Cuvîntul Nou, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 603-628)

1972-04-08 / nr. 609

ANUL V Nr. 609 in miezul celor mai arzătoare probleme ale colectivităţii Fără îndoială că la , reuşita u­­nui seminar recapitulativ, con­cură o sumedenie de factori. Pri­mul — şi poate cel mai impor­tant dintre aceştia, — este con­cretizat în modul în care au stu­diat şi au însuşit materialul bi­bliografic, în cursul anului, cursanţii din învăţămîntul de partid. Al doilea factor, deloc neglijabil, îl constituie pricepe­rea, măiestria — dacă o putem numi aşa — propagandistului în „dirijarea" convorbirii pe făgaşul unor probleme esenţiale, majore, legate de viaţă. Dacă propagan­distul izbuteşte, prin mijloace şi metode ce-i sunt proprii, să înlă­ture acea barieră invizibilă, arti­ficială, care se intropune , nu o dată între el şi cursanţi, atunci seminarizarea va atinge scopul propus, acela de a recapitula, de a fixa mai temeinic cunoştinţele necesare. Ţinuta unui asemenea seminar este sensibilizată, între­gită şi de alte elemente — frec­venţa intervenţiilor cursanţilor pentru elucidarea temelor, mate­rialul didactic utilizat, prezenţa — şi altele. Fără a avea cîtuşi de puţin pretenţia unei analize amănunţite asupra felului cum au „acţionat“ factorii mai sus-amintiţi în prima convorbire recapitulativă în în­­văţămîntul de partid organizat la C.A.P. Belin, ne vom opri, totuşi, în treacăt asupra lor. Şi s-ar putea începe cu următoarea în­trebare: ce au reflectat dezbate­rile din acest curs? O profundă stăpînire a cunoştinţelor politico­­ideologice acumulate de-a lungul unui întreg an de învăţămînt, sau o vagă cunoaştere ale aces­tora? Nimic altceva decît o amă­nunţită cunoaştere a politicii par­tidului nostru, mai precis a do­cumentelor Congresului al X-lea, a prevederilor noului plan cinci­nal, a sarcinilor complexe puse în faţa ţărănimii cooperatiste de al II-lea Congres al U.N.C.A.P. Or, este de la sine înţeles, că dacă cei care au frecventat cu regularitate, prelegerile ţinute în cadrul cursului de studiere a po­liticii economice a P.C.R., nu s-ar fi străduit să-şi lărgească orizon­tul cunoştinţelor lor politice, ideologice şi economice, în tot timpul anului, convorbirea reca­pitulativă ar fi plutit în sfera generalităţilor, a monotoniei şi platitudinii. Nu a fost însă aşa. Ea s-a dovedit, de la început şi pînă la sfîrşit, o antrenantă dez­batere susţinută de participanţi (unul dintre aceştia, Ferenc László­ bácsi, în vîrstă de 78 de ani !), a unor probleme con­crete, nemijlocit legate de viaţa organizaţiei de partid, de cele ce-i frămîntă zilnic pe cooperatorii din Belin. Aşadar, seminarul re­capitulativ a fost bine ancorat în miezul celor mai arzătoare reali­tăţi ale colectivităţii. Cu toate a­ Convorbirile recapitulative în învăţămîntul de partid de la sate cestea el nu poate fi nicidecum confundat sau pus pe aceeaşi treaptă cu o adunare de pro­ducţie oarecare. Şi iată de cei pentru ca toate subiectele temei puse în discuţia cursanţilor — indiferent că s-a vorbit despre perspectivele mecanizării, că s-au abordat posibilităţile sporirii pro­ducţiilor agricole prin extinderea chimizării, că s-au trecut în re­vistă marile investiţii preconizate în economia agrară şi sarcinile sectorului zootehnic — au fost interpretate prin prisma obliga­ţiilor pe care le are organizaţia de partid, toţi comuniştii din C.A.P. în a le duce la bun sfîrşit. Conţinutul de idei al acestei convorbiri recapitulative a fost profund şi bogat prin faptul că acei cursanţi care au luat cuvîn­­tul (şi au vorbit aproape toţi) nu s-au limitat la o simplă enume­rare sau expunere a faptelor, a fenomenelor, ci au făcut propu­neri, au oferit modalităţi de so­luţionare a lor în cadrul activi­tăţii din C.A.P. Fireşte că toate acestea prin intermediul organi­zaţiei de partid. Spre exemplu, la tema privind mecanizarea a­­griculturii, unii dintre cursanţi (Antal Páll, Emil Coleşa, Dénes Páll) au relevat marile eforturi ale statului şi partidului nostru, în acest sens. Maşinile şi utila­jele S.M.A. trebuie însă exploa­tate cu mai multă grijă de me­canizatori, mai bine întreţinute. Aceasta ar duce la prelungirea vieţii mecanismelor, a pieselor de schimb de care nu odată tracto­riştii se plîng că duc lipsă. Bri­gadierul Dénes Páll a propus ca încă de pe acum organizaţia de partid, consiliul de conducere al C.A.P. să se intereseze de pro­curarea unei maşini de recoltat cartofi, pentru la toamnă. Despre ce înseamnă — în mod concret — chimizarea agriculturii, s-a vorbit poate mai mult de o oră. (­Anna Szabó, Vajda Sándor, Ta­más Géza, Margareta Deregus). Exemplele au fost luate chiar din activitatea cooperatorilor din Be­lin. Bunăoară, brigada­­ şi bri­gada a II-a, au împrăştiat pe hectar, în anul trecut, câte 400 kg îngrăşăminte chimice azo­­toase şi superfosfatice. Pe 120 hectare, membrii acestor brigăzi au obţinut în toamnă, la recolta­re, circa 40 vagoane cartofi peste prevederile iniţiale ale planului. „Iată deci, ce înseamnă să folo­seşti îngrăşăminte chimice. Şi cînd te gîndeşti că, aşa, cu vreo 5—6 ani în urmă, nici nu voiam să auzim de ele..(Sándor Vaj­da). N-au fost, spuneam, deloc trecu­te cu vederea nici celelalte su­biecte incluse în planul de se­minarizare: investiţiile (ing. Ste­la Rotărescu, Géza Tamás) pers­pectivele şi sarcinile sectorului zootehnic, folosirea raţională a terenului agricol, irigaţiile, extin­derea acordului global ş.a. Este un lucru cert că acea pri­cepere, măiestrie a propagandis­tului, despre care vorbeam la în­ceputul articolului, au contribuit într-o substanţială măsură la reuşita dezbaterii recapitulative. Materialul didactic folosit, res­pectiv graficele, planşele etc., toate legate de tema seminarului, a fost de un real folos cursanţi­lor. O notă de apreciere pozitivă la adresa propagandistului David Păcurar, care a reuşit să facă din această convorbire recapitulativă un moment propice de fixare te­meinică a cunoştinţelor acumu­late de cursanţii cercului în acest an de învățămînt. IOSIF PETRUŢ G­AJDO Realitatea magazinelor (Urmare din pag. 1) ca mărfurile solicitate de popu­laţie să intre în magazine chiar a doa zi. Foarte bine ! Apreciem operativitatea cu care tovarăşul preşedinte a răspuns sesizărilor, dar suntem­ de părere că ar fi tre­buit ca lucrurile să fi fost ana­lizate în profunzime pentr­u a nu se mai repeta „golurile“ din ma­gazine, acestea fiind generate de necunoaşterea de către merceologi a cerinţelor populaţiei. Cu alte cuvinte tovarăşe Mathe, aţi fă­cut treaba merceologilor şi preşe­dintelui din Intorsura Buzăului. După ce aţi plecat treburile se prezentau tot ca înainte. Expri­­mînd părerea întorsurerilor, zia­rul nostru cere ca de urgenţă conducerea U.J.C.C., să analizeze modul cum îşi fac datoria factorii ce răspund de buna aproviziona­re a cetăţenilor din această zonă şi să se ia cele mai nimerite mă­suri pentru remedierea situaţiei. In raidul nostru, am vizitat multe unităţi de desfacere ale cooperaţiei de consum, care su­t foarte bine aprovizionate, ba mai mult, unele dintre ele rivalizează cu magazine din oraş. Astfel, în unităţile cooperativelor de con­sum din Ozun, Ghelinţa, Coman­dau, Sînzieni, se găsesc mărfuri din abundenţă. Firesc se pune în­trebarea : oare mărfurile sunt re­partizate în mod judicios, oare a­­ceste unităţi nu sunt aproviziona­te în mod preferenţial ? — Nu poate fi vorba de aşa ce­va, ne spune tovarăşul Zoltán Lurtz, buna aprovizionare a uni­tăţilor din mediul rural trebuie pusă, în primul rînd, pe seama activităţii preşedinţilor şi merceo­logilor din cooperative. Acolo un­de merceologii vizitează des uni­tăţile, constatînd „pe viu“ măr­furile care lipsesc şi apoi vin şi în depozitele I.J.E.COOP, — situaţia este bună. Spun acest lucru, deoa­rece pot lipsi temporar unele măr­furi din depozit, dar se găsesc al­tele similare. Este necesar ca fie­care merceolog, fiecare preşedin­te de cooperativă să cunoască permanent situaţia unităţilor din subordine, cit şi ce mărfuri se găsesc în depozite. Intradevăr şi din constatările noastre reiese faptul că proble­mele expuse de tovarăşul Zoltán Lurtz, se verifică în practică în­tru totul. A întocmi note de co­mandă, din birou, fără cunoaşte­rea aprofundată a realităţii este un non-sens, care se reflectă cu prisosinţă în rafturile goale. După cum ne releva tovarăşul Ştefan Ilyes, preşedintele coope­rativei de consum din Ghelinţa — cooperativă fruntaşă pe judeţ — mărfurile nu intră în magazi­ne singure, ci trebuiesc aduse. „Noi suntem­ plătiţi să ne preocu­păm de aprovizionarea locuitori­lor comunei, nu trebuie să aştep­tăm să vie cineva de la judeţ să ne facă acest lucru. Dealtfel, cine cunoaşte realitatea mai bine de­cît noi ? In cooperativa din Ghe­­linţa, s-a întronat un stil de mun­că ce se bazează, în primul rînd, pe cunoaşterea în profunzime a stocurilor din unităţi, a necesită­ţilor populaţiei, după care întoc­mim notele de comenzi, avînd cunoştinţă şi de mărfurile exis­tente în depozite. Oricîtă bunăvoinţă ar avea to­varăşii din conducerea U.J.C.C. să ne aprovizioneze în cele mai bu­ne condiţii, ne spune tovarăşul Dionisie Gali — preşedintele coo­perativei de consum din Ozun, nu ar putea, deoarece nu cunosc situaţia reală de pe teren. Preşe­dintele, merceologul, trebuie să fie aceia care să facă legătura între depozite şi consumator. A aştepta mărfuri fără să mişti nici măcar un deget, înseamnă să ai rafturile goale, în timp ce măr­furile zac în depozite. Din cele relatate de preşedin­ţii celor două cooperative cu re­zultate dintre cele mai bune, re­iese cu pregnanţă că „secretul“ unei bune aprovizionări constă în cunoaşterea nevoilor populaţiei,­in urmărirea permanentă a sto­curilor din unităţi şi depozite — lucru ce, din păcate, nu e făcut de către toţi preşedinţii şi mer­ceologii din cooperaţia de consum a judeţului. Ar fi de dorit, ca la nivelul conducerii U.J.C.C. să se manifes­te, o preocupare mai susţinută în vederea activizării preşedinţilor şi merceologilor, deoarece activi­tatea necorespunzătoare a unora dintre ei, umbreşte eforturile în­treprinse de a asigura pentru u­­nităţile cooperaţiei de consum un bogat fond de marfă. (Urmare din pag. 1) născute în comună, ca­­ Elena Hagiu, Juha Margit, Szőke Ana şi altele. Activităţile politico-educati­ve fac şi ele obiectul hotărî­­rilor colective, una din teme­le lunii martie prezentată atît la Zăbala cit şi în satele apar­ţinătoare fiind „Ţările afri­cane în plină dezvoltare“. Foarte important este şi faptul că membrii consiliului de con­ducere fiin­d în marea lor ma­joritate conducători de institu­ţii şi unităţi economice, nu se limitează numai la iniţierea u­­nor astfel de interesante ac­t­ţiuni educative ci participă e­­fectiv la popularizarea lor în rîndul masei de săteni, convin­­gîndu-i de importanţa fiecă­reia dintre ele, de necesitatea participării în număr cit mai mare la toate acţiunile iniţia­te şi conduse de căminul cul­tural. Rezultatul acestor acţi­uni propagandistice este edifi­cator ! nu există activitate la căminul cultural destinată pu­blicului larg la care să nu parti­cipe cel puţin 200 de săteni. — Foarte însemnat ne spu­ne directorul căminului — este şi sprijinul material pe care membrii consiliului de conducere, în calitatea lor de conducători ai instituţiilor şi unităţilor economice îl acordă căminelor culturale de pe raza comunei. Astfel, Cooperativa agricolă de producţie prin preşedintele ei, Ola Crăciun, se achită cu conştiinciozitate de sarcina sprijinirii materiale a căminului cultural, asigu­­rînd transportul formaţiilor al- Răspunderea colectivă tistice în alte localităţi. Con­siliul popular a sprijinit sub toate formele, repararea că­minelor din satele aparţinătoa­re. La fel şi cooperativa de consum, care ne ajută de fie­care dată cu materiale. Cutia de scrisori, rafturile cabinetu­lui de ştiinţe sociale, ramele tablourile care pavoazează că­minele culturale şi cite altele sunt făcute cu un astfel de sprijin. La rîndul său căminul cultural sprijină aceste unităţi economice. Astfel, acordul global a fost popularizat, atît prin conferinţe cit şi la gazeta de perete, aceasta din urmă făcînd cunoscute rezultatele bune obţinute de unii coope­ratori prin forma de retribuire a acordului global sau criti­­cîndu-i pe cei care n-au înţe­les necesitatea acestei forme. In general, la nivelul consi­liului de conducere şi al acti­vului, relaţia aceasta de strîn­­să interdependenţă , dintre că­minul cultural şi viaţa social­­economică a comunei este foarte bine înţeleasă, ştiin­­du-se că de reuşita acţiunilor cultural-educative depinde creşterea conştiinţei oameni­lor şi că la rîndul ei de aceas­ta depinde ascensiunea co­munei pe toate planurile. — Aţi putea sintetiza în pu­ţine cuvinte, rolul consiliului de conducere al căminului ? — Teoretic, ca iniţiator al acţiunilor, îl consider favori­­zant, iar organizatoric — de­terminant. Iată o reuşită sinteză, a ro­lului unui organism a cărui întreaga activitate este bene­volă. Sunt oameni adine înră­dăcinaţi în viaţa comunei, oa­meni care ştiu că, în comple­xitatea ei, viaţa spirituală a comunei cere un sprijin pe măsura nivelului de astăzi al propriilor cerinţe. ik .1 , îngrijirea şi folosirea raţională a pajiştilor şi păşunilor (Urmare din pag. 1) verde suficientă, vom reuşi să va­lorificăm mai bine acest poten­ţial important de producţie. Constatările din teren scot­ la iveală faptul că unele cooperative agricole de producţie execută su­perficial lucrările. De exemplu la C.A.P. Ilieni, Lemnia, Ojdula, Ar­cuş, suprafeţele de păşuni au fost lucrate parţial. La C.A.P. Păpăuţi nu poate fi recepţionat nici mă­car un hectar datorită faptului că, tăierea lăstarilor de pe pă­şuni s-a făcut la 5—7 cm de sol şi.­cu o tăietură oblică, lucru care favorizează accidentările, la ani­male. Pentru îmbunătăţirea situaţiei, recomandăm ca tufele spinoase să se scoată din rădăcini. Tufele de mesteacăn şi mestecenii izo­­laţi sau în pilcuri vor fi tăiaţi din rădăcină la adîncime de 10—15 cm, scoţînd­u-se şi coletele de butuci ce depăşesc 10—15 cm şi care vor fi rotunjiţi şi cojiţi, pentru a se usca. Acţiunea de defrişare în masă se va face în plină perioadă de vegetaţie. Deţinătorii de pajişti nu vor trebui să admită curăţirea suprafeţelor prin arderi. Dacă es­te totuşi absolut necesar, arderea martoanelor se va face în mod organizat, respectînd regulile de pază contra incendiilor, prevede­rile comunicatului apărut în pre­sa locală din 21 martie 1972. Aceste cîteva indicații trebuie respectate, cu cea mai mare stric­teţe,­­ ele contribuind la executa­rea lucrărilor de calitate pe pă­șuni, înlăturându-se în același timp orice fel de pericol. CUVINTUL NOU 1 A 1 Jglli “V­­ Case noi din satul Casinul Mic CIFRA - METAFORĂ (Urmare din cap. 1) sează prin cifre. Prin ei, prin munca lor... ... Am aflat „pentru cine“, „pentru ce“ investim. Mergînd însă printre oameni şi printre izbinzile lor, am mai aflat că în procesul de învieţuire a­­mintit se desfac germeni care pînă atunci, poate, nu fuse­seră deschişi. Cum s-ar numi aceste ,,mirabile seminţe" care scot la iveală noi identităţi ? Competenţa de-a mînui cifre­­le-metaforă, şi responsabilita­tea de-a rostui cifre plămădite din viaţă înmiită, şi definirea de noi personalităţi, căci, as­tăzi, cifrele ascund oameni, cu structuri închegînde pe mă­sură ce, prin munca lor și pen­tru ei, cifrele prind crusta a­­devărului, fiind sensibilizate de­ o realitate pentru care, de multe ori, cifrele rămîn niște simboluri sărace ... COLECTIVUL­UI. „I­ ­Urmare din pag II să nu ne respectăm obligaţiile contractuale. Cu toate acestea, îndrăznesc să afirm, că pînă la sfîrşitul trimestrului, principalii indicatori de plan vor fi realizaţi. Mă bazez în afirmaţie pe expe­rienţa anilor trecuţi, pe bunele relaţii pe care le avem cu diverşi furnizori din ţară şi care verbal, ne-au făcut promisiuni că o să ne satisfacă cerinţele. De fapt, chiar de luni (10 aprilie — n.n.) mă voi deplasa în diverse oraşe din ţară după materialele nece­sare. — Cu ce „preliminări" porniţi în trimestrul II, l-am întrebat pe tovarăşul Karoly Vancsa, in­­ginerul-şef al întreprinderii. — îndrăznesc să cred că, sorţii trimestrului II, vor fi mai buni, decît cei de pînă acum. Şi aceas­ta depinde în primul rînd de noi. Am făcut unele „restructu­rări“ de cadre tehnico-adminis­­trative ridicînd nivelul competen­ţelor, s-a îmbogăţit parcul de maşini element important în a­provizionarea materială­­ cu două autocamioane şi un tractor cu remorcă, am angajat mai mulţi muncitori calificaţi la tur­nătorie, am introdus aici mun­ca în acord, realizînd prin aceas­ta o cointeresare m­ai directă, ne­mijlocită a muncitorilor din a­­cest sector „cheie" al întreprin­derii. — Credeţi că veţi recupera şi restanţele trimestrului I ? — Parţial da, însă' 'am unele rezerve în afirmaţie deoarece, sarcinile de­­plan nu au fost core­late, consider eu, capacităţile de producţie existente. In ceea ce priveşte activitatea turnătoriei, care a­ avut cele mai mari goluri, ea se îmbunătăţeşte treptat. In luna martie, producţia realizată aici, a fost cu 70 la sută mai ma­re de­cit cea realizată în luna fe­bruarie. E şi acesta un indiciu care ne îndreptăţeşte speranţele mai ales că „zestrea“ secţiei s-a îmbunătăţit simţitor, urmînd ca şi în luna aceasta să mai primim un cabilou ceea ce va asigura continuitate în executarea lucră­rilor de turnare.­ ­ CA ÎN „ŞAPTE PĂCATE" S-a întîmplat la restauran­tul „Pensiune“ din Covasna. Stăteau comesenii liniştiţi la mese şi de­odată privirile lor se întorc spre tînărul care ni­­tam-nisam sfarmă pahare, răs­toarnă mese şi scaune, înjură şi loveşte cu pumnii în bar­­mană. Este chemată miliţia. Huliganul, în persoana lui Be­la Csor­a, în vîrstă de 22 de ani, fierar-betonist la I.J.C.M.. Şantierul de construcţii Covas­na, este reţinut şi condus la organul de miliţie unde spre „limpezirea" spiritului i se în­tocmeşte dosar de trimitere în judecată pentru tulburarea li­niştii publice. TENTATIVA A EŞUAT Ignaţie Sterczel din Sînzieni cunoscut organelor de miliţie pentru antecedentele sale pe­nale, într-o seară, aflînd că părinţii minorei O.S. în vîrstă de 12 ani de la Cernat, sînt plecaţi la serviciu, i se năzare să facă o vizită de curtoazie copilei. Şi cum era şi sub in­fluenţa alcoolului, nu scapă o­­cazia de a-şi încerca „noro­cul“. Dar. .. uşa nu se deschi­de, I. S. bate zadarnic cu pumnii. Se decide în cele din urmă să pătrundă în locuinţă prin pod. Dar din nou dă greş. „Aterizînd" în cămară nu-şi poate croi drum spre dormi­tor, din pricina lacătului de la uşă. Speriată, O. S. cheamă în ajutor vecinii şi astfel curte­­zanul este reţinut şi trimis în judecată pentru violare de do­­miciliu şi tentativă de viol. Rubrică redactată de AURELIA LOJINSCHI Pag. 3 ii Uzina „Rulmentul din Braşov angajeaza: - ZIDARI - ZUGRAVI - VOPSITORI - INSTALATORI - FREZORI Menţionăm că uzina asigură cazare la blocu­rile tineretului pentru nefamilişti şi asigură masa la cantină contra cost. Informaţii suplimentare se pot primi la ser­­viciul personal, telefon 2.06.41, interior 539. UZINELE TEXTILE „OLTUL" SF. GHEORGHE, JUDEŢUL COVASNA • MUNCITORI NECALIFICAŢI Informaţii se pot obţine la Serviciul personal­­învăţămînt al întreprinderii. ui „Poliprot“ Tîrgu Secuiesc ANGAJEAZĂ­­ STRUNGARI METAL - LĂCĂTUŞI MECANICI - TÎMPLARI CALIFICAŢI Salarizarea se face conform H.C.M. 914/ 1968 şi Legii nr. 12/1971. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la sediul întreprinderii din Tîrgu Secuiesc, Str. Nicolae Bălcescu, nr. 6, telefon 113. Trustul instalaţii montaj Braşov str. Karl Marx nr. 47 angajează, pentru şantierele Oradea, Cluj, Sibiu şi Mediaş, AUTOMACARAGII AUTORIZAŢI pentru automacara de 5 tone ŞOFER cu categoria C şi E pentru S.U.T. Braşov. Condiţiile de angajare şi salarizare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 91/ 1968. Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii-Covasna 9­­ Sfîntu Gheorghe angajează de urgenţă 1 VÎNZĂTOR DE STRADĂ CU REMIZĂ DE 18 %. SIM­BATĂ, 8 APRILIE Evocări — film românesc — orele 10, 18, 20. SFlNTU GHEORGHE „ARTA“ — (telefon 1445) — Fe­­veste de dragoste — film ma­ghiar — orele 10, 16, 18, 24. TIRGU SECUIESC „8 MAI“ — (telefon 391) — Stea­ua de tinichea — film america­­— orele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VIC-IORIA — (telefon 13)­­■ 9,00 Telex ; 9,05 Biblioteca pen­tru toţi ; 9,40 De vorbă cu gospo­dinele ; 9,55­­ Tele-enciclopedia ; 10,40 Bucureştiul necunoscut; 11,05 Desen animat; 11,15 Mîndre­­le ; 11,55 Emisiune de educaţie sanitară; 12,10 Telejurnali 15,20 Matineu de vacanţă; 16,25 Des­chiderea emisiunii de după-amia­­ză. Fotbal : România—Franţa ; 18,15 Emisiune în limba germană ; 19,00 Ritm, tinereţe, dans ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,00 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în linele ţări din A­­frica(I.); 21,00 Muzică populară; 21,15 Film serial : Invadatorii ; 22,05 Emisiune de divertisment; 22,40 Telejurnal ; 22,50 Săptămîna sportivă ; 23,10 Gala vedetelor ; 23,50 Romanţe. Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul vest. Minimele vor fi cuprinse între­­2 şi 4 grade, iar maximele în­tre 16 și 19 grade. Meteorolog de serviciu: EIGEL GHEORGHE Liril LUI ■

Next