Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)

1972-05-16 / nr. 640

VIZI­TA I Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat,, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, împreu­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni dimineaţa, la Tur­­nui Severin, pentru a participa la inaugurarea oficială a Sistemu­lui hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu es­te însoţit de tovarăşii Ion Gheor­­ghe Maurer, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. C. al P C. R., preşedintele Consiliului de Miniş­tri, cu soţia, Emil Bodnaraş, mem­­­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. C. al P . R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C. C. al P. C. R., vicepre­ședinte al Consiliului de Miniş­tri, Virgil Trofin, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. C. al P. C. R., preşedintele Consiliului Central al U­­. S­R„ Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P C. R., vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri, pre­şedintele părţii române în Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de co­laborare economică, Ştefan An­drei, secretar al C. C. al P. C. R. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, cu soţiile: Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Pă­­ran. Erau prezenţi Bojidar Bukumb­­rici, consilier al Ambasadei R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti, cu soţia, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Cra­iova, în întîmpinare au venit pri­­m­u­l secretar al Comitetului jude­ţean Dolj al P. C. R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comi­tetului judeţean de partid, ai Co­mitetului Executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de par­tid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat se îmbarcă apoi în elicoptere, con­­tinuîndu-şi drumul spre Turnu Severin. LA JUHI SEVE Drobeta Turnu Severin în sărbătoare Turnu Severin, oraş cu glo­rioase tradiţii istorice, a sărbă­torit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O dată cu această importantă sărbătoare, colectivul uneia din importante­le întreprinderi constructoare de maşini a ţării — Uzina de va­goane din localitate — a aniver­sat nouă decenii de activitate. In această zi de mare sărbă­toare, oamenii muncii din muni­cipiul Turnu Severin şi, împreu­nă cu ei, reprezentanţi ai altor localităţi din judeţul Mehedinţi, au avut bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au venit la acest ju­bileu tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheor­ghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Tro­fin, Emil Drăgănescu, Ştefan An­drei. Conducătorii de partid şi de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere speciale. La ora 10:00, elicopterul, la bordul căruia au călătorit tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Elena­ Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Maurer, aterizează în ura­­lele mulţimii. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit to­varăşii Traian Dudaş, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Me­hedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de par­tid şi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal. Sunt prezenţi prim-secretari ai comitetelor municipale de par­tid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la ma­rea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din militari, din membri ai găr­zilor patriotice şi ai detaşamen­telor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului şi statului nostru, comandantului suprem al forţelor noastre arma­te, , tovarăşului Nicolae Ceauşes­cu. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşes­ (Continuare in pag. a d-a) Ora 13,30. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă spre Casa de cultură a munici­piului Turnu Severin, pentru a lua­­ parte la adunarea jubiliară prilejuită de aniversarea a 1000 de ani de la atestarea documen­tară a municipiului Drobeta şi de sărbătorirea a nouă decenii de existenţă a Uzinei de vagoane din Turnu Severin. In sală sunt prezenţi membrii comitetelor judeţean Mehedinţi al P.C.R. şi municipal Turnu Se­verin al P.C.R., deputaţii consilii­lor populare judeţean şi munici­pal, muncitori, ingineri şi teh­nicieni din cadrul întreprinderii sărbătorite, din celelalte unităţi economice din localitate, inte­­lortuali activişti de partid şi de stat, alţi cetăţeni ai municipiu­lui. Se află, de asemenea, primii secretari ai comitetelor munici­pale de partid şi primari ai mu­nicipiilor din întreaga ţară, pre­cum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Klado­vo şi Negotin din R.S.P. Iugosla­via, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat la adu­narea jubiliară este întîmpinată cu aplauze prel­ingite. CU m­are Minute în şir, cei prezenţi scan-, dează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul". In prezidiul adunării iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei, precum şi Traian Dudaş, prim-secretar al Comite­tului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, prim-secretar al Comitetului mu­­nic­ivx^ai pT’imsi’TJil m­u­nicipiului, reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai uzinei de vagoane sărbătorite, reprezen­tanţi ai oamenilor muncii din municipiu şi judeţ. (Continuare in pag a 3-a) Adunare festivă Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adre­sa dumneavoastră, tuturor locui­torilor municipiului Turnu Seve­rin şi judeţului Mehedinţi un călduros salut din partea Comite­tului Central al partidului, a Con­siliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România (Aplauze puternice, urale). Sărbătorim astăzi două eveni­mente deosebit de importante pentru locuitorii acestor melea­guri, pentru muncitorii din Turnu Severin : împlinirea a 1850 de ani de la prima atestare documenta­ră a municipiului Turnu Severin — antica Drobeta — şi a 90 de ani de existenţă a Uzinei de va­goane din oraşul dumneavoastră. Cu acest prilej, doresc să felicit, în mod călduros, pe locuitorii mu­nicipiului, pe muncitorii uzinei de vagoane şi să le adresez, tuturor cele mai calde urări de noi succe­se în activitatea lor într-adevăr, sunt două evenimente de o deo­­sebită importanţă — şi dumnea­voastră, oamenii muncii din mu­nicipiu, din întregul judeţ, întîm­­­pinaţi sărbătorirea lor cu succese remarcabile în înfăptuirea sar­cinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, în toate do­meniile de activitate. (Aplauze puternice, prelungite). Vă înfăţi­şaţi la această sărbătoare mărea­ţă cu succese deosebite, atît în in­dustrie, cit şi în agricultură, în activitatea politico-edu­­ativă , a­­veţi o organizaţie de partid pu­ternică, care constituie garanţia înfăptuirii neabătute a politicii partidului de către toţi oamenii muncii (Aplauze prelungite). Istoria vorbeşte că încă cu 5 500 de ani în urmă pe aceste melea­guri existau aşezări omeneşti. În epoca statului geto-dac s-a dez­­vol­t aşezarea Drobeta care, du­pă cum ştiţi, a dăinuit multă vre­me ; descoperirile atestă că, prac­tic, în toată perioada de la înfiin­ţarea sa şi pină astăzi această a­­şezare a fost — dacă se poate spune aşa — un sîmbure al dez­voltării poporului român, deoa­rece timp de aproape 200 de ani, in împrejurări grele, locui­torii au înfruntat năvălirile, au făcut faţă greutăţilor, păstrîndu-şi existenţa, contribuind, prin aceas­ta, la menţinerea şi afirmarea fiinţei poporului român. (Aplauze puternice, îndelungate). Vă mîn­­driţi cu primul pod construit a­­cum aproape 2 000 de ani, aşa cum, pe bună dreptate, astăzi vă mîndriţi cu cea mai mare hidro­centrală de pe Dunăre — expresie a geniului creator al poporului ro­mân, a forţei societăţii socialiste pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, urale). Desigur, cunoaşt­­ea istoriei, preţuirea ei constituie un impor­tant factor de educaţie un izvor de învăţăminte şi, totodată, un în­demn de a face totul pentru a duce mai departe făclia civili­zaţiei materiale şi spirituale, de a înălţa tot mai mult edificiul so­cialismului şi comunismului în România. (Aplauze puternice). Avînd în vedere că sărbătorim existenţa de 1850 de ani a ora­şului, ne-am consfătuit aici, cîţiva membri ai conducerii de partid şi de stat, şi am hotărit să dăm mu­nicipiului dumneavoastră denu­mirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. (Aplauze puterni­ce, urale; se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“), înmănun­­chind aceste două denumiri ale municipiului, într-una singură, dorim să subliniem și mai mult unitatea dintre trecut, prezent și viitor, faptul că poporul român există de veacuri și va dăinui pes­te veacuri pe aceste meleaguri. (Continuare în pag. a 2-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA D­ECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată documentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. έ­ncepînd cu data prezentului decret, municipiul Turnu Severin va purta denumirea de muni­cipiul DROBETA TURNU SEVERIN. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU D­E­C­RET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta Turnu Severin Dînd o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiu­lui Drobeta Turnu Severin, contribuţiei aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social, participării la acţiunile conduse de Partidul Crrbunist Român în anii ilegalităţii, la insu­recţia armată şi la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, precum şi pentru participarea activă la înfăp­tuirea politicii partidului şi statului de construire şi dez­voltare a societăţii socialiste în patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existenţă atestată documentar, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. — Se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU D­E­C­R­E­T privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I, U Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea socialistă şi participarea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. 1. Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I, Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU D­ECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate ne­întreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obţi­nute în muncă şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin şi la realizarea an de an a sarcinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor : DUMITRU M. DUMITRESCU GHEORGHE A. ZAHARIA — Lăcătuş mecanic, maistru­le Uzina de vagoane. — Lăcătuş construcţii metalice. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA­L Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul V Nr. 640 | MARŢI, 16 mai 1972 | 4 pagini 30 bani 15496 tone cărbune şi 1226 tone brichete peste plan! Din bazinul carbonifer al Ba­­raoltului ne parvine știrea că harnicii mineri de aici, depun eforturi stăruitoare pentru a ma­terializa angajamentele­­ asumate în întrecerea socialistă pe anul 1972. Sub efectul mobilizator al Plenarei C. C. al P.C.R. din apri­lie a.c., în toate sectoarele de extracţie a cărbunelui, comuniştii sunt pildă şi îndemn pentru între­gul colectiv. După cum ne informează cores­pondentul nostru tov. Emeric Csinta, din angajamentul pe anul 1972 de a extrage 30.000 tone căr­bune peste plan, pînă la data de 13 mai s-au realizat 15.496 tone. La rîndul lor, muncitorii şi tehni­cienii de la staţia tehnică, au pro­dus peste prevederi 1.226 tone bri­chete din lignit. In fruntea între­cerii socialiste, se menţin brigă­zile conduse de minerii Mathe Pe­ter, Vajda Deszö, Gáspár Adalbert, precum şi echipele conduse de muncitorii Kovács Mihai, Viorel Gurgui şi Nagy Daniel, de la sta­ţia tehnică. întreţinerea culturilor trebuie continuată cu toate forţele Zilele trecute ne-am deplasat la Mărtineni, pentru a afla nou­tăţi legate de desfăşurarea cam­paniei agricole de primăvară. Din situaţiile operative ale sta­diului lucrărilor, reiese că C.A.P. Mărtineni se află printre acele unităţi agricole cooperatiste, care încă nu au încheiat semănatul. De la preşedintele C.A.P., Lajos Berzău, aflăm că una din cauzele care au generat această situaţie este începerea tîrzie a plantatului cartofilor. „La ora actuală mai avem de plantat o suprafaţă de aproximativ 10 hectare , ne spune preşedintele C.A.P. Dacă timpul va fi favora­bil, mîine terminăm plantatul“. Timpul, însă, nu a fost favora­bil, aşa că nici în prezent car­tofii nu sunt încă în pămînt pe întreaga suprafaţă planificată. , Insămînţarea lucernei şi tri­foiului are loc în condiţii vi­trege. Lucrurile s-au desfăşurat cam aşa­­ cînd să se apuce de însămînţat, cooperatorii au ob­servat că... n-au sămînţă. In sfîrşit, după intervenţii, sămînţa a sosit. Dar atunci, un nou im­pediment , tractoarele existente au fost folosite la însămînţarea altor culturi. Cînd şi tractoarele au fost prezente în număr sufi­cient, a intervenit..., vremea plo­ioasă. Rezultatul acestei „epo­pei“ a însămînţărilor lucernei şi trifoiului, este că în prezent numai jumătate din suprafaţă este însămînţată. Situaţia a­­ceasta vorbeşte de o condamna­bilă lipsă de preocupare, de o proastă organizare şi planificare a muncii şi ea trebuie să dea în mod serios de gîndit factori­lor de conducere din C.A.P. Întreţinerea culturilor se des­făşura in condiţii mulţumitoare înainte de începerea ploilor. De­sigur, vremea nefavorabilă a stopat activitatea, aducînd după sine şi dezvoltarea rapidă a bu­ruienilor. Din cele 140 hectare însămînţate cu sfeclă de zahăr, au fost prăşite manual 110 hec­tare. Zilnic, pe tarlale se aflau în jur de 400 de cooperatori, care, pe baza angajamentelor semnate pentru muncă în acord global, eliberau culturile de bu­ruieni. Demn de remarcat este faptul că fiecărui cetăţean din comună, capabil să muncească, i s-a repartizat o suprafaţă de te­ren pentru a fi prăşită. Chiar şi cadrele administrative prăşesc cite 0,20 hectare. Exemplul coo­peratorilor Antal Kovács, Ferencz Ábrahám, Gyula Dimény, Daczó Mihály, András Fülöp, care mun­cesc cu tragere de inimă la pră­şit, este urmat şi de ceilalţi coo­peratori. Cele trei brigăzi de cîmp, aflate la Mărtineni, Hătuica şi Mărcuşa, se întrec în a obţine rezultate cît mai bune la întreţi­nerea culturilor, în frunte se află brigada I, condusă de István Gáli. Nu se lasă mai prejos nici membrii brigăzii a Il-a (briga­dier Zsigmond Ferencz). În schimb brigada a IlI-a este co­daşă, brigadierul Todor­­ Dávid nereuşind să organizeze munca în aşa fel, încît lucrările să se desfăşoare în condiţii bune şi să se încheie la timp. La C.A.P. Mărtineni sunt ne­cesare eforturi intense pentru recuperarea rămînerilor în urmă De îndată ce timpul va permite, vor trebui încheiate însămînţă­­rile şi continuate cu toate forţele lucrările de prăşit manual şi me­canic, precum şi ierbicidările. Analizînd atent, responsabil, actuala stare de lucruri, luînd în mod operativ măsurile cele mai potrivite, consiliul de conducere, specialiştii, vor putea organiza şi desfăşura activitatea în aşa fel, incit şi C.A.P. Mărtineni să se numere printre cooperativele agricole de producţie fruntaşe în judeţ. MARIUS DEAC \ \ \ \ S \ COMUNISTUL exemplu şi îndemn SJnt 7 7 de cînd iubesc pădurea . . i Comunistul Gheorghe Mun­­i­­­teanu, circularist la Secţia » j lăzi a U.E.I.b. Intorsura Bu­ t­­­zăului, şef de brigadă, se află l } la vîrsta tîmplelor argintii. ? I „Sínt ani, de cînd am în- j \ ceput să iubesc pădurea şi pe i i fiii ei — ne spunea Gheorghe 1 J Munteanu. Sunt ani... Totdea- » 1 una am căutat ca, împreună ^ 1 cu brigada mea, să avem re-r­e zultatele cele mai bune. Se 1 ) şi zicea „ăştia (e vorba de\ ^ brigada noastră) moştenesc I ! din an în an titlul de frun- / * taşi...“ Şi aşa era. 6 ani am 1 ^ primit acest „nume“. Acum I i sint cam amărit. Ne-au luat-o 1 ) alţii înainte şi sintem­ doar * »fruntaşii locului II. Poate 1 \ toate-s din cauza mea, dar t i vreau să fac din excepţie con-1 ) firmarea obişnuitului, a regu- J ) lei... Ştiţi ce greu îmi este a-) l tunci cînd vin pe aici oameni l­a care m-au cunoscut fruntaş I şi-mi zic „Ce-ai făcut tovarăşe \ \ Munteanu, te-ai lăsat...“ ( i — Dar poate-i şi din cauza 1 J vîrstei — încerc să-l consolez I \ pe şeful de brigadă. \ t — Vîrsta ? Nu, nu mă dau l încă bătut şi mă iau la între-) \ cere cu oricare tinăr. Acum j t am şi ajutoare. Pe fiul meu l ; îl. nm. în hriam­ln. Tnt. 1 , il am in 1 circularist brigadă. Tot , Gheorghe Gh.­­ (Continuare in vag. a 3 -a) S. TRUȘCA t r\ s ti t s nm 1 Exigenţă sporită privind conţinutul şi eficienţa învăţămîntului de partid In lumina programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1971, cu privire la forma­rea şi dezvoltarea conştiinţei so­cialiste a maselor pentru îmbună­tăţirea activităţii de educare a membrilor de partid şi a celor­lalţi oameni ai muncii, încă de la începutul anului de învăţămînt politico-ideologic, organele şi or­ganizaţiile de partid au fost în­drumate de Comitetul judeţean de partid în vederea ridicării în­văţămîntului de partid pe o treaptă superioară. Majoritatea cursurilor organiza­te la sate şi-au formulat temati­­cile, ţinînd cont de următoarele probleme : creşterea rolului , de conducător al clasei muncitoare şi al partidului ; cultivarea res­pectului faţă de muncă, faţă de producătorii bunurilor materiale ;­ educarea tuturor oamenilor mun­cii în spiritul patriotismului so­-. cialist, al dragostei şi devotamen­tului faţă de patrie, al hotărîrii de a nu precupeţi nimic pen­ tru apărarea cuceririlor revoluţiona­re, a independenţei şi suveranită­ţii ţării, pentru înflorirea Româ­niei Socialiste ; întărirea şi mai puternică a Unităţii şi frăţiei din­tre oamenii muncii români, ma­ghiari şi de alte naţionalităţi ; combaterea indisciplinei, a încăl­cărilor normelor de convieţuire socială, dezvoltarea atitudinii so­cialiste faţă de avutul obştesc, faţă de legile statului, faţă de or­dinea publică , combaterea misti­cismului, a concepţiilor retrogra­de, a mentalităţilor străine prin­cipiilor eticii comuniste, etc. In programa cursurilor de la sate un loc principal l-au ocupat te­mele legate de politica economică a partidului, de preocupările ac­tuale ale conducerii superioare de partid şi de stat în domeniul re­laţiilor externe. Constituirea cursurilor, în cea mai mare parte pe organizaţii de bază, încadrarea în aceleaşi for­me de învăţămînt a membrilor de partid cu funcţii de conducere împreună cu toţi comuniştii din unităţile respective, a generat dezbateri aprofundate, un schimb activ de idei, de cunoştinţe şi de experienţă între participanţi. Scoatem în evidenţă în acest sens unele forme de învăţămînt din comunele Cernat, Zăbala, Băţani, Sita Buzăului şi altele. Calitatea învăţămîntului de partid a fost influenţată pozitiv de faptul că unele expuneri cum sunt, de exemplu, cele privind conţinutul şi direcţiile principale de dezvoltare a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate co­laborarea şi securitatea europea­nă şi altele, au fost ţinute de membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, activişti de partid şi de stat, lectori ai Comi­tetului judeţean de partid. Prezenţa în rîndul propagan­diştilor a majorităţii secretarilor comitetelor comunale de partid şi a locţiitorilor acestora, a făcut ca dezbaterea problemelor în forme­le de învăţămînt să se facă în strînsă legătură cu sarcinile con­crete ce stau în faţa oamenilor muncii din comune, satul săli­ti­nit­atea respectivă. In toate comunele din judeţul nostru au luat fiinţă cabinete de ştiinţe sociale şi de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, în cadrul cărora funcţionează punctele de informare şi documentare. Aceste cabinete au fost dotate cu mate-ŞT. SZÉKELY, director al Cabinetului judeţean de partid (Continuare in pag. a 3-a)

Next