici cu porumb...“ Omul apucă momeala şi... începutul e, totuşi, greu. Tot în familie se fac „experienţele“. De data aceasta, „colea- I. LASCU, D. GIUREA ....... „ Diagnosticul social nu poate fi decit unul... (Continuare în pag. a 3-a) Anul V Nr. 548 VINERI, 28 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Cu citeva zile in urmă vizi- ltain staţiunea Vîlcele. Iarna ? I işi despletea zăpezile în şi- 1 roaie albe, pămîntul se năpus- l ^ tea în culori ce aminteau de ^ primăvară ori toamnă. Pretutindeni, oamenii de a- ţi ici pregăteau, frumos, odihna. 1 l Odihna acelor care vor veni... ’ / Cîţiva băietani trebăluiau lin- ) teză o căruţă. In centrul aten- iţiei Alexandru Molnar — elev 1 / în clasa a Vlll-a la Şcoala 1 . generală. Replici scurte, admi- [ l rative... ) 1 — Ai mai lucrat în piatră? l 1 — întreabă un tine, curios. / ij — Sigur, mai are acasă ci- ) 1 teva sculpturi... răspundea un altul care ştia mai multe... 1 1 M-am apropiat de grup. In j ^ căruţă stăteau curginţi, două 1 i forme durate in piatra roşia- \ l tică. Cu braţe subţiate parcă 1 de lumină, cu o privire adin- J \ cită în seninătatea dură, „Fiul 1 lui Darius“ îşi aştepta privi- l | torii. Sculptura, ca atare nu I \ păstrează totuşi elementele ) t compoziţionale clasice. Este, ţin dezordinea copilărească a \ 1 proporţiilor, un exemplu de 1 i sculptură naivă. Emoţia se \ I frîngea în liniile de forţă, pre- | 1 lungind sentimentul de ince- / t put... 1 ^ Cealaltă sculptură de fac- \ . tură decorativă, mult mai a- a \propiată genului, reprezenta 1 l o tinără cu o cofă. Destinată \ ! integrării unui edificiu — deci 1 1 avînd o funcționalitate preci- ’ t să, aceasta fusese concepută | 1 de la început intr-o îmbinare l } de motive decorative și sculp- . ț turale propriu-zise. 1 1 Ne vom opri aici, cu scurte- ^ ? Ie noastre considerații de sne- 1 1 cialitate, privind calitățile j (Contiinuare în pag. a3-aj i^_____________ I SORIN ANDREI ^ ______„1 Noua clădire a şcolii generale din cartierul Ciuc Foto : A. BARTHA m mm „ordinului muncii“ clasa i iii COLECTIVULUI Nu demult a apărut în presă ştirea că printre unităţile agricole cărora Consiliul de Stat le-a conferit „Ordinul Muncii11 clasa i, se numără şi întreprinderea Agricolă de Stat Sfîntu Gheorghe. Această înaltă distincţie s-a acordat pentru preocuparea activă a lucrătorilor, mecanizatorilor, tehnicienilor şi inginerilor la obţinerea, în anul 1971, a unor recolte mari de cartofi pe întreaga suprafaţă avută în cultură şi livrarea la fondul de stat a unor cantităţi sporite de cartofi. Inmînarea înaltei distincţii a avut loc, ieri, la Casa Agronomului din Arcuş. La festivitate au fost prezenţi majoritatea factorilor care au concurat la realizarea recoltei de 21.254 kg cartofi la ha, ci a obţinut I.A.S. Sfîntu Gheorghe în 1971 pe aproape 1.800 ha, cultivate cu această cultură. Rezultatele bune din anul trecut care s-au obţinut la cultura cartofului , a arătat ing. Anton Huniade, directorul Trustului de I.A.S. Covasna, se datoresc, în primul rând, tehnologiei corespunzătoare, lucrărilor la timp şi de bună calitate, pe care le-au desfăşurat mecanizatorii în tot cursul anului. Rezultatele obţinute în citeva ferme — printre care în cele de la Catalina, care a obţinut peste 30.000 kg cartofi, la ha, sau producţia medie de la Ozun de 27.000 kg la hectar*— demonstrează rezervele deosebit de mari de care dispune I.A.S.. Luînd cuvintul, şefii de ferme Gheorghe Szabó, de la Ozun şi Ladislau Ferencz, de la ferma nr- 14 din Catalina au mulţumit în numele colectivului de lucrători de la I.A.S. Sfîntu Gheorghe pentru înalta distincţie. După ce au arătat felul cum au lucrat şi rezultatele pe care le-au obţinut, au asigurat Comitetul judeţean de partid că în 1972, vor lucra mai bine şi vor obţine rezultate superioare atît la cultura cartofului, cit şi în celelalte activităţi. După inmînarea înaltei distincţii directorului Trustului de I.A.S., tovarăşul Carol Király, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P C.R., a felicitat pe toţi lucrătorii, mecanizatorii, tehnicienii şi inginerii pentru rezultatele obţinute la cultura cartofului. Totodată, şi-a exprimat convingerea că înalta apreciere care s-a acordat colectivului de lucrători de la I.A.S. de către Consiliul de Stat, va constitui un imbold în muncă, pentru obţinerea de succese asemănătoare şi în ramura creşterii animalelor. Producţiile obţinute în anul ce a trecut pot fi depăşite uşor în viitor, dacă vor fi lichidate deficienţele care au existat în multe din fermele I.A.S. In încheierea şedinţei festive comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii al Trustului judeţean de I.A.S. Covasna, a adresat o telegramă de mulţumire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat. DL L DE I.A.S. * Aspect de la solemnitate O nouă ■ instalaţie de decapare In cadrul acţiunilor de autoutilare, colectivul Fabricii de şuruburi din Tîrgu Secuiesc a proiectat, construit şi pus în funcţiune o instalaţie pentru decaparea materiei prime — necesară unui flux normal al producţiei. Demn de menţionat, este faptul că instalaţia, de mare productivitate asigură o calitate superioară a produselor, precum şi o înaltă eficienţă economică. ALBERT ISTÓK, corespondent Pe la începutul secolului XVI, un memorialist mongol îşi declara credinţa că legendara puritate a cerului Orientului nu aparţine decît acestui oraş. Frapantă pentru orice vizitator, transparenţa şi luminozitatea atmosferei Kabulului rămîne o inefabilă decantare a climei excesive a munţilor Hinducuş şi a vastelor platouri aride ce-le asediază din toate părţile. Statul a cărui capitală este s-a constituit, spre deosebire de altele vecine, abia la sfîrşitul secolului XVIII. Situarea lui central asiatică a făcut rînd pe rînd obiect de cucerire pentru persani, Alexandru cel Mare, arabi, huni, mongoli. Introdus în secolul IX, islamismul va imprima un caracter mai unitar "vieţii statelor*' dar în acelaşi timp a impus Afganistanului o lungă izolare externă, caracterizată prin sîngeroase dispute interne pentru putere între numeroase dinastii feudale. Antichitatea budistă a edificat, la numai 60 km nord de ILIE VASILE KABOL (Continuare în pag. a 4-a) Un imperativ major al eficienţei economice Asigurarea unui consum raţional de energie electrică luată, pe baza reglementărilor legale cuprinse în instrucţiunile pentru ameliorarea factorului de putere — a volumului de energie consumată — rezultă că multe întreprinderi din judeţ nu aplică măsurile tehnice de ameliorare sau reglare a factorului de putere, sub care se absoarbe energia electrică din sistemul energetic naţional, fapt ce ar aduce importante avantaje economice. Pentru a folosi aceste avantaje este necesar ca montarea instalaţiilor de compensare a puterii reactive să se facă numai cu avizul Inspecţiei generale energetice, pe baza calculului tehnico-economic al eficienţei economice a compensării puterii reactive. Dacă în urma montării unor instalaţii de compensare pentru care,în condiţiile H.C.M. 2763/68, nu s-a prezentat spre avizare calculul tehnico-economic s-ar realiza totuşi — din cauza unor erori în stabilirea mărimii instalaţiilor de compensare — valori ale factorului de putere în mediu rural care ar conduce la aplicarea reducerii tarifare, furnizorul nu va aplica aceste reduceri, decît dacă consumatorul va obţine avizul că instalaţia executată nu este supradimensionată, în raport cu factorul de putere optim dat de Inspecţia generală energetică, pe baza calculului economic ce urmează a fi prezentat de consumatori, privind eficienţa compensării. Astfel, în judeţul nostru sunt o serie de unităţi economice, care realizează un factor de putere destul de ridicat, depăşind astfel limita superioară a factorului de putere neutral, fără a se bucura însă de bonificaţiile îndreptăţite, tocmai din cauza neprezentării documentației tehnico-economice cum ar fi I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheorghe (0,98) ; I.I.L. „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc (0,98) ; I.I.L. ,,Lo’ calprod“ (0,99); I.J.G.C. — secția Tîrgu Secuiesc (0,99) și altele. Alte unități economice, care s-au încadrat în prevederile legale privitoare la compensarea puterii reactive se bucură de bonificații la tarifarea energiei electrice consumate. Astfel, I.M. Căpeni a realizat un factor de putere de 0,98, Fabrica de confecții Tîrgu Secuiesc — 0,99; I.I.L. „Spicul“ — 0,99; Fabrica de ţigarete — 0,98, obținînd importante bonificaţii, care reduc ponderea costului energiei electrice,în preţul de cost . Dar, din păcate, multe unităţi economice au neglijat aceasta problemă, fie că nu şi-au realizat instalaţii de compensare, fie că le-au realizat, dar în insuficientă măsură. Numărul acestor unităţi se ridică la peste 20, iar penalizările sunt foarte ridicate. Printre acestea cităm Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc care a plătit penalizări în valoare de peste 61.000 lei, secţia lăzi din Ing. BUTT OSCAR, director al Întreprinderii exploatare electro-energetică judeţul Covasna (Continuare în pag. a 3-a) Desfăşurarea normală a procesului de producţie din unităţile economice, este condiţionată în mare măsură şi de alimentarea, în cele mai bune condiţii, cu energie electrică. Este de la sine înţeles că întreprinderile sunt interesate să ia toate măsurile ce se impun pentru asigurarea unui consum raţional de energie electrică, fapt ce influenţează în mod favorabil asupra preţului de cost. Dintr-o analiză recent efec ■e de