Cuvîntul Nou, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 603-628)
1972-04-01 / nr. 603
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi a Consilului popular judeţean CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT CU NOUA ZILE MAI DEVREME Pe graficul întrecerii, colectivul Secţiei de fabricare a lăzilor din cadrul U.E.I.L. Intorsura Buzăului, a înscris un succes care ii face o deosebită cinste: realizarea planului trimestrial al producţiei globale, cu nouă zile mai devreme. Pe aerresa beneficiarilor au fost ftSpeÎMle peste prevederi, circa 12.000 lei, de sortimente diferite. O altă votă foarte bună, pe care colectivii secției o trece in ,,catalogul" faptelor sale deosebite: zece pe toată linia la capitolul ,,calitatea produselor'1 — atît la cele destinate exportului cit și pentru beneficiarii interni. In trimestrul acesta n-a fost înregistrat nici un refuz legat de calitate. Deopotrivă s-au afirmat în întrecere, prin conştiinciozitatea cu care au lucrat, muncitorii şi muncitoarele din schimbul condus de maiştrii Ion Stoica, V. Neagoe şiIh. Bularea. Trimestrul 11 se anunţă cu rezultaite asemănătoare pentru colectivul acestei secţii. LA FABRICA DE ŢIGARETE După cum am fost informaţi în cursul zilei de ieri, colectivul Fabricii de ţigarete din Sfîntu Gheorghe şi-a realizat pe data de 31 martie planul trimestrial la producţia marfă, raportînd în acelaşi timp îndeplinirea planului şi la toate sortimentele de fabricaţie. Aceasta va permite realizarea unei producţii suplimentare pînă la sfîrşitul trimestrului de 13 tone produse, producţie ce are desfacerea asigurată. 50.000 m.p. ŢESĂTURI PESTE PLAN ! Textilistele de la uzina „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, au încheiat primul pătrar al anului cu un bilanţ de realizări ce le face cinste. Cîteva date concrete se impun. Ni le-a furnizat tov. ing. Ioan Ferenc, şeful serviciului plan al uzinei, Iată-le: U 50.000 m.p. ţesături diferite, peste prevederile de plan ale întregului trimestru; ■ Piese de schimb în valoare de 120.000 lei, realizate suplimentar, pentru nevoile proprii; Ä Obligaţiile contractuale asumate faţă de cei peste 100 de beneficiari ai produselor uzinei, au fost onorate în totalitate şi la termen. — Ceea ce este foarte important — a ţinut să aprecieze interlocutorul — este că sarcinile planificate pe trimestrul I au fost realizate la aboolut toţi indicatorii şi la toate cele 25 de articole aflate în fabricaţia curentă. Despre fruntaşii uzinei — despre Cei care s-au evidenţiat în mod deosebit în perioada celor trei luni de activitate productivă — ne-a vorbit tov. Bodi Ecaterina — secretară a comitetului sindicatului, de aici. Am reţinut astfel, numele ţesătoarelor Benedek Agneta, Domokos Elena, Pali Anna, Potyo Maria, ale filatoarelor Ecer Sarlota, Török Elisabeta, și al muncitorilor finisori Pali Geza, Cala Arpad și Maksai Andrei. La turnătoria de fontă a I.I.L. „Localprod" Se va încheia jocul de-a termenele? @ Da! La .10 iunie a.c. — promite inginerul șef al D.I.L. — Ernest Kiss. 0 Măsuri s-au luat; oare se vor finaliza? • I.J.C.M. — îşi va termina lucrările la 25 aprilie? • Avem asigurate toate comiţiile materiale... dar ne lipsesc cadrele! Ce e de făcut? Turnătoria de fontă a I.I.L., ,,Localprod“ trebuia încă de anul trecut să intre în funcţiune, dar, din păcate, datorită lipsei ce preocupare a conducerii întreprinderii, cât şi a Direcţiei de industrie locală lucrările la acest obiectiv au fost tergiversate, ajungîndu-se în situaţia ca turnătoria nici în primul trimestru al acestui an să nu producă. Ziarul nostru, la timpul potrivit, a arătat pe larg caurele ce au generat această situaţie necorespunzătoare, arătînd că se impun măsuri energice pentru accelerarea finalizării turnătoriei de fontă. Redacţia ziarului nostru şi-a propus să urmărească îndeaproape modul cum se realizează în practică planul de măsuri întocmit de Direcţia de industrie locală, în vederea dării în funcţiune în cel mai scurt timp a turnătoriei de fontă. Conform reactualizării graficului de execuţie, ne precizează tovarăşul Ernest Kiss, inginerul şef al Direcţiei de industrie locală, noul termen de dare în funcţiune este de 30 iunie a.c. — Se va respecta acest termen? — Da! Indiscutabil, da! S-au luat toate măsurile ce se impun pentru ca acest termen să fie respectat. — Adică? — S-au contractat unele utilaje care ne lipseau, cu uzina „Independenţa“ Sibiu, cum ar fi maşina ele sablat, maşina de frămîntat, uti\aje necesare completării fluxului tehnologic. — Care e termenul de livrare a acestor utilaje? — 30 august, dar acest lucru nu influenţează punerea în funcţiune. — La 30 iunie, turnătoria va funcţiona la Parametrii proiectaţi? — Nu, numai cu 75 la sută din capacitate. — Constructorul mai are de executat lucrări? — Da! Dar speram că vor fi terminate la 25 aprilie. — Suntem informaţi că s-au achiziţionat mai de mult unee utilaje necesare turnătoriei ce nu au fost montate nici ţină in prezent. .. — Da, aşa stau lucrurile. Urmează ca I.T.L. „Localprod" să soluţioneze problema reciclării nisipului de formare şi să pună în funcţiune cuptorul eie uscat minereuri şi forme, precum şi cel de uscat nisip. Consider că avem create toate condiţiile materiale — suprafeţe de producţie, utilaje — şi unele posibilităţi ele contractare a produselor pentru ca, după 30 iunie să putem produce în condiţii normale. — Aţi uitat totuşi o problemă, după părerea noastră, foarte im-I). TOMA (Continuare in pag. a 3-a) ÎN PAGINA A 2-A MUH.MI Atenţia deosebită acordată problemelor dezvoltării conştiinţei socialiste, ale aşezării relaţiilor sociale pe principiile ferme ale echităţii şi eticii comuniste — atenţie consfinţită de Plenara din 3—5 noiembrie 1971— a devenit deja realitate, o problemă „la zi" adăugată firesc celorlalte coordonate ale edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Concretizarea valoroaselor măsuri ale Plenarei, ca şi permanentizarea lor vizează, printre altele, aşezămintele culturale de la oraşe şi sate, pe acei factori responsabili în îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a oamenilor muncii. Iată de ce, o privire — dar cit se poate de realistă — asupra activităţii acestor aşezăminte (casa de cultură, căminul cultural, clubul tineretului) ni se pare firească, necesară chiar, materialul de faţă dorind ca, dincolo de notaţia unor lucrări bune sau mai puţin bune, să ofere o viziune de ansamblu asupra activităţii din bazinul Buzaie-lor, anumite experienţe din care cei în cauză pot trage nişte concluzii... PREOCUPĂRILE RENASC DIN ... (FOSTA) INACTIVITATE Preocupările centrului Barcani, renasc din ... (fosta) inactivitate. Astfel, la concursul de teatru din luna februarie, acesta a prezentat două formaţii (Barcani şi Sărămaş) în care au fost cuprinşi peste 30 de artişti amatori din comună. O notă bună pentru cadrele didactice de aici care, deşi nu au participat ca artişti (de multe ori, acest lucru ,se face în exclusivitate !...) au pregătit spectacolele . Tot în centrul Barcani a fost organizat, pentru prima oară în judeţul nostru, un concurs între colectivele căminelor culturale din Barcani, Sărămaş, Lădăuţi şi Valea Mare, concurs intitulat „Dialog pe aceeaşi scenă“, întrecerea artistică, dincolo de faptul că a constituit o înviorare (necesară) a atmosferei spirituale, a adus în atenţie participarea susţinută (în primul rînd, numeric) a tinerilor, care, în diferitele formaţii artistice au jucat, sau au cîntat cot la cot cu bătrînii a căror însufleţire a avut şi ea un rol de stimul... Sitimiţia prezentată îşi are „nucleul“, in special la căminul cultural din satul Lădăuţi, ea purtînd printre altele „semnătura“ directorului căminului cultural, Paul Voinescu. Acum, cînd (totuşi) există un început, cînd preocupările (sperăm de lungă durată ...) au renăscut, suntem de părere că nu atît,aspectul calitativ este cel mai important, ci participarea, angrenarea a înşişi tinerilor în organizarea manifestărilor cultural-artistice, urmînd ca „itinerarul“ normal să fie indicat de factorii responsabili. Sperăm — şi repetăm această dorinţă — ca frumoasele iniţiative ale centrului Barcani să nu rămînă o ... amintire, ci să constituie un început de drum necesar pe tărîmul cultural-educativ. NU SUNT PROFESIONIŞTI, CI NUMAI AMATORI ! ... Această posibilă „scuză“ a membrilor brigăzii de agitaţie din Zăbrătău, (pregătită de profesoara Stela Chicoş) consfinţeşte acea renunţare la profesionism în favoarea satirizării (chiar cu mijloacele amatorismului) a unor aspec- AL. STÄUBLE, DAN GIUREA La căminele culturale din Ţara Buzaielor Din serii se uzitate şi perşi i trupeazi sucverenţă cesul JCo 11 ţi nu arein pag. a 3-a) ! I.I.L. ,,Mobila" Cu planul trimestrial de export realizat Acordînd o atenţie sporită realizării exemplare a sarcinilor de export, îmbunătăţirii acesteia, colectivul I. I. L. „Mobila" a raportat pe data de 27 martie a.c. realizarea planului de export pe primul trimestru al acestui an. Pînă la sfîrșitul trimestrului întreprinderea va realiza o producție suplimentară pentru export, cu desfacerea asigurată, de cca. 100.000 Iei valută. Consemnînd cele de mai sus, apreciem că acest rezultat se înscrie în cadrul preocupărilor ce există la I. I. L. „Mobila" pentru ca unitatea să se înscrie anul acesta printre colectivele fruntașe. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN SUDAN Sosirea la Khartum Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a sosit la Khartum, intr-o vizită oficială, la invitaţia preşedintelui Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. La coborîrea din avion, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi conducătorul Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed Numeiry, îşi string mîinile cu căldură. Şeful statului sudanez, împreună cu soţia sa, Eusein Numeiry, întîmpină, de asemenea, cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Conducătorul statului român prezintă apoi pe tovarăşii Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, Corneliu Mancsai, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, şi celelalte persoane oficiale care îl însoţesc în călătoria sa în ţările africane. In întîmpinarea oaspeţilor au venit, de asemenea, prim-vicepreşedintele republicii, Abubnkr Awadallah, secretarul general al Uniunii Socialiste Sudaneze, Maamoud Awad-Abu Zeid, membri ai Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze, membri ai guvernului, guvernatorul provinciei Khartum, care prezintă omagiile lor solilor ţării noastre. In cinstea oaspeţilor, a fost alcătuită o misiune de onoare, din care fac parte Osman Abu Al- Gasim, membru al Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze, Mansour Khaled, ministrul afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei. Sunt de faţă şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Khartum Ceremonia militară se desfăşoară într-o ambianţă festivă, pe aeroport fiind abordate nenumărate steaguri româneşti şi sudaneze. Sunt intonate imnurile de stat ale României socialiste şi Sudanului, în timp ce răsună 21 salve de artilerie. Preşedintele Isicolae Ceauşescu, pe un podium de onoare, primeşte, alături de Gaafar Numeiry, raportul comandantului gărzii, după care, însoţit de şeful statului sudanez, trece în revistă ostaşii care prezintă armele. Cei doi şefi de stat şi soţiile lor, împreună cu personalităţile române şi sudaneze, s-au îndreptat apoi spre Palatul Poporului, reşedinţa pusă la dispoziţia oaspeţilor. în drum, grupuri masive de locuitori ai capitalei salută cu prietenie pe solii ţării noastre, aplaudă îndelung pe cei doi şefi de stat. Sute și sute de (Continuare in pag. a 4-a) Dineu în cinstea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Cu prilejul vizitei pe care şeful statului român o întreprinde în Sudan, preşedintele Gaafar Mohammed Numeiry şi doamna Busein Numeiry au oferit joi seara un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. La dineu, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte: Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, şi celelalte persoane oficiale care îl însoţesc pe şeful statului român în călătoria sa în ţările africane. Din partea sudaneză au participat prim-vicepreşedintele republicii, Abubakr Awadallah, secretarul general al Uniunii Socialiste Sudaneze, Maamoud Awad Abu Zeid, și Osman Abu Al Găsim, membri ai Biroului Politic al U.S.S., Mansour Khaled, ministrul afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al Akib, ministrul industriei și minelor, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei. In timpul dineului, preşedintele Gaafar Nuneiry şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. CONTUL 45 Locuitorii judeţului nostru răspund prin acţiuni concrete la chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste privind instituirea Fondului de solidaritate şi sprijinire a mişcărilor de eliberare naţională, a tinerelor state independente, a ţărilor în curs de dezvoltare precum şi pentru ajutorarea populaţiei din unele tari în căzul unor calamităţi naturale. Ca rezultat al ansamblului de măsuri luate şi acţiunilor întreprinse pînă acum, în Contul 45 au fost depuse importante sume de bani. Astfel, pînă la 21 martie, din contribuţia benevolă a populaţiei prin cumpărare de timbre, insigne, cocarde şi alte materiale emise şi destinate Fondului de solidaritate internaţională, a fost acumulată suma de 78.435 lei. Prin diverse manifestări cultural-sportive iniţiate, diverse organizaţii de masă, obşteşti, cooperatiste sau profesionale au realizat 10.000 lei, iar din fondurile proprii au depus în Contul 45 suma de 2.250 lei. Avem convingerea că toate acţiunile cuprinse in planurile de măsuri ale consiliilor orăşeneşti şi comunale ale Frontului Unităţii Socialiste vor fi concretizate la termenele planifica-,te și cu rezultatele scontate. II. LEVENTE în aceste zile pe ogoarele I.A.S. Ozun se lucrează intens la plantarea cartofilor foto : A. BARIHA Exemplul unităţilor fruntaşe să fie urmat de toate cooperativele agricole de producţie Vremea bună, care s-a menţinut şi în zilele trecute a permis cooperativelor agricole din judeţ să intensifice activitatea la lucrările de semănat. Intr-o perioadă relativ scurtă — de luni pînă joi, — în sectorul cooperatist agricol s-a realizat 11 la sută din planul de însămînţări şi se prevede în zilele următoare o creştere a ritmului lucrărilor agricole,, prin punerea treptată în funcţiune a întregului utilaj agricol, dintre care multe maşini zac nefolosite deocamdată. Ne referim în special la maşinile deplantat cartofi, neutilizate în cooperativele agricole, pentru faptul că mai sunt încă cooperatori (şi din păcate şi specialişti) care susţin că nu este bine să începi plantatul cartofilor înainte de 1 aprilie. Cum această dată a sosit, să sperăm că de-acum înainte nimic nu va mai împiedica buna desfăşurare a lucrărilor din această campanie. Trebuie, să arătăm totuşi, că în unităţile agricole de stat aparţinătoare Trustului judeţean I.A.S., cartofii s-au plantat deja pe o suprafaţă de peste 230 de hectare, ceea ce este o realizare de două ori mai mare, faţă de aceea din cooperativele agricole. Să nu uităm că I.A.S. are ele plantat cu cartofi o suprafaţă de 7 ori mai mică decit cooperativele agricole din judeţ, în I.A.S. însă, considerentul începerii plantatului a fost nu data din calendar, ci starea vremii şi a solului, factorii care concură în primul rînd la dezvoltarea normală a plantelor. Exemplul I.A.S. a fost urmat de către mai multe cooperative agricole, care au început şi ele plantatul cartofilor. Printre acestea se numără : cele din Zagon, Valea Crişului, Tîrgu Secuiesc, Păpăuţi, Hăghig, Chichiş şi Arad. In schimb in alte unităţi cooperatiste, ca cele din Arcuş, Mărtineni, Petriceni, Poian, Turia, Sînzieni şi încă în alte cîteva, lucrările de însămînţări se desfăşoară foarte anevoios. D. SZABÓ SITUAŢIA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE PRIMĂVARA IN UNITĂȚILE AGRICOLE COOPERATISTE DIN JUDEȚ, LA 30 MARTIE 1972 ■ Denumirea C.A.P. M £ O £ 5 Semănat V» Denumirea C.A.P. Pregătit teren V« %V CD/ Aita Mare 55 35 Lemnia 38 32 Aita Seacă 28 24 Visnău 35 25 Aninoasa 67 41 Uunga 41 31 Araci 43 32 Malnaş 338 Arcuş 35 20 Mărtineni 46 18 Baraolt 71 52 Mereni 63 26 Băţanii Mari 50 39 Micfalău 17 13 Belin 65 59 Moacşa 52 48 Biborţeni 45 34 Ojdula 60 37 Bicsad 3 3 Ozun 49 48 Bodoc 53 39 Păpăuţi 74 55 Boroşneul Mare 33 31 Petriceni 29 19 Brateş 47 36 Poian 22 16 Brăduţ 60 40 Reci 48 44 Catalina 45 37 Sfintu Gheorghe 62 23 Căpeni 48 46 Sintionlunca 48 38 Cornat 37 33 Sînzieni 31 25 Chichiş 48 45 Tamaşfalău 36 31 Chilieni 61 41 Tîrgu Secuiesc 44 24 Covasna 74 41 Turia 31 19 Dalnic 38 34 Valea Crişului 45 34 Esternie 50 32 Virghiş 44 39 Ghidfalău 37 31 Zagon 56 47 Ghelinţa 46 28 Zăbala 48 38 Hăghig 59 34 Ilieni 34 30 Total 44 33 Ghici ciuperci ■i? După-amiază însorită de primăvară. Stau pe una din băncile frumosului parc din oraşul Covasna, şi ascult fermecat susurul pinului cu acelaşi nume, ce se strecoară zglobiu, prin albia pietruită, curăţată de curînd de gunoaiele de tot felul... In jurul meu, forfotă mare. Sunt grădinarii urbei care tocmai finisează ultimele brazde ale parcului... Panseluţe, zambile şi bujori, lalele, narcise şi lăcrămioare, iasomie şi „nu mă uita“ incintă ochii cu paleta lor multicoloră, „sensibilizează“ nările cu un parfum discret şi suav ... In faţă, între banca pe care mă aflu şi Hanul turistic, ciuperca — vestita ciuperca, o valenţă certă a personalităţii oraşului — se răsfaţă în lumina soarelui. De sub abajurul ei metalic acoperit cu haină nouă de vopsea — apa cristalină — apă minerală — curge, cu stropi mari, cristalini şi reci ca gheaţa. Localnicii, vizitatorii oraşului, nu-şi amintesc, ca ea, ciuperca, să se fi oprit vreodată din funcţia atît de personală pe care o îndeplineşte. Excepţii au fost poate, în perioada gerurilor de peste iarnă. Acum însă, funcţionează continuu (prin grija edililor oraşului), spre satisfacţia însetaţilor, a tuturor nou veniţilor în oraş, care nu contenesc cu laudele : „Excepţional !“, „Ingenioasă chestie, şi cit de bine venită !“. Unii, apreciază că „simpatica ciupercuţă“ le este prima şi cea mai originală cunoştinţă cu oraşul. Şi tot ei sunt de părere că nici nu se putea de L. INFOR ^ (Continuare in pag. a 3-a) \ ? *