Cuvîntul Nou, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 603-628)
1972-04-08 / nr. 609
ANUL V Nr. 609 in miezul celor mai arzătoare probleme ale colectivităţii Fără îndoială că la , reuşita unui seminar recapitulativ, concură o sumedenie de factori. Primul — şi poate cel mai important dintre aceştia, — este concretizat în modul în care au studiat şi au însuşit materialul bibliografic, în cursul anului, cursanţii din învăţămîntul de partid. Al doilea factor, deloc neglijabil, îl constituie priceperea, măiestria — dacă o putem numi aşa — propagandistului în „dirijarea" convorbirii pe făgaşul unor probleme esenţiale, majore, legate de viaţă. Dacă propagandistul izbuteşte, prin mijloace şi metode ce-i sunt proprii, să înlăture acea barieră invizibilă, artificială, care se intropune , nu o dată între el şi cursanţi, atunci seminarizarea va atinge scopul propus, acela de a recapitula, de a fixa mai temeinic cunoştinţele necesare. Ţinuta unui asemenea seminar este sensibilizată, întregită şi de alte elemente — frecvenţa intervenţiilor cursanţilor pentru elucidarea temelor, materialul didactic utilizat, prezenţa — şi altele. Fără a avea cîtuşi de puţin pretenţia unei analize amănunţite asupra felului cum au „acţionat“ factorii mai sus-amintiţi în prima convorbire recapitulativă în învăţămîntul de partid organizat la C.A.P. Belin, ne vom opri, totuşi, în treacăt asupra lor. Şi s-ar putea începe cu următoarea întrebare: ce au reflectat dezbaterile din acest curs? O profundă stăpînire a cunoştinţelor politicoideologice acumulate de-a lungul unui întreg an de învăţămînt, sau o vagă cunoaştere ale acestora? Nimic altceva decît o amănunţită cunoaştere a politicii partidului nostru, mai precis a documentelor Congresului al X-lea, a prevederilor noului plan cincinal, a sarcinilor complexe puse în faţa ţărănimii cooperatiste de al II-lea Congres al U.N.C.A.P. Or, este de la sine înţeles, că dacă cei care au frecventat cu regularitate, prelegerile ţinute în cadrul cursului de studiere a politicii economice a P.C.R., nu s-ar fi străduit să-şi lărgească orizontul cunoştinţelor lor politice, ideologice şi economice, în tot timpul anului, convorbirea recapitulativă ar fi plutit în sfera generalităţilor, a monotoniei şi platitudinii. Nu a fost însă aşa. Ea s-a dovedit, de la început şi pînă la sfîrşit, o antrenantă dezbatere susţinută de participanţi (unul dintre aceştia, Ferenc László bácsi, în vîrstă de 78 de ani !), a unor probleme concrete, nemijlocit legate de viaţa organizaţiei de partid, de cele ce-i frămîntă zilnic pe cooperatorii din Belin. Aşadar, seminarul recapitulativ a fost bine ancorat în miezul celor mai arzătoare realităţi ale colectivităţii. Cu toate a Convorbirile recapitulative în învăţămîntul de partid de la sate cestea el nu poate fi nicidecum confundat sau pus pe aceeaşi treaptă cu o adunare de producţie oarecare. Şi iată de cei pentru ca toate subiectele temei puse în discuţia cursanţilor — indiferent că s-a vorbit despre perspectivele mecanizării, că s-au abordat posibilităţile sporirii producţiilor agricole prin extinderea chimizării, că s-au trecut în revistă marile investiţii preconizate în economia agrară şi sarcinile sectorului zootehnic — au fost interpretate prin prisma obligaţiilor pe care le are organizaţia de partid, toţi comuniştii din C.A.P. în a le duce la bun sfîrşit. Conţinutul de idei al acestei convorbiri recapitulative a fost profund şi bogat prin faptul că acei cursanţi care au luat cuvîntul (şi au vorbit aproape toţi) nu s-au limitat la o simplă enumerare sau expunere a faptelor, a fenomenelor, ci au făcut propuneri, au oferit modalităţi de soluţionare a lor în cadrul activităţii din C.A.P. Fireşte că toate acestea prin intermediul organizaţiei de partid. Spre exemplu, la tema privind mecanizarea agriculturii, unii dintre cursanţi (Antal Páll, Emil Coleşa, Dénes Páll) au relevat marile eforturi ale statului şi partidului nostru, în acest sens. Maşinile şi utilajele S.M.A. trebuie însă exploatate cu mai multă grijă de mecanizatori, mai bine întreţinute. Aceasta ar duce la prelungirea vieţii mecanismelor, a pieselor de schimb de care nu odată tractoriştii se plîng că duc lipsă. Brigadierul Dénes Páll a propus ca încă de pe acum organizaţia de partid, consiliul de conducere al C.A.P. să se intereseze de procurarea unei maşini de recoltat cartofi, pentru la toamnă. Despre ce înseamnă — în mod concret — chimizarea agriculturii, s-a vorbit poate mai mult de o oră. (Anna Szabó, Vajda Sándor, Tamás Géza, Margareta Deregus). Exemplele au fost luate chiar din activitatea cooperatorilor din Belin. Bunăoară, brigada şi brigada a II-a, au împrăştiat pe hectar, în anul trecut, câte 400 kg îngrăşăminte chimice azotoase şi superfosfatice. Pe 120 hectare, membrii acestor brigăzi au obţinut în toamnă, la recoltare, circa 40 vagoane cartofi peste prevederile iniţiale ale planului. „Iată deci, ce înseamnă să foloseşti îngrăşăminte chimice. Şi cînd te gîndeşti că, aşa, cu vreo 5—6 ani în urmă, nici nu voiam să auzim de ele..(Sándor Vajda). N-au fost, spuneam, deloc trecute cu vederea nici celelalte subiecte incluse în planul de seminarizare: investiţiile (ing. Stela Rotărescu, Géza Tamás) perspectivele şi sarcinile sectorului zootehnic, folosirea raţională a terenului agricol, irigaţiile, extinderea acordului global ş.a. Este un lucru cert că acea pricepere, măiestrie a propagandistului, despre care vorbeam la începutul articolului, au contribuit într-o substanţială măsură la reuşita dezbaterii recapitulative. Materialul didactic folosit, respectiv graficele, planşele etc., toate legate de tema seminarului, a fost de un real folos cursanţilor. O notă de apreciere pozitivă la adresa propagandistului David Păcurar, care a reuşit să facă din această convorbire recapitulativă un moment propice de fixare temeinică a cunoştinţelor acumulate de cursanţii cercului în acest an de învățămînt. IOSIF PETRUŢ GAJDO Realitatea magazinelor (Urmare din pag. 1) ca mărfurile solicitate de populaţie să intre în magazine chiar a doa zi. Foarte bine ! Apreciem operativitatea cu care tovarăşul preşedinte a răspuns sesizărilor, dar suntem de părere că ar fi trebuit ca lucrurile să fi fost analizate în profunzime pentru a nu se mai repeta „golurile“ din magazine, acestea fiind generate de necunoaşterea de către merceologi a cerinţelor populaţiei. Cu alte cuvinte tovarăşe Mathe, aţi făcut treaba merceologilor şi preşedintelui din Intorsura Buzăului. După ce aţi plecat treburile se prezentau tot ca înainte. Exprimînd părerea întorsurerilor, ziarul nostru cere ca de urgenţă conducerea U.J.C.C., să analizeze modul cum îşi fac datoria factorii ce răspund de buna aprovizionare a cetăţenilor din această zonă şi să se ia cele mai nimerite măsuri pentru remedierea situaţiei. In raidul nostru, am vizitat multe unităţi de desfacere ale cooperaţiei de consum, care sut foarte bine aprovizionate, ba mai mult, unele dintre ele rivalizează cu magazine din oraş. Astfel, în unităţile cooperativelor de consum din Ozun, Ghelinţa, Comandau, Sînzieni, se găsesc mărfuri din abundenţă. Firesc se pune întrebarea : oare mărfurile sunt repartizate în mod judicios, oare aceste unităţi nu sunt aprovizionate în mod preferenţial ? — Nu poate fi vorba de aşa ceva, ne spune tovarăşul Zoltán Lurtz, buna aprovizionare a unităţilor din mediul rural trebuie pusă, în primul rînd, pe seama activităţii preşedinţilor şi merceologilor din cooperative. Acolo unde merceologii vizitează des unităţile, constatînd „pe viu“ mărfurile care lipsesc şi apoi vin şi în depozitele I.J.E.COOP, — situaţia este bună. Spun acest lucru, deoarece pot lipsi temporar unele mărfuri din depozit, dar se găsesc altele similare. Este necesar ca fiecare merceolog, fiecare preşedinte de cooperativă să cunoască permanent situaţia unităţilor din subordine, cit şi ce mărfuri se găsesc în depozite. Intradevăr şi din constatările noastre reiese faptul că problemele expuse de tovarăşul Zoltán Lurtz, se verifică în practică întru totul. A întocmi note de comandă, din birou, fără cunoaşterea aprofundată a realităţii este un non-sens, care se reflectă cu prisosinţă în rafturile goale. După cum ne releva tovarăşul Ştefan Ilyes, preşedintele cooperativei de consum din Ghelinţa — cooperativă fruntaşă pe judeţ — mărfurile nu intră în magazine singure, ci trebuiesc aduse. „Noi suntem plătiţi să ne preocupăm de aprovizionarea locuitorilor comunei, nu trebuie să aşteptăm să vie cineva de la judeţ să ne facă acest lucru. Dealtfel, cine cunoaşte realitatea mai bine decît noi ? In cooperativa din Ghelinţa, s-a întronat un stil de muncă ce se bazează, în primul rînd, pe cunoaşterea în profunzime a stocurilor din unităţi, a necesităţilor populaţiei, după care întocmim notele de comenzi, avînd cunoştinţă şi de mărfurile existente în depozite. Oricîtă bunăvoinţă ar avea tovarăşii din conducerea U.J.C.C. să ne aprovizioneze în cele mai bune condiţii, ne spune tovarăşul Dionisie Gali — preşedintele cooperativei de consum din Ozun, nu ar putea, deoarece nu cunosc situaţia reală de pe teren. Preşedintele, merceologul, trebuie să fie aceia care să facă legătura între depozite şi consumator. A aştepta mărfuri fără să mişti nici măcar un deget, înseamnă să ai rafturile goale, în timp ce mărfurile zac în depozite. Din cele relatate de preşedinţii celor două cooperative cu rezultate dintre cele mai bune, reiese cu pregnanţă că „secretul“ unei bune aprovizionări constă în cunoaşterea nevoilor populaţiei,in urmărirea permanentă a stocurilor din unităţi şi depozite — lucru ce, din păcate, nu e făcut de către toţi preşedinţii şi merceologii din cooperaţia de consum a judeţului. Ar fi de dorit, ca la nivelul conducerii U.J.C.C. să se manifeste, o preocupare mai susţinută în vederea activizării preşedinţilor şi merceologilor, deoarece activitatea necorespunzătoare a unora dintre ei, umbreşte eforturile întreprinse de a asigura pentru unităţile cooperaţiei de consum un bogat fond de marfă. (Urmare din pag. 1) născute în comună, ca Elena Hagiu, Juha Margit, Szőke Ana şi altele. Activităţile politico-educative fac şi ele obiectul hotărîrilor colective, una din temele lunii martie prezentată atît la Zăbala cit şi în satele aparţinătoare fiind „Ţările africane în plină dezvoltare“. Foarte important este şi faptul că membrii consiliului de conducere fiind în marea lor majoritate conducători de instituţii şi unităţi economice, nu se limitează numai la iniţierea unor astfel de interesante actţiuni educative ci participă efectiv la popularizarea lor în rîndul masei de săteni, convingîndu-i de importanţa fiecăreia dintre ele, de necesitatea participării în număr cit mai mare la toate acţiunile iniţiate şi conduse de căminul cultural. Rezultatul acestor acţiuni propagandistice este edificator ! nu există activitate la căminul cultural destinată publicului larg la care să nu participe cel puţin 200 de săteni. — Foarte însemnat ne spune directorul căminului — este şi sprijinul material pe care membrii consiliului de conducere, în calitatea lor de conducători ai instituţiilor şi unităţilor economice îl acordă căminelor culturale de pe raza comunei. Astfel, Cooperativa agricolă de producţie prin preşedintele ei, Ola Crăciun, se achită cu conştiinciozitate de sarcina sprijinirii materiale a căminului cultural, asigurînd transportul formaţiilor al- Răspunderea colectivă tistice în alte localităţi. Consiliul popular a sprijinit sub toate formele, repararea căminelor din satele aparţinătoare. La fel şi cooperativa de consum, care ne ajută de fiecare dată cu materiale. Cutia de scrisori, rafturile cabinetului de ştiinţe sociale, ramele tablourile care pavoazează căminele culturale şi cite altele sunt făcute cu un astfel de sprijin. La rîndul său căminul cultural sprijină aceste unităţi economice. Astfel, acordul global a fost popularizat, atît prin conferinţe cit şi la gazeta de perete, aceasta din urmă făcînd cunoscute rezultatele bune obţinute de unii cooperatori prin forma de retribuire a acordului global sau criticîndu-i pe cei care n-au înţeles necesitatea acestei forme. In general, la nivelul consiliului de conducere şi al activului, relaţia aceasta de strînsă interdependenţă , dintre căminul cultural şi viaţa socialeconomică a comunei este foarte bine înţeleasă, ştiindu-se că de reuşita acţiunilor cultural-educative depinde creşterea conştiinţei oamenilor şi că la rîndul ei de aceasta depinde ascensiunea comunei pe toate planurile. — Aţi putea sintetiza în puţine cuvinte, rolul consiliului de conducere al căminului ? — Teoretic, ca iniţiator al acţiunilor, îl consider favorizant, iar organizatoric — determinant. Iată o reuşită sinteză, a rolului unui organism a cărui întreaga activitate este benevolă. Sunt oameni adine înrădăcinaţi în viaţa comunei, oameni care ştiu că, în complexitatea ei, viaţa spirituală a comunei cere un sprijin pe măsura nivelului de astăzi al propriilor cerinţe. ik .1 , îngrijirea şi folosirea raţională a pajiştilor şi păşunilor (Urmare din pag. 1) verde suficientă, vom reuşi să valorificăm mai bine acest potenţial important de producţie. Constatările din teren scot la iveală faptul că unele cooperative agricole de producţie execută superficial lucrările. De exemplu la C.A.P. Ilieni, Lemnia, Ojdula, Arcuş, suprafeţele de păşuni au fost lucrate parţial. La C.A.P. Păpăuţi nu poate fi recepţionat nici măcar un hectar datorită faptului că, tăierea lăstarilor de pe păşuni s-a făcut la 5—7 cm de sol şi.cu o tăietură oblică, lucru care favorizează accidentările, la animale. Pentru îmbunătăţirea situaţiei, recomandăm ca tufele spinoase să se scoată din rădăcini. Tufele de mesteacăn şi mestecenii izolaţi sau în pilcuri vor fi tăiaţi din rădăcină la adîncime de 10—15 cm, scoţîndu-se şi coletele de butuci ce depăşesc 10—15 cm şi care vor fi rotunjiţi şi cojiţi, pentru a se usca. Acţiunea de defrişare în masă se va face în plină perioadă de vegetaţie. Deţinătorii de pajişti nu vor trebui să admită curăţirea suprafeţelor prin arderi. Dacă este totuşi absolut necesar, arderea martoanelor se va face în mod organizat, respectînd regulile de pază contra incendiilor, prevederile comunicatului apărut în presa locală din 21 martie 1972. Aceste cîteva indicații trebuie respectate, cu cea mai mare stricteţe, ele contribuind la executarea lucrărilor de calitate pe pășuni, înlăturându-se în același timp orice fel de pericol. CUVINTUL NOU 1 A 1 Jglli “V Case noi din satul Casinul Mic CIFRA - METAFORĂ (Urmare din cap. 1) sează prin cifre. Prin ei, prin munca lor... ... Am aflat „pentru cine“, „pentru ce“ investim. Mergînd însă printre oameni şi printre izbinzile lor, am mai aflat că în procesul de învieţuire amintit se desfac germeni care pînă atunci, poate, nu fuseseră deschişi. Cum s-ar numi aceste ,,mirabile seminţe" care scot la iveală noi identităţi ? Competenţa de-a mînui cifrele-metaforă, şi responsabilitatea de-a rostui cifre plămădite din viaţă înmiită, şi definirea de noi personalităţi, căci, astăzi, cifrele ascund oameni, cu structuri închegînde pe măsură ce, prin munca lor și pentru ei, cifrele prind crusta adevărului, fiind sensibilizate de o realitate pentru care, de multe ori, cifrele rămîn niște simboluri sărace ... COLECTIVULUI. „I Urmare din pag II să nu ne respectăm obligaţiile contractuale. Cu toate acestea, îndrăznesc să afirm, că pînă la sfîrşitul trimestrului, principalii indicatori de plan vor fi realizaţi. Mă bazez în afirmaţie pe experienţa anilor trecuţi, pe bunele relaţii pe care le avem cu diverşi furnizori din ţară şi care verbal, ne-au făcut promisiuni că o să ne satisfacă cerinţele. De fapt, chiar de luni (10 aprilie — n.n.) mă voi deplasa în diverse oraşe din ţară după materialele necesare. — Cu ce „preliminări" porniţi în trimestrul II, l-am întrebat pe tovarăşul Karoly Vancsa, inginerul-şef al întreprinderii. — îndrăznesc să cred că, sorţii trimestrului II, vor fi mai buni, decît cei de pînă acum. Şi aceasta depinde în primul rînd de noi. Am făcut unele „restructurări“ de cadre tehnico-administrative ridicînd nivelul competenţelor, s-a îmbogăţit parcul de maşini element important în aprovizionarea materială cu două autocamioane şi un tractor cu remorcă, am angajat mai mulţi muncitori calificaţi la turnătorie, am introdus aici munca în acord, realizînd prin aceasta o cointeresare mai directă, nemijlocită a muncitorilor din acest sector „cheie" al întreprinderii. — Credeţi că veţi recupera şi restanţele trimestrului I ? — Parţial da, însă' 'am unele rezerve în afirmaţie deoarece, sarcinile deplan nu au fost corelate, consider eu, capacităţile de producţie existente. In ceea ce priveşte activitatea turnătoriei, care a avut cele mai mari goluri, ea se îmbunătăţeşte treptat. In luna martie, producţia realizată aici, a fost cu 70 la sută mai mare decit cea realizată în luna februarie. E şi acesta un indiciu care ne îndreptăţeşte speranţele mai ales că „zestrea“ secţiei s-a îmbunătăţit simţitor, urmînd ca şi în luna aceasta să mai primim un cabilou ceea ce va asigura continuitate în executarea lucrărilor de turnare. CA ÎN „ŞAPTE PĂCATE" S-a întîmplat la restaurantul „Pensiune“ din Covasna. Stăteau comesenii liniştiţi la mese şi deodată privirile lor se întorc spre tînărul care nitam-nisam sfarmă pahare, răstoarnă mese şi scaune, înjură şi loveşte cu pumnii în barmană. Este chemată miliţia. Huliganul, în persoana lui Bela Csora, în vîrstă de 22 de ani, fierar-betonist la I.J.C.M.. Şantierul de construcţii Covasna, este reţinut şi condus la organul de miliţie unde spre „limpezirea" spiritului i se întocmeşte dosar de trimitere în judecată pentru tulburarea liniştii publice. TENTATIVA A EŞUAT Ignaţie Sterczel din Sînzieni cunoscut organelor de miliţie pentru antecedentele sale penale, într-o seară, aflînd că părinţii minorei O.S. în vîrstă de 12 ani de la Cernat, sînt plecaţi la serviciu, i se năzare să facă o vizită de curtoazie copilei. Şi cum era şi sub influenţa alcoolului, nu scapă ocazia de a-şi încerca „norocul“. Dar. .. uşa nu se deschide, I. S. bate zadarnic cu pumnii. Se decide în cele din urmă să pătrundă în locuinţă prin pod. Dar din nou dă greş. „Aterizînd" în cămară nu-şi poate croi drum spre dormitor, din pricina lacătului de la uşă. Speriată, O. S. cheamă în ajutor vecinii şi astfel curtezanul este reţinut şi trimis în judecată pentru violare de domiciliu şi tentativă de viol. Rubrică redactată de AURELIA LOJINSCHI Pag. 3 ii Uzina „Rulmentul din Braşov angajeaza: - ZIDARI - ZUGRAVI - VOPSITORI - INSTALATORI - FREZORI Menţionăm că uzina asigură cazare la blocurile tineretului pentru nefamilişti şi asigură masa la cantină contra cost. Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul personal, telefon 2.06.41, interior 539. UZINELE TEXTILE „OLTUL" SF. GHEORGHE, JUDEŢUL COVASNA • MUNCITORI NECALIFICAŢI Informaţii se pot obţine la Serviciul personalînvăţămînt al întreprinderii. ui „Poliprot“ Tîrgu Secuiesc ANGAJEAZĂ STRUNGARI METAL - LĂCĂTUŞI MECANICI - TÎMPLARI CALIFICAŢI Salarizarea se face conform H.C.M. 914/ 1968 şi Legii nr. 12/1971. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la sediul întreprinderii din Tîrgu Secuiesc, Str. Nicolae Bălcescu, nr. 6, telefon 113. Trustul instalaţii montaj Braşov str. Karl Marx nr. 47 angajează, pentru şantierele Oradea, Cluj, Sibiu şi Mediaş, AUTOMACARAGII AUTORIZAŢI pentru automacara de 5 tone ŞOFER cu categoria C şi E pentru S.U.T. Braşov. Condiţiile de angajare şi salarizare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 91/ 1968. Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii-Covasna 9 Sfîntu Gheorghe angajează de urgenţă 1 VÎNZĂTOR DE STRADĂ CU REMIZĂ DE 18 %. SIMBATĂ, 8 APRILIE Evocări — film românesc — orele 10, 18, 20. SFlNTU GHEORGHE „ARTA“ — (telefon 1445) — Feveste de dragoste — film maghiar — orele 10, 16, 18, 24. TIRGU SECUIESC „8 MAI“ — (telefon 391) — Steaua de tinichea — film america— orele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VIC-IORIA — (telefon 13)■ 9,00 Telex ; 9,05 Biblioteca pentru toţi ; 9,40 De vorbă cu gospodinele ; 9,55 Tele-enciclopedia ; 10,40 Bucureştiul necunoscut; 11,05 Desen animat; 11,15 Mîndrele ; 11,55 Emisiune de educaţie sanitară; 12,10 Telejurnali 15,20 Matineu de vacanţă; 16,25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal : România—Franţa ; 18,15 Emisiune în limba germană ; 19,00 Ritm, tinereţe, dans ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,00 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în linele ţări din Africa(I.); 21,00 Muzică populară; 21,15 Film serial : Invadatorii ; 22,05 Emisiune de divertisment; 22,40 Telejurnal ; 22,50 Săptămîna sportivă ; 23,10 Gala vedetelor ; 23,50 Romanţe. Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul vest. Minimele vor fi cuprinse între2 şi 4 grade, iar maximele între 16 și 19 grade. Meteorolog de serviciu: EIGEL GHEORGHE Liril LUI ■