Cuvîntul Nou, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 603-628)

1972-04-01 / nr. 603

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi a­ Consilului popular judeţean CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT CU NOUA ZILE MAI DEVREME Pe graficul întrecerii, colecti­vul Secţiei d­e fabricare a lăzilor d­in cadrul U.E.I.L. Intorsura Bu­zăului, a înscris un succes care ii face o deosebită cinste: reali­zarea planului trimestrial al pro­ducţiei globale, cu nouă zile mai devreme. Pe aerresa beneficiarilor au fost ftSpeÎMle peste prevederi, circa 12.000 lei, de sortimente diferite. O altă votă foarte bună, pe care colectivii secției o trece in ,,catalogul" faptelor sale deosebi­te: zece pe toată linia la capito­lul ,,calitatea produselor'1 — atît la cele destinate exportului cit și pentru beneficiarii interni. In tri­mestrul acesta n-a fost înregis­trat nici un refuz legat de cali­tate. Deopotrivă s-au afirmat în în­trecere, prin conştiinciozitatea cu care au lucrat, muncitorii şi muncitoarele din schimbul con­dus de maiştrii Ion­ Stoica, V. Neagoe şi­­Ih. Bularea. Trimestrul 11 se anunţă cu re­zultaite asemănătoare pentru co­lectivul acestei secţii. LA FABRICA DE ŢIGARETE După cum am fost informaţi în cursul zilei de ieri, colectivul Fabricii de ţigarete din Sfîntu Gheorghe şi-a realizat pe data de 3­1 martie planul trimestrial la producţia marfă, raportînd în a­­celaşi timp îndeplinirea planului şi la toate sortimentele de fabri­caţie. Aceasta va permite reali­zarea unei producţii suplimenta­re pînă la sfîrşitul trimestrului de 13 tone produse, producţie ce are desfacerea asigurată. 50.000 m.p. ŢESĂTURI PESTE PLAN ! Textilistele de la uzina „Olt­ul“ d­in Sfîntu Gheorghe, au încheiat primul pătrar al anului cu un bilanţ de realizări ce le face cin­ste. Cîteva date concrete se im­pun. Ni le-a furnizat tov. ing. Ioan Ferenc­, şeful serviciului plan al uzinei, Iată-le: U 50.000 m.p. ţesături diferite, peste prevederile de plan ale în­tregului trimestru; ■ Piese de schimb în valoare de 120.000 lei, realizate suplimen­tar, pentru nevoile proprii; Ä Obligaţiile contractuale a­­sumate faţă de cei peste 100 de beneficiari ai produselor uzinei, au fost onorate în totalitate şi la termen. — Ceea ce este foarte impor­tant — a ţinut să aprecieze inter­locutorul — este că sarcinile pla­nificate pe trimestrul I au fost realizate la aboolut toţi indica­torii şi la toate cele 25 de arti­cole aflate în fabricaţia curentă. Despre fruntaşii uzinei — des­pre Cei care s-au evidenţiat în mod deosebit în perioada celor trei luni de activitate producti­vă — ne-­a vorbit tov. Bodi Eca­­terina — secretară a comitetului sindicatului, de aici. Am reţinut astfel, numele ţesătoarelor Bene­dek Agneta, Domokos Elena, Pali Anna, Potyo Maria,­­ ale fila­toarelor Ec­er Sarlota, Török E­­lisabeta, și al muncitorilor fini­sori Pali Geza, Cala Arpad și Maksai Andrei. La turnătoria de fontă a I.I.L. „Localprod" Se va încheia jocul de-a termenele? @ Da! La .­10 iunie a.c. — promite inginerul șef al D.I.L. — Ernest Kiss. 0 Măsuri s-au luat; oare se vor finaliza? • I.J.C.M. — îşi va termina lucrările la 25 aprilie? • Avem asigurate toate comiţiile materiale... dar ne lipsesc cadrele! C­­e e de făcut? Turnătoria de fontă a I.I.L., ,,Localprod“ trebuia încă de a­­nul­ trecut să intre în funcţiune, dar, din păcate, datorită lipsei ce preocupare a conducerii între­prinderii, cât şi a Direcţiei de industrie locală lucrările la acest obiectiv au fost tergiversate, a­­­jungîndu-se în situaţia ca turnă­toria nici în primul trimestru al acestui an să­ nu producă. Ziarul nostru, la timpul potrivit, a ară­tat pe larg caurele ce au generat această situaţie necorespunzătoa­re, arătînd că se impun măsuri energice pentru accelerarea fina­lizării turnătoriei de fontă. Redacţia ziarului nostru şi-a propus să urmărească îndeaproa­pe modul cum se realizează în practică planul de măsuri întoc­mit de Direcţia de industrie lo­cală, în vederea dării în funcţiu­ne în cel mai scurt timp a turnă­toriei de fontă.­­ Conform reactualizării gra­ficului de execuţie, ne precizea­ză tovarăşul Ernest Kiss, ingine­rul şef al Direcţiei de industrie locală, noul termen de dare în funcţiune este de 30 iunie a.c. — Se va respecta acest ter­men? — Da! Indiscutabil, da! S-au luat toate măsurile ce se impun pentru ca acest termen să fie respectat. — Adică? — S-au contractat unele uti­laje care ne lipseau, cu uzina „Independenţa“ Sibiu, cum ar fi maşina ele sablat, maşina de fră­­mîntat, uti\aje necesare comple­tării fluxului tehnologic. — Care e termenul de livrare a acestor utilaje? — 30 august, d­ar acest lucru nu influenţează punerea în func­ţiune. — La 30 iunie, turnătoria va funcţiona la Parametrii proiec­taţi? — Nu, numai cu 75 la sută din capacitate. — Constructorul mai are de executat lucrări? — Da! Dar speram că vor fi terminate la 25 aprilie. — Suntem­ informaţi că s-au a­­ch­iz­iţionat mai de mult une­e u­­tilaje necesare turnătoriei ce nu au fost montate nici ţină in pre­zent. .. — Da, aşa stau lucrurile. Ur­mează ca I.T.L. „Localprod" să soluţioneze problema reciclării nisipului de formare­ şi să pună în funcţiune cuptorul eie uscat minereuri şi forme, precum şi cel de uscat nisip. Consider că a­­vem create toate condiţiile ma­teriale — suprafeţe de produc­ţie, utilaje — şi unele posibili­tăţi ele contractare a produselor pentru ca, după 30 iunie să pu­tem produce în condiţii normale. — Aţi uitat totuşi o problemă, după părerea noastră, foarte im-I). TOMA (Continuare in pag. a 3-a) ÎN PAGINA A 2-A MU­H.MI Atenţia deosebită acordată problemelor dezvoltării con­ştiinţei socialiste, ale aşezării relaţiilor sociale pe principiile ferme ale echităţii şi eticii co­muniste — atenţie consfinţită de Plenara din 3—5 noiembrie 1971­­— a devenit deja reali­tate, o problemă „la zi"­ adău­gată firesc celorlalte coordo­nate ale edificării societăţii socialiste multilateral dezvol­tate. Concretizarea valoroase­lor măsuri ale Plenarei, ca şi permanentizarea lor vizează, printre altele, aşezămintele culturale de la oraşe şi sate, pe acei factori responsabili în îmbunătăţirea activităţii poli­­tico-ideologice, de educare marxist-leninistă a oamenilor muncii. Iată de ce, o privire — dar cit se poate de realistă — asupra activităţii acestor a­­şezăminte (casa de cultură, căminul cultural, clubul tine­retului) ni se pare firească, necesară chiar, materialul de faţă dorind ca, dincolo de no­taţia unor lucrări bune sau mai puţin bune, să ofere o vi­ziune de ansamblu asupra ac­tivităţii din bazinul Buzaie-­­lor, anumite experienţe din care cei în cauză pot trage nişte concluzii... PREOCUPĂRILE RENASC DIN ... (FOSTA) INACTIVI­TATE Preocupările centrului Bar­­cani, renasc din ... (fosta) inac­tivitate. Astfel, la concursul de teatru din luna februarie, acesta a prezentat două for­maţii (Barcani şi Sărămaş) în care au fost cuprinşi peste 30 de artişti amatori din comună. O notă bună pentru cadrele di­dactice de aici care, deşi nu au participat ca artişti (de multe ori, acest lucru ,se face în exclusivitate !...) au pregă­tit spectacolele­ . Tot în­­ cen­trul Barcani a fost organizat, pentru prima oară în judeţul nostru, un concurs între co­lectivele căminelor culturale din Barcani, Sărămaş, Lădăuţi şi Valea Mare, concurs inti­tulat „Dialog pe aceeaşi sce­nă“, întrecerea artistică, din­colo de faptul că a constituit o înviorare (necesară) a atmos­ferei spirituale, a adus în a­tenţie participarea susţinută (în primu­l rînd, numeric) a tinerilor, care, în diferitele formaţii artistice au jucat, sau au cîntat cot la cot cu bătrî­­nii a căror însufleţire a avut şi ea un rol de stimul... Sitim­­iţia prezentată îşi are „nu­cleul“, in special la căminul cultural din satul Lădăuţi, ea purtînd printre altele „sem­nătura“ directorului căminu­lui cultural, Paul Voinescu. Acum, cînd (totuşi) există un început, cînd preocupările (sperăm de lungă durată ...) au renăscut, suntem­ de părere că nu atît,aspectul calitativ este cel mai important, ci partici­parea, angrenarea a înşişi ti­nerilor în organizarea mani­festărilor cultural-artistice, ur­­mînd ca „itinerarul“ normal să fie indicat de factorii respon­sabili. Sperăm — şi repetăm aceas­tă dorinţă — ca­ frumoasele­ iniţiative ale centrului Barcani să nu rămînă o ... amintire, ci să constituie un început de drum necesar pe tărîmul cul­­tural-educativ. NU SUNT PROFESIONIŞTI, CI NUMAI AMATORI ! ... Această posibilă „scuză“ a membrilor brigăzii de agitaţie din Zăbrătău, (pregătită de profesoara Stela Chicoş) con­sfinţeşte acea renunţare la profesionism în favoarea sa­tirizării (chiar cu mijloacele amatorismului) a unor aspec- AL. STÄUBLE, DAN GIUREA La căminele culturale din Ţara Buzaielor Din serii se u­­­zitate şi perşi i trupeazi suc­­verenţă cesul JCo 11 ţi nu ar­ein pag. a 3-a) ! I.I.L. ,,Mobila" Cu planul trimestrial de export realizat Acordînd o atenţie sporită realizării exemplare a sarcini­lor de export, îmbunătăţirii acesteia, colectivul I. I. L. „Mobila" a raportat pe da­ta de 27 martie a.c. rea­lizarea planului de export pe primul trimestru al acestui an. Pînă la sfîrșitul trimestru­lui întreprinderea va realiza o producție suplimentară pentru export, cu desfacerea asigura­tă, de cca. 100.000 Iei valută. Consemnînd cele de mai sus, apreciem că acest rezultat se înscrie în cadrul preocupărilor ce există la I. I. L. „Mobila" pentru ca unitatea să se în­scrie anul acesta printre co­lectivele fruntașe. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN SUDAN Sosirea la Khartum Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a so­sit la Khartum, intr-o vizită ofi­cială, la invitaţia preşedintelui Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Moham­med Numeiry. La coborîrea din avion, preşe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi conducăto­rul Republicii Democratice Su­dan, Gaafar Mohammed Nu­meiry, îşi string mîinile cu căl­dură. Şeful statului sudanez, îm­preună cu soţia sa, Eusein Nu­meiry, întîmpină, de asemenea, cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Conducătorul statului român prezintă apoi pe tovarăşii Ion Păţan, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, ministrul co­merţului exterior, Corneliu Ma­ncsai, ministrul afacerilor exter­ne, Bujor Almăşan, ministrul mi­nelor, petrolului şi geologiei, şi celelalte persoane oficiale care îl însoţesc în călătoria sa în ţă­rile africane. In întîmpinarea oaspeţilor au venit, de asemenea, prim-vice­­preşedintele republicii, Abubnkr Awadallah, secretarul general al Uniunii Socialiste Sudaneze, Ma­­amoud Awad-Abu Zeid, membri ai Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze, membri ai guvernului, guvernatorul provin­ciei Khartum, care prezintă o­­magiile lor solilor ţării noastre. In cinstea oaspeţilor, a fost al­cătuită o misiune de onoare, din care fac parte Osman Abu Al- Gasim, membru al Biroului Po­litic al Uniunii Socialiste Suda­neze, Mansour Khaled, ministrul afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib,­­ ministrul in­dustriei și minelor, Ibrahim Mo­­neim Mansour, ministrul econo­miei. Sunt de faţă şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Khar­tum Ceremonia militară se desfă­şoară într-o ambianţă festivă, pe aeroport fiind abordate nenumă­rate steaguri româneşti şi suda­neze. Sunt intonate imnurile de stat ale României socialiste şi Sudanului, în timp ce răsună 21 salve de artilerie. Preşedintele Isicolae Ceauşescu, pe un po­dium de onoare, primeşte, ală­turi de Gaafar Numeiry, rapor­tul comandantului gărzii, după care, însoţit de şeful statului su­danez, trece în revistă ostaşii care prezintă armele. Cei doi şefi de stat şi soţiile lor, împreună cu personalităţile române şi sudaneze, s-au îndrep­tat apoi spre Palatul Poporului, reşedinţa pusă la dispoziţia oas­peţilor. în drum, grupuri masi­ve de locuitori ai capitalei sa­lută cu prietenie pe solii ţării noastre, aplaudă îndelung pe cei doi şefi de stat. Sute și sute de (Continuare in pag. a 4-a) Dineu în cinstea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Cu prilejul vizitei pe care şe­ful statului român o întreprinde în Sudan, preşedintele Gaafar Mohammed Numeiry şi doamna Busein Numeiry au oferit joi sea­ra un dineu în cinstea preşedin­telui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. La dineu, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte: Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, minis­trul comerţului exterior, Corne­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, minis­trul minelor, petrolului şi geolo­giei, şi celelalte persoane oficia­le care îl însoţesc pe şeful sta­tului român în călătoria sa în ţă­rile africane. Din partea sudaneză au parti­cipat prim-vicepreşedintele repu­blicii, Abubakr Awadallah, se­cretarul general al Uniunii So­cialiste Sudaneze, Maamoud A­­wad Abu Zeid, și Osman Abu Al Găsim, membri ai Biroului Poli­tic al U.S.S., Mansour Khaled, ministrul afacerilor externe, Ah­med Abdel Rahman Al Akib, mi­nistrul industriei și minelor, Ibrahim Moneim Mansour, minis­trul economiei. In timpul dineului, preşedinte­le Gaafar Nuneiry şi preşedin­tele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. CONTUL 45 Locuitorii judeţului nostru răs­pund prin acţiuni concrete la chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste pri­vind instituirea Fondului de so­lidaritate şi sprijinire a mişcări­lor de eliberare naţională, a ti­nerelor state independente, a ţărilor în curs de dezvoltare pre­cum şi pentru ajutorarea popu­­laţiei din unele tari în căzul unor calamităţi naturale. Ca rezultat al ansamblului de măsuri­ luate şi acţiunilor între­prinse pînă acum, în Contul 45 au fost depuse importante sume de bani. Astfel, pînă la 21 mar­tie, din contribuţia benevolă a populaţiei prin cumpărare de timbre, insigne, cocarde şi alte materiale emise şi destinate Fon­dului de solidaritate internaţio­nală, a fost acumulată suma de 78.435 lei. Prin diverse manifes­tări cultural-sportive iniţiate, diverse organizaţii de masă, ob­şteşti, cooperatiste sau profesio­nale au realizat 10.000 lei, iar din fondurile proprii au depus în Contul 45 suma de 2.250 lei. Avem convingerea că toate acţiunile cuprinse in planurile de măsuri ale consiliilor orăşe­neşti şi comunale ale Frontului Unităţii Socialiste vor fi con­cretizate la termenele planifica-,­te și cu rezultatele scontate. II. LEVENTE în aceste zile pe ogoarele I.A.S. Ozun se lucrează intens la plan­tarea cartofilor foto : A. BAR­IHA Exemplul unităţilor fruntaşe să fie urmat de toate cooperativele agricole de producţie Vremea­ bună, care s-a men­ţinut şi în zilele trecute a permis cooperativelor agricole din judeţ să intensifice activitatea la lu­crările de semănat. Intr-o peri­oadă relativ scurtă — de luni pînă joi, — în sectorul coopera­tist agricol s-a realizat 11 la sută d­in planul de însămînţări şi se prevede în zilele urmă­toare o creştere a ritmului lu­crărilor agricole,, prin punerea treptată în funcţiune a întregu­lui utilaj agricol, dintre care multe maşini zac nefolosite deo­camdată. Ne referim în special la maşinile de­­plantat cartofi, neutilizate în cooperativele agri­cole, pentru faptul că mai sunt încă cooperatori (şi din păcate şi specialişti) care susţin că nu este bine să începi plantatul car­tofilor înainte de 1 aprilie. Cum această dată a sosit, să sperăm că de-acum înainte nimic nu va mai împiedica buna desfăşurare a lucrărilor din această campanie. Trebuie, să arătăm totuşi, că în unităţile agricole de stat apar­ţinătoare Trustului judeţean I.A.S., cartofii s-au plantat deja pe o suprafaţă de peste 230 de hectare, ceea ce este o rea­lizare de două ori mai mare, fa­ţă de aceea din cooperativele a­­gricole. Să nu uităm că I.A.S. are ele plantat cu cartofi o su­prafaţă de 7 ori mai mică decit cooperativele agricole din judeţ, în I.A.S. însă, considerentul în­ceperii plantatului a fost nu data din calendar, ci starea vre­mii şi a solului, factorii care concură în primul rînd la dez­voltarea normală a plantelor. Exemplul I.A.S. a fost urmat de către mai multe cooperative agricole, care au început şi ele plantatul cartofilor. Printre a­­cestea se numără : cele din Za­­gon, Valea Crişului, Tîrgu Se­cuiesc, Păpăuţi, Hăghig, Chichiş şi Arad­. In schimb in alte uni­tăţi cooperatiste, ca cele din Ar­cuş, Mărtineni, Petriceni, Poian, Turia, Sînzieni şi încă­­ în alte cîteva, lucrările de însămînţări se desfăşoară foarte anevoios. D. SZABÓ SITUAŢIA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE PRIMĂVARA IN UNITĂȚILE AGRICOLE COOPERATISTE DIN JUDEȚ, LA 30 MARTIE 1972 ■ Denumirea C.A.P. M £ O £ 5 Semănat V» Denumirea C.A.P. Pregătit teren V« %V CD­­/­ Ai­ta Mare 55 35 Lemnia 38 32 Aita Seacă 28 24 Visnău 35 25 Aninoasa 67 41 Uunga 41 31 Araci 43 32 Malnaş 338 Arcuş 35 20 Mărtineni 46 18 Baraolt 71 52 Mereni 63 26 Băţanii Mari 50 39 Micfalău 17 13 Bel­in 65 59 Moacşa 52 48 Biborţeni 45 34 Ojdula 60 37 Bicsad 3 3 Ozun 49 48 Bodoc 53 39 Păpăuţi 74 55 Boroşneul Mare 33 31 Petriceni 29 19 Brateş 47 36 Poian 22­­ 16 Brăduţ 60 40 Reci 48 44 Catalina 45 37 Sfintu Gheorghe 62 23 Căpeni 48 46 Sintionlunca 48 38 C­ornat 37 33 Sînzieni 31­ 25 Chichiş 48 45 Tamaşfalău 36 31 Chilieni 61 41 Tîrgu Secuiesc 44 24 Covasna 7­4 41 Turia 31 19 Dalnic 38 34 Valea Crişului 45 34 Esternie 50 32 Virghiş 44 39 Ghidfalău 37 31 Zagon 56 47 Ghelinţa 46 28 Zăbala 48 38 Hăghig 59 34 Ilieni 34 30 Total 44 33 Ghici ciuperci ■i? După-amiază însorită de primăvară. Stau pe una din băncile frumosului parc din oraşul Covasna, şi ascult fer­mecat susurul pinului cu ace­laşi nume, ce se strecoară zglobiu, prin albia pietruită, curăţată de curînd de gunoa­iele de tot felul... In jurul meu, forfotă mare. Sunt gră­dinarii urbei care tocmai fi­nisează ultimele brazde ale parcului... Panseluţe, zambile şi bujori, lalele, narcise şi lă­crămioare, iasomie şi „nu mă uita“ incintă ochii cu paleta lor multicoloră, „sensibilizea­ză“ nările cu un parfum dis­cret şi­ suav ... In faţă, între banca pe care mă aflu şi Hanul turistic, ciuperca — vestita ciuperca, o valenţă certă a personalităţii oraşului — se răsfaţă în lumina soarelui. De sub abajurul ei metalic acoperit cu haină nouă de vopsea — apa cris­talină — apă minerală — curge, cu stropi mari, crista­lini şi reci ca gheaţa. Localni­cii, vizitatorii oraşului, nu-şi amintesc, ca ea, ciuperca, să se fi oprit vreodată din func­ţia atît de personală pe care o îndeplineşte. Excepţii au fost poate, în perioada gerurilor de peste iarnă. Acum însă, funcţionează continuu (prin grija edililor oraşului), spre satisfacţia însetaţilor, a tutu­ror nou veniţilor în oraş, ca­re nu contenesc cu laudele : „Excepţional !“, „Ingenioasă chestie, şi cit de bine venită !“. Unii, apreciază că „simpatica ciupercuţă“ le este prima şi cea mai originală cunoştinţă cu oraşul. Şi tot ei sunt de pă­rere că nici nu se putea de L. INFOR ^ (Continuare in pag. a 3-a) \ ? *

Next