Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)
1972-05-03 / nr. 629
\ \ \ \ s s s s \ s s s\ \ \ \ s s \\ \\ s\ s s\ s\ \ s Printre oamenii muncii, de ziua lor Duminică. .Depăşim barierele „cetăţii“ pentru a pătrunde intr-o altă „cetate“ a naturii. In drum spre Şugaşbăi, trecem pe lîngă grupuri de oameni, ne întilnim cu maşini încărcate cu bucurie. Se pare că oamenii au „convorbit“ cu semnele nestatornice ale văzduhului, căci albastrul, auriul şi verdele crud făuresc cromatica unui zîmbet larg deschis, a sărbătoare. Dincolo de barierele oraşului, oamenii mumii, de ziua lor, merg să-şi spună bucuria brazilor ... ... Jenő Szász, de la I.A.S. Sfîntu Gheorghe a venit cu familia. „Ca in fiecare an, de altfel“, a ţinut să precizeze fruntaşul în producţie. „Oricum ar fi timpul, noi tot venim, cu mic, cu mare. E sărbătoare. E doar ziua noastră ! Şi, dacă în fiecare an sărbătorim această zi, a muncii, a noastră, se putea să „absentăm“ şi astăzi Imre Raduly, îşi numeşte lapidar starea de spirit, de suflet : „E bucuria noastră!...“. ... Hora s-a pornit spontan, în mijlocul drumului. Şi „roata" spectatorilor s-a grăbit să-i „împresoare“ pe aceşti mesageri ai cîrtecului spus prin mişcare. Sub cupola albastră, învolburarea fetelor roșii se răsfiră printre brazi... Flăcăii frământă pămîntul, încing asfaltul ce nu-i lasă să poposească ... Au venit aici — să danseze pentru bucuria tuturor, dansatorii Casei de cultură din Sfîntu Gheorghe, cei ai Fabricii de țigarete... Maria Szalay, Marta Tompa, Margit Demeter, Jako Magda, Karoly Molnár, Iosif Bácsi, László Bodor, Lajos Dimi, Ştefan Şanta...Ecoul vittejurilor se pierde undeva, departe... Unduirile viorii seanină de soare ... Acordurile fanfarei din Chichiş, răsună puţin grav. Se aduc aminte melodii, repetatea bună dispoziţia fiecăruia... Şi, undeva, pe coasta verde ce comunică direct cu... albastrul, oamenii s-au aşezat, ca-ntr-un „amfiteatru natural“, să se bucure asistind la spectacolul adhoc de Cîntec, mişcare, lumină şi veselie ... ... Printre ei, I. Menyhárt, de la secţia 37, a venit cu familia, • „de ziua noastră“... Bunele rezultate obţinute pînă acum în muncă îi recomandă D. FOCŞENEANU (Continuare in pag. a 3-a) \\ \ \ s s \ s\ s\ Cântecul şi jocul au răsărit spontan, pe-o tribună Cintecul a înflorit din nou, purtat de Ana Iordăchescu și Ion Lazăr, improvizată ... In „amfiteatrul natural", cu mic, cu mare.... PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi a Consiliului popular judeţean AGRICULTURA TREBUIE SĂ TINDĂ SPRE CREŞTERI MAI MARI DE PRODUCŢIE Plenara din 18 aprilie a C. C. al P.C.R, analizând rezultatele activităţii economico-financiare pe anul 1971 şi principalele aspecte privind îndeplinirea planului pe primul trimestru din 1972, s-a preocupat pe larg şi de îndeplinirea sarcinilor pe care le are agricultura. Această ramură economică deosebit de importantă a dat producţii cu mult mai mari în comparaţie cu realizările medii ale cincinalului precedent. Au sporit producţiile la cereale, la plante tehnice şi legume. De asemenea au crescut efectivele de animale şi producţiile din sectorul zootehnic, ca urmare a unei selecţii ştiinţifice şi furajări raţionale a animalelor. Dinamica creşterii producţiilor agricole este o dovadă elocventă a justeţei politicii agrare a partidului nostru, concretizată în dezvoltarea continuă a bazei tehnico materiale a agriculturii, şi crearea condiţiilor optime desfăşurări muncii harnice a lucrătorilor din agricultură. Directivele Congreselor al IX- lea şi al X-lea ale partidului, au trasat ca linii directoare pentru agricultură, dezvoltarea mecanizării şi chimizării, lărgirea irigaţiilor şi a îmbunătăţirilor funciare, fiind întreprinse ample acţiuni de transpunere în viaţă a acestora. In agricultură pămîntul este principalul mijloc de producţie, avînd şi rolul de obiect al muncii. Prin urmare sporirea producţiei agricole este strîns legată de utilizarea raţională a pămîntului, fapt care impune ca pe lîngă conservarea solului să existe o permanentă acţiune de îmbunătăţiri funciare în cadrul căreia terenurile slab productive vor fi transformate în categorii de folosinţă superioare prin desecări, irigaţii, lucrări antierozionale şi de fertilizare. în judeţul nostru a existat o preocupare deosebită în această direcţie în special în ce priveşte eliminarea cesului de umiditate prin desecări S-au executat din fondurile puse la dispoziţie de către stat şi prin contribuţia cooperativelor agricole de producţie, lucrări de mari proporţii, de desecări, îndiguiri şi de rectificarea cursurilor de apă. In urma chemării lansate de către organizaţia de partid a judeţului Argeş, acţiunile de îmbunătăţiri funciare s-au intensificat şi mai mult, fapt care a dus la asanarea unor suprafeţe neproductive, transformîndu-le în terenuri care în prezent dau producţii agricole eficiente. Astfel de exemple ne oferă cooperativele agricole de producţie din Tamaşfalău, Ilieni, Aita Mare şi multe altele, tinde sub conducerea organizaţiilor de partid din comună membrii eco-Măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie — în centrul preocupărilor zilnice ale colectivelor de oameni ai muncii din unităţile economice operatori au fost antrenaţi la executarea lucrărilor de desecare. Cu toate realizările care s-au obţinut în judeţ trebuie să recunoaştem că mai sunt multe de făcut în aceasta privinţa, iarar avem, in unităţile agricole, şi la toate categoriile de folosinţă, terenuri care din cauza excesului de umiditate, dau producţii mici, neeconomice sau producţii necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Sunt comune unde organizaţiile de partid nu au acordat atenţia cuvenită acţiunilor de îmbunătăţiri funciare, deşi organele agricole judeţene au asigurat din timp schiţe şi proiecte necesare pentru executarea unor astfel de lucrări. O altă calede sporire a producţiilor agricole, şi de menţinere a recoltelor la un nivel constant ridicat, este asigurarea necesarului de apă prin irigaţii. Dn cadrul judeţului nostru regimul pluviometric este destul de ridicat, de circa 600 ml pe an, totuşi datorită repartizării neuniforme a precipitaţiilor ■ pe luni, sunt perioade cînd plantele suferă din cauza lipsei de apă. Tocmai pentru aceasta este prevăzută extinderea suprafeţelor irigate prin noi amenajări şi prin asigurarea unităţilor agricole cu utilaje de aspersiune tot mai multe. Dacă în momentul de faţă în judeţ pot fi irigate circa 7.400 hectare, în anii următori suprafeţele amenajate trebuie să crească la peste 10.500 hectare care,cultivate cu culturi intensive, vor asigura an de an producţii tot mai mari. Este deosebit de important însă, ca amenajările şi utilajele existente să fie folosite întotdeauna cînd se simte lipsa de apă în sol, cum a fost cazul şi în această primăvară, fiindcă numai astfel devin eficiente investiţiile care s-au făcut cu ele. Creşterea animalelor constituie cea de a doua ramură importantă a agriculturii, mai cu seamă în judeţul nostru unde această îndeletnicire are tradiţii vechi. Unităţile agricole dispun de animale multe şi valoroase din punct de vedere biologic, şi totuşi producţiile obţinute în sectorul zootehnic nu sunt la nivelul posibilităţilor. Neasigurarea bazei furajere corespunzătoare şi productivitatea deocamdată scăzută a pajiştilor naturale produc aproape în fiecare an deficite de furare, faptee cu traţiiepei ultcană nu numai asupra producţiei animaliere dar şi asupra reproducţiei şi sănătăţii animalelor. După cum prevăd şi directivele de partid este necesar ca în scopul asigurării furajelor bogate în elemente nutritive să se acorde o atenţie, sporită întreţinerii pajiştilor naturale care să devină sursa principală în asigurarea hranei pentru animale. In judeţ sunt aproape 40.000 hectare de păşuni şi peste 29.000 hectare de fîneţe naturale. Acestea îmbunătăţite prin defrişări, curăţiri, nivelări, supraînsămînţări şi în special prin fertilizarea lor cu cantităţi suficiente de îngrăşăminte naturale şi chimice, pot dubla şi chiar tripus pe alocuri producţia de iarbă şi de fîn, ceea ce ar permite echilibrarea balanţelor furaje- Ing. D SZABÓ (Continuare in pag. a 3-a) \ \ \ \ \ s Anul V Nr. 629 MIERCURI, 3 mai 1972 4 pagini 30 bani In pag, a 2-a Sport Instantaneu din centrul oraşului Sfîntu Gheorghe. Foto : A. BARTHA AU SĂRBĂTORIT PRIN MUNCĂ ZIUA DE 1 MAI HĂRNICIA LUCRĂTORILOR DE PE OGOARE Membrii cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru au sărbătorit prin muncă Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Fiecare oră de timp favorabil se cere folosită, de aceea în zilele de 30 aprilie şi 1 Mai, zeci de cooperatori şi mecanizatori de la C.A.P. Tîrgu Secuiesc au ieşit la cîmp pentru a însămînţa suprafeţe cu culturi furajere. Astfel, în ziua de 30 aprilie, au fost însămînţate 7 hectare cu mazăre furajeră şi 5 hectare cu porumb siloz, iar în ziua de 1 Mai, cu toate că vremea a fost nefavorabilă, s-au însămînţat 5 hectare cu lucernă nouă. Inginerul Francisc Bakk, ne-a informat că la bunul, mers al acestor lucrări şi-au adus o contribuţie deosebită mecanizatorii Dénes Boros şi Iosif Csurulya. De la inginerul şef al C.A.P. Sînzieni, Iosif Molnar, aflăm că în zilele de 30 aprilie şi 1 Mai, pe hotarul Sînzienilor s-a lucrat intens. Au fost plantate cu cartofi 45 de hectare, din suprafaţa totală de 500 hectare rămînînd încă neplantate doar 60 de hectare, şi au fost însămînţate 10 hectare cu gulii furajere. Importante rezultate s-au obţinut şi la întreţinerea culturilor au fost prăşite manual 30 de hectare cu sfeclă de zahăr, lucrare în care s-au evidenţiat cooperatoarele Julianna Tompos, Gizela Mészáros şi Victoria Gergely, şi au fost grăpate cu grape uşoare 100 hectare plantate cu cartofi. Mecanizatorii Imre Fábián, Gyula Marti şi István Bertalan, au prestat lucrări de bună calitate. M. D. NICI UN MINUT ÎNTÎRZIERE In ziua de 1 Mai, autobaza din Sfîntu Gheorghe a avut o zi de vîrf, în special pe drumurile către pitoreştile locuri din judeţ — Vîlcele, Malnaş, Bálványos, Covasna, Keci etc. Organizare perfectă, neînregistrîndu-se nici un minut întîrziere. La locul de muncă , la volanul maşinii, în ziua de 1 Mai pe drumurile judeţului puteau fi întâlniţi şoferii Arpad Tordai, Lajos Kocsis, Samuel Zsidó, Ioan Kovács, Iuliu şi David Bihary, Vince Balog, Iosif Szilagyi şi mulţi, mulţi alţii, care au asigurat transportul interurban. La autogară, cu competenţă şi responsabilitate a coordonat mersul autobuzelor impiegatul de serviciu Ilie Ion. OAMENII ÎN ALB, LA DATORIE Ne-am obişnuit, ca în zilele de sărbătoare să aducem un omagiu oamenilor în alb , acelor slujitori devotaţi ai lui Hipocrate, care în permanenţă sunt la paturile bolnavilor sau gata să intervină ori de cîte ori este nevoie. In ziua de 1 Mai, la spital a fost de gardă o echipă „forte“. Oare cine din judeţ nu-i cunoaşte pe medicii Zsigmond Darko, Zsigmond Albert, István Papp, Andrei Kocsis? Oare nu te simţi mai în siguranţă ştiind că cineva competent şi responsabil e gata oricînd, în zi obişnuită sau de sărbătoare, ziua sau noaptea, să vegheze la sănătatea ta? Să nu uităm nici pe acele femei destoinice, blinde, întotdeauna cu un cuvînt bun pe buze — asistentele ce au secundat echipa medicilor de gardă ! Irina Szabó, Elisabeta Danes şi Eva Csíki. SIGURANȚA DEPLINĂ Prima zi din luna mai — primul succes pentru feroviarii din Sfîntu Gheorghe. Traficul a decurs în condiţii de siguranţă maximă. Demn de menţionat, este faptul că în piaţa de manevră a staţiei, timpul de staţionare şi manevrare a vagoanelor, în această zi, s-a redus substanţial, printr-o bună organizare a muncii. De asemenea, nici un vagon nu a intrat în locaţie. Autorii succesului , impiegaţii Dumitru Bîrsan şi Zoltán Rapo, şeful de manevră, Aron Mathe, manevranţii Biro Emeric, Iosif Olti şi László Gaspar, acarii I. Berde şi Ştefan Mihok. FABRICARE SURUBURI TÎRGU SECUIESC AUTOUTILAREA - ACTIUNE VASTA, CU O MARE EFICIENTA ECONOMICA în limbajul nostru economic, „de fiecare zi", odată cu primul an al acestui cincinal, cîștigă tot mai mult teren în preocupările conducerilor de întreprinderi industriale, ale colectivelor de muncă. Faptul nu e deloc întîmplător. Cu investiţii materiale minime, se pot pune în valoare importante rezerve de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de ieftinire a produselor, constituind în multe cazuri, principala cale de reducere, a importurilor de utilaje şi instalaţii. In fond, avem de-a face cu o importantă investiţie de inteligenţă — inteligenţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri care, receptivi la chemarea secretarului general al partidului, au transformat îndemnul într-o vastă acţiune, cu o mare eficienţă economică. Ne convingem de aceasta, investigînd preocupările celor de la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc. In anul care a trecut, aici au fost realizate pe această cale, o serie de utilaje de strictă necesitate pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie. O enumerare a lor n-ar fi poate suficient de elocventă. Ne rezumăm în a aminti numai că sarcinile trasate pe această linie au fost îndeplinite şi chiar depăşite. S-a acumulat deci o experienţă, cu care colectivul fabricii a „demarat“ în noul an al cincinalului 1972 — hotărît să o fructifice cit mai deplin. Şi sarcinile n-au fost de loc uşoare — cum nu sunt uşoare nici cele stabilite pentru trimestrele II şi III ale anului. S-a pus astfel în faţa colectivului, sarcina de a reduce importul unor părţi de instalaţii de mare complexitate, prin executarea lor în fabrică — ceea ce semnifică cutezanţă, cu toate implicaţiile ei în răspunderi şi competenţă. Dar, să nominalizăm această cutezanţă, prin manifestările sale L. VOICULESCU (Continuare in pag a 3-a) Rezultate ale activităţii uteciştilor 5 Peste 3.000 de utecişti din oraşul Tîrgu Secuiesc şi din localităţile subordonate, au participat la diferite acţiuni de muncă patriotică, realizînd, pînă acum, un număr de 172.000 ore de muncă, din cele 370.000 ore înscrise în angajamentele anului 1972. Se creează astfel posibilităţi pentru depăşirea în cursul anului a angajamentelor luate, în cadrul acţiunilor de colectare a fierului vechi, s-a predat în aceste zile o cantitate de 17.000 kg., faţă de 25.000 kg planificate, s-a predat, de asemenea, hîrtie — 1.520 kg, faţă de 8.700 kg planificate, textile — 1.600 kg, faţă de 3.500 kg planificate. Uteciştii au participat la acţiunile de defrişare a 4 hectare de terenuri şi au încheiat, recent, acţiunea de plantare a pomilor ornamentali şi a plopilor (200 bucăţi), la băile Fortyogo. Buna organizare a tinerilor oferă, după cum se vede, rezultate dintre cele mai bune. SAVI ADRIAN, corespondent Al doilea oraș ca mărime din S.U.A., 11 milioane locuitori (probabil 14 milioane în 1980), 7 milioane mașini, 1.800 km de autostradă — freeways — pe care se parcurg anual în total 12 miliarde kilometri. Acesta este Los Angeles. Cuvîntul freeways este parola de liberă trecere, laitmotivul, refrenul şi drapelul locuitorilor din Los Angeles. Dar nici nu se mai numeşte Los Angeles ci mai debragă „Elle“, cuvînt care-i îndeamnă pe toţi să meargă cit mai repede. De altfel numele oraşului a mai fost prescurtat o dată. Pe vremea spaniolilor care au fondat Oraşul-gigant, condamnat * de automobili oraşul în 1769 el se numea I „Santa Maria, Nuestra Senora I Reina de los Angeles“. Dar pe 8 atunci oameni nu erau chiar atît de grăbiţi şi li se părea că I merg suficient de repede dacă I foloseau în acest scop măgarii. „ Urmaşii lor de astăzi" au in- * ventat cuvîntul „freeways“ care înseamnă abuziv „drumul ■ pe care poţi merge liber“ sau I mai curînd „pe care pot merge libere“, căci automobilele sînt cele care au dreptul să circule în şuvoi, " neîntrerupt fără să întîlnească nici un step. Acest I sistem trasit în interiorul li- | mitelor orașului va atinge a- * (Continuare in pag. a 4-a)! " 1 îşi înfrumuseţează comuna In dorinţa de a face comuna lor tot mai frumoasă cetăţenii din Cernat au organizat mai multe acţiuni de muncă patriotică, a căror valoare se ridică la aproape 900.000 lei. Astfel, s-au curăţat şanţuri pe o lungime de 5.000 metri liniari, s-au reparat garduri, 15 poduri şi podeţe, au fost amenajate trotuare pe o suprafaţă de 1500 mp, au fost reparate drumuri şi curăţite parcuri, plantindu-se peste 5.000 bucăţi flori. ŞTEFAN VARADI, corespondent