Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)

1972-05-03 / nr. 629

\ \ \ \ s s s s \ s s s\ \ \ \ s s \\ \\ s\ s s\ s\ \ s Printre oamenii muncii, de ziua lor Duminică. .Depăşim bariere­le „cetăţii“ pentru a pătrun­de intr-o altă „cetate“­­ a naturii. In drum spre Şugaş­­băi, trecem pe lîngă grupuri de oameni, ne întilnim cu maşini încărcate cu bucurie. Se pare că oamenii au „con­vorbit“ cu semnele nestatorni­ce ale văzduhului, căci albas­trul, auriul şi verdele crud făuresc cromatica unui zîmbet larg deschis, a sărbătoare. Dincolo de barierele oraşului, oamenii mumii, de ziua lor, merg să-şi spună bucuria bra­zilor ... ... Jenő Szász, de la I.A.S. Sfîntu Gheorghe a venit cu familia. „Ca in fiecare an, de­ altfel“, a ţinut să precizeze fruntaşul în producţie. „Ori­cum ar fi timpul, noi tot ve­nim, cu mic, cu mare. E săr­bătoare­­. E doar ziua noastră ! Şi, dacă în fiecare an sărbă­torim această zi, a muncii, a noastră, se putea să „absen­tăm“ şi astăzi Imre Ra­duly, îşi numeşte lapidar sta­rea de spirit, de suflet : „E bucuria noastră!...“. ... Hora s-a pornit spontan, în mijlocul drumului. Şi „roa­ta" spectatorilor s-a grăbit să-i „împresoare“ pe aceşti mesa­geri ai cîr­tecului spus prin mişcare. Sub cupola albastră, învolburarea fetelor roșii se răsfiră printre brazi... Flăcăii frământă pămîntul, încing as­faltul ce nu-i lasă să popo­sească ... Au venit aici — să danseze pentru bucuria tutu­ror, dansatorii Casei de cultu­ră din Sfîntu Gheorghe, cei ai Fabricii de țigarete... Maria Szalay, Marta Tompa, Margit Demeter, Jako Magda, Karoly Molnár, Iosif Bácsi, László Bo­dor, Lajos Dimi, Ştefan Şan­­ta...Ecoul vitte­jurilor se pierde undeva, departe... Unduirile viorii se­anină de soare ... Acordurile fanfarei din Chi­­chiş, răsună puţin grav. Se a­­duc­ aminte melodii, repetate­a bună dispoziţia fiecăruia... Şi, undeva, pe coasta verde ce co­munică direct cu... albastrul, oamenii s-au aşezat, ca-ntr-un „amfiteatru natural“, să se bu­cure asistind la spectacolul ad­­hoc de Cîntec, mişcare, lumi­nă şi veselie ... ... Printre ei, I. Menyhárt, de la secţia 37, a venit cu fami­lia, • „de ziua noastră“... Bu­nele rezultate obţinute pînă acum în muncă îi recomandă D. FOCŞENEANU (Continuare in pag. a 3-a) \\ \ \ s s \ s\ s\ Cântecul şi jocul au răsărit spontan, pe-o tribună Cintecul a înflorit din nou, purtat de Ana Iordăchescu și Ion Lazăr, improvizată ... In „amfiteatrul natural", cu mic, cu mare.... PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi a­ Consiliului popular judeţean AGRICULTURA TREBUIE SĂ TINDĂ SPRE CREŞTERI MAI MARI DE PRODUCŢIE Plenara din 18 aprilie a C. C. al P.C.R, analizând rezultatele ac­tivităţii economico-financiare pe anul 1971 şi principalele aspecte privind îndeplinirea planului pe primul trimestru din 1972, s-a preocupat pe larg şi de îndepli­nirea sarcinilor pe care le are a­­gricultura. Această ramură economică deo­sebit de importantă a dat pro­ducţii cu mult mai mari în com­paraţie cu realizările medii ale cincinalului precedent. Au sporit producţiile la cereale, la plante tehnice şi legume. De asemenea au crescut efectivele de­ animale şi producţiile din sectorul zooteh­nic, ca urmare a unei selecţii ştiinţifice şi furajări raţionale a animalelor. Dinamica creşterii producţiilor agricole este o do­vadă elocventă a justeţei politi­cii agrare a partidului nostru, concretizată în dezvoltarea cont­i­nuă a bazei tehnico materiale a agriculturii, şi crearea condiţii­lor optime desfăşurări muncii harnice a lucrătorilor din agricul­tură. Directivele Congreselor al IX- lea şi al X-lea ale partidului, au trasat ca linii directoare pentru agricultură, dezvoltarea mecani­zării şi chimizării, lărgirea iriga­ţiilor şi a îmbunătăţirilor funcia­re, fiind întreprinse ample acţiuni de transpunere în viaţă a acesto­ra. In agricultură pămîntul este principalul mijloc de producţie, avînd şi rolul de obiect al muncii. Prin urmare sporirea producţiei agricole este strîns legată de u­­tilizarea raţională a pămîntului, fapt care impune ca pe lîngă con­servarea solului să existe o per­manentă acţiune de îmbunătăţiri funciare în cadrul căreia terenu­rile slab productive vor fi tran­sformate în categorii de folosinţă superioare prin desecări, irigaţii, lucrări antierozionale şi de ferti­lizare. în judeţul nostru a existat o preocupare deosebită în această direcţie în special în ce priveşte eliminarea cesului de umidita­te prin desecări S-au executat din fondurile puse la dispoziţie de către stat şi prin contribuţia coo­perativelor agricole de producţie, lucrări de mari proporţii, de desecări, îndiguiri şi de rectifi­carea cursurilor de apă. In urma chemării lansate de către organi­zaţia de partid a judeţului Argeş, acţiunile de îmbunătăţiri funci­are s-au intensificat şi mai mult, fapt care a dus la asanarea u­­nor suprafeţe neproductive, tran­­sformîndu-le în terenuri care în prezent dau producţii agricole e­­ficiente. Astfel de exemple ne o­­feră cooperativele agricole de producţie din Tamaşfalău, Ilieni, Aita Mare şi multe altele, tinde sub conducerea organizaţiilor de partid din comună membrii eco-Măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie — în centrul preocupărilor zilnice ale colectivelor de oameni ai muncii din unităţile economice o­peratori au fost antrenaţi la exe­cutarea lucrărilor de desecare. Cu toate realizările care s-au ob­ţinut în judeţ trebuie să recunoaş­tem că mai sunt multe de făcut în aceasta privinţa­, iarar avem, in u­­nităţile agricole, şi la toate ca­tegoriile de folosinţă, terenuri care din cauza excesului de u­­miditate, dau producţii mici, neeconomice sau producţii necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Sunt comune unde organizaţiile de partid nu au acordat atenţia cuvenită acţiunilor de îmbunătă­ţiri funciare, deşi organele agri­cole judeţene au asigurat din timp schiţe şi proiecte necesare pen­tru executarea unor astfel de lu­crări. O altă cale­­de sporire a pro­ducţiilor agricole, şi de men­ţinere a recoltelor la un nivel constant ridicat, este asigurarea necesarului de apă prin irigaţii. D­n cadrul judeţului nostru regi­mul pluviometric este destul de ridicat, de circa 600 ml pe an, totuşi datorită repartizării neuni­forme a precipitaţiilor ■ pe luni, sunt perioade cînd plantele su­feră din cauza lipsei de apă. Tocmai pentru aceasta este pre­văzută extinderea suprafeţelor i­­rigate prin noi amenajări şi prin asigurarea unităţilor agricole cu utilaje de aspersiune tot mai multe. Dacă în momentul de fa­ţă în judeţ pot fi irigate circa 7.400 hectare, în anii următori suprafeţele amenajate trebuie să crească la peste 10.500 hectare care,­­cultivate cu culturi inten­sive, vor asigura an de an pro­ducţii tot mai mari. Este deosebit de important însă, ca amenajări­le şi utilajele existente să fie folosite întotdeauna cînd se sim­te lipsa de apă în sol, cum a fost cazul şi­­ în această primăvară, fiindcă numai astfel devin efi­ciente investiţiile care s-au fă­cut cu ele. Creşterea animalelor constituie cea de a doua ramură importan­tă a agriculturii, mai cu sea­mă în judeţul nostru unde aceas­tă îndeletnicire are tradiţii vechi. Unităţile agricole dispun de animale multe şi valoroase din punct de vedere biologic, şi to­tuşi producţiile obţinute în secto­rul zootehnic nu sunt la nivelul po­sibilităţilor. Neasigurarea bazei furajere corespunzătoare şi pro­ductivitatea deocamdată scăzută a pajiştilor naturale produc aproape în fiecare an deficite de furare, fapt­ee cu tr­aţi­i­epei ultcan­ă nu numai asupra producţiei ani­maliere dar şi asupra reproduc­ţiei şi sănătăţii animalelor. După cum prevăd şi directivele de par­tid este necesar ca în scopul asi­gurării furajelor bogate în ele­mente nutritive să se acorde o atenţie, sporită întreţinerii pajiş­tilor naturale care să devină sur­sa principală în asigurarea hra­nei pentru animale. In judeţ sunt aproape 40.000 hectare de păşuni şi peste 29.000 hectare de fîneţe naturale. Acestea îmbunătăţite prin defrişări, curăţiri, nivelări, supraînsămînţări şi în special prin fertilizarea lor cu cantităţi suficiente de îngrăşăminte natu­rale şi chimice, pot dubla şi chiar tripus pe alocuri producţia de iarbă şi de fîn, ceea ce ar permi­te echilibrarea balanţelor furaje- Ing. D SZABÓ (Continuare in pag. a 3-a) \ \ \ \ \ s Anul V Nr. 629 MIERCURI, 3 mai 1972 4 pagini 30 bani In pag, a 2-a Sport Instantaneu din centrul oraşului Sfîntu Gheorghe. Foto : A. BARTHA AU SĂRBĂTORIT PRIN MUNCĂ ZIUA DE 1 MAI HĂRNICIA LUCRĂTORILOR DE PE OGOARE Membrii cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru au sărbătorit prin muncă Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Fiecare oră de timp favorabil se cere folosită, de aceea în zilele de 30 aprilie şi 1 Mai, zeci de cooperatori şi me­canizatori de la C.A.P. Tîrgu Se­cuiesc au ieşit la cîmp pentru a însămînţa suprafeţe cu culturi fu­rajere. Astfel, în ziua de 30 apri­lie, au fost însămînţate 7 hectare cu mazăre furajeră şi 5 hectare cu porumb siloz, iar în ziua de 1 Mai, cu toate că vremea a fost nefavorabilă, s-au însămînţat 5 hectare cu lucernă nouă. Ingine­rul Francisc Bakk, ne-a informat că la bunul, mers al acestor lu­crări şi-au adus o contribuţie deosebită mecanizatorii Dénes Boros şi Iosif Csurulya. De la inginerul şef al C.A.P. Sînzieni, Iosif Molnar, aflăm că în zilele de 30 aprilie şi 1 Mai, pe hotarul Sînzienilor s-a lucrat intens. Au fost plantate cu cartofi 45 de hectare, din suprafaţa tota­lă de 500 hectare rămînînd încă neplantate doar 60 de hectare, şi au fost însămînţate 10 hectare cu gulii furajere. Importante rezul­tate s-au obţinut şi la întreţine­rea culturilor­­ au fost prăşite manual 30 de hectare cu sfeclă de zahăr, lucrare în care s-au evi­denţiat cooperatoarele Julianna Tompos, Gizela Mészáros şi Vic­toria Gergely, şi au fost grăpate cu grape uşoare 100 hectare plan­tate cu cartofi. Mecanizatorii Imre Fábián, Gyula Marti şi István Bertalan, au prestat lu­crări de bună calitate. M. D. NICI UN MINUT ÎNTÎRZIERE In ziua de 1 Mai, autobaza din Sfîntu Gheorghe a avut o zi de vîrf, în special pe drumurile că­tre pitoreştile locuri din judeţ — Vîlcele, Malnaş, Bálványos, Co­­vasna, Keci etc. Organizare perfectă, neînregis­­trîndu-se nici un minut întîrzie­re. La locul de muncă , la vo­lanul maşinii, în ziua de 1 Mai pe drumurile judeţului puteau fi întâlniţi şoferii Arpad Tordai, Lajos Kocsis, Samuel Zsidó, Ioan Kovács, Iuliu şi David Bihary, Vince Balog, Iosif Szilagyi şi mulţi, mulţi alţii, care au asigu­rat transportul interurban. La autogară, cu competenţă şi res­ponsabilitate a coordonat mersul autobuzelor impiegatul de serviciu Ilie Ion. OAMENII ÎN ALB, LA DATORIE Ne-am obişnuit, ca în zilele de sărbătoare să aducem un omagiu oamenilor în alb , acelor slujitori devo­taţi ai lui Hipocrate, care în per­manenţă sunt la paturile bolna­vilor sau gata să intervină ori de cîte ori este nevoie. In ziua de 1 Mai, la spital a fost de gar­dă o echipă „forte“. Oare cine din judeţ nu-i cunoaşte pe medicii Zsigmond Darko, Zsigmond Al­bert, István Papp, Andrei Kocsis? Oare nu te simţi mai în siguran­ţă ştiind că cineva competent şi responsabil e gata oricînd, în zi obişnuită sau de sărbătoare, ziua sau noaptea, să vegheze la sănă­tatea ta? Să nu uităm nici pe ace­le femei destoinice, blinde, întot­deauna cu un cuvînt bun pe buze —­ asistentele ce au secundat e­­chipa medicilor de gardă ! Irina Szabó, Elisabeta Danes şi Eva Csíki. SIGURANȚA DEPLINĂ Prima zi din luna mai — pri­mul succes pentru feroviarii din Sfîntu Gheorghe. Traficul a de­curs în condiţii de siguranţă ma­ximă. Demn de menţionat, este faptul că în piaţa de manevră a staţiei, timpul de staţionare şi manevrare a vagoanelor, în aceas­tă zi, s-a redus substanţial, prin­­tr-o bună organizare a muncii. De asemenea, nici un vagon nu a intrat în locaţie. Autorii succesu­lui , impiegaţii Dumitru Bîrsan şi Zoltán Rapo, şeful de manevră, Aron Mathe, manevranţii Biro Emeric, Iosif Olti şi László Gas­­par, acarii I. Berde şi Ştefan Mi­­hok. FABRICA­RE SURUBURI TÎRGU SECUIESC AUTOUTILAREA - ACTIUNE VASTA, CU O MARE EFICIENTA ECONOMICA în limbajul nostru economic, „de fiecare zi", odată cu primul an al acestui cincinal, cîștigă tot mai mult teren în preocupările con­ducerilor de întreprinderi indus­triale, ale colectivelor de muncă.­ ­ Faptul nu e deloc întîmplător. Cu investiţii materiale minime, se pot pune în valoare impor­tante rezerve de creştere a pro­ducţiei şi productivităţii muncii, de ieftinire a produselor, consti­tuind în multe cazuri, principala cale de reducere, a importurilor de utilaje şi instalaţii. In fond, avem de-a face cu o importantă investiţie de inteligenţă — inte­ligenţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri care, re­ceptivi la chemarea secretarului general al partidului, au trans­format îndemnul într-o vastă acţiune, cu o mare eficienţă eco­nomică. Ne convingem de aceasta, in­­vestigînd preocupările celor de la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc. In anul care a trecut, aici au fost realizate pe această cale, o serie de utilaje de strictă necesitate pentru buna desfăşu­rare a activităţii de producţie. O enumerare a lor n-ar fi poate suficient de elocventă. Ne rezu­măm în a aminti numai că sar­cinile trasate pe această linie au fost îndeplinite şi chiar depăşite. S-a acumulat deci o experienţă, cu care colectivul fabricii a „de­marat“ în noul an al cincinalului 1972 — hotărît să o fructifice cit mai deplin. Şi sarcinile n-au fost de loc uşoare — cum nu sunt uşoare nici cele stabilite pentru trimestrele II şi III ale anului. S-a pus astfel în faţa colectivu­lui, sarcina de a reduce importul unor părţi de instalaţii de mare complexitate, prin executarea lor în fabrică — ceea ce semnifică cutezanţă, c­u toate implicaţiile ei în răspunderi şi competenţă. Dar, să nominalizăm această cute­zanţă, prin manifestările sale L. VOICULESCU (Continuare in pag a 3-a) Rezultate ale activităţii uteciştilor 5 Peste 3.000 de utecişti din o­­raşul Tîrgu Secuiesc şi din loca­lităţile subordonate, au partici­pat la diferite acţiuni de muncă patriotică, realizînd, pînă acum, un număr de 172.000 ore de muncă, din cele 370.000 ore în­scrise în angajamentele anului 1972. Se creează astfel posibili­tăţi pentru depăşirea în cursul anului a angajamentelor luate, în cadrul acţiunilor de colectare a fierului vechi, s-a predat în aceste zile o cantitate de 17.000 kg., faţă de 25.000 kg planificate, s-a predat, de­ asemenea, hîrtie — 1.520 kg, faţă de 8.700 kg plani­ficate, textile — 1.600 kg, faţă de 3.500 kg planificate. Uteciştii au participat la acţiunile de defri­şare a 4 hectare de terenuri şi au încheiat, recent, acţiunea de plantare a pomilor ornamentali şi a plopilor (200 bucăţi), la băile Fortyogo. Buna organizare a ti­nerilor oferă, după cum se vede, rezultate dintre cele mai bune. SAVI ADRIAN, corespondent Al doilea oraș ca mărime din S.U.A., 11 milioane locui­tori (probabil 14 milioane în 1980), 7 milioane mașini, 1.800 km de autostradă — freeways — pe care se parcurg anual în total 12 miliarde kilometri. A­­cesta este Los Angeles. Cuvîntul freeways este pa­rola de liberă trecere, laitmo­tivul, refrenul şi drapelul lo­cuitorilor din Los Angeles. Dar nici nu se mai nu­meşte Los Angeles ci mai debragă „Elle“, cuvînt ca­­re-i îndeamnă pe toţi să meargă cit mai repede. De altfel numele oraşului a mai fost prescurtat o dată. Pe vre­mea spaniolilor care au fondat Oraşul-gigant, condamnat * de automobili oraşul în 1769 el se numea I „Santa Maria, Nuestra Senora I Reina de los Angeles“. Dar pe 8 atunci oameni nu erau chiar atît de grăbiţi şi li se părea că I merg suficient de repede dacă I foloseau în acest scop măgarii. „ Urmaşii lor de astăzi" au in- * ventat cuvîntul „freeways“ ca­re înseamnă­ abuziv „drumul ■ pe care poţi merge liber“ sau I mai curînd „pe care pot merge­­ libere“, căci automobilele sînt­­ cele care au dreptul să circule în şuvoi, " neîntrerupt fără să­­ întîlnească nici un step. Acest I sistem trasit în interiorul li- | mitelor orașului va atinge a- * (Continuare in pag. a 4-a)! " 1 îşi înfrumuseţează comuna In dorinţa de a face co­muna lor tot mai frumoasă cetăţenii din Cernat au orga­nizat mai multe acţiuni de muncă patriotică, a căror va­loare se ridică la aproape 900.000 lei. Astfel, s-au curăţat şanţuri pe o lungime de 5.000 metri liniari, s-au reparat garduri, 15 poduri­­ şi podeţe, au fost amenajate trotuare pe o suprafaţă de 1500 mp, au fost reparate drumuri şi cu­răţite parcuri, plantindu-se peste 5.000 bucăţi flori. ŞTEFAN VARADI, corespondent

Next