Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)
1972-05-16 / nr. 640
VIZITA I Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat,, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni dimineaţa, la Turnui Severin, pentru a participa la inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. C. al P C. R., preşedintele Consiliului de Miniştri, cu soţia, Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. C. al P . R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. C. al P. C. R., vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C. C. al P. C. R., preşedintele Consiliului Central al U. SR„ Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P C. R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Ştefan Andrei, secretar al C. C. al P. C. R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, cu soţiile: Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păran. Erau prezenţi Bojidar Bukumbrici, consilier al Ambasadei R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti, cu soţia, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîmpinare au venit primul secretar al Comitetului judeţean Dolj al P. C. R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de partid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat se îmbarcă apoi în elicoptere, continuîndu-şi drumul spre Turnu Severin. LA JUHI SEVE Drobeta Turnu Severin în sărbătoare Turnu Severin, oraş cu glorioase tradiţii istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O dată cu această importantă sărbătoare, colectivul uneia din importantele întreprinderi constructoare de maşini a ţării — Uzina de vagoane din localitate — a aniversat nouă decenii de activitate. In această zi de mare sărbătoare, oamenii muncii din municipiul Turnu Severin şi, împreună cu ei, reprezentanţi ai altor localităţi din judeţul Mehedinţi, au avut bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au venit la acest jubileu tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei. Conducătorii de partid şi de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere speciale. La ora 10:00, elicopterul, la bordul căruia au călătorit tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Maurer, aterizează în uralele mulţimii. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit tovarăşii Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid şi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal. Sunt prezenţi prim-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din militari, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului şi statului nostru, comandantului suprem al forţelor noastre armate, , tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşes (Continuare in pag. a d-a) Ora 13,30. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă spre Casa de cultură a municipiului Turnu Severin, pentru a lua parte la adunarea jubiliară prilejuită de aniversarea a 1000 de ani de la atestarea documentară a municipiului Drobeta şi de sărbătorirea a nouă decenii de existenţă a Uzinei de vagoane din Turnu Severin. In sală sunt prezenţi membrii comitetelor judeţean Mehedinţi al P.C.R. şi municipal Turnu Severin al P.C.R., deputaţii consiliilor populare judeţean şi municipal, muncitori, ingineri şi tehnicieni din cadrul întreprinderii sărbătorite, din celelalte unităţi economice din localitate, intelortuali activişti de partid şi de stat, alţi cetăţeni ai municipiului. Se află, de asemenea, primii secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.P. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat la adunarea jubiliară este întîmpinată cu aplauze prelingite. CU mare Minute în şir, cei prezenţi scan-, dează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul". In prezidiul adunării iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei, precum şi Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, prim-secretar al Comitetului municivx^ai pT’imsi’TJil municipiului, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai uzinei de vagoane sărbătorite, reprezentanţi ai oamenilor muncii din municipiu şi judeţ. (Continuare in pag a 3-a) Adunare festivă Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Turnu Severin şi judeţului Mehedinţi un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România (Aplauze puternice, urale). Sărbătorim astăzi două evenimente deosebit de importante pentru locuitorii acestor meleaguri, pentru muncitorii din Turnu Severin : împlinirea a 1850 de ani de la prima atestare documentară a municipiului Turnu Severin — antica Drobeta — şi a 90 de ani de existenţă a Uzinei de vagoane din oraşul dumneavoastră. Cu acest prilej, doresc să felicit, în mod călduros, pe locuitorii municipiului, pe muncitorii uzinei de vagoane şi să le adresez, tuturor cele mai calde urări de noi succese în activitatea lor într-adevăr, sunt două evenimente de o deosebită importanţă — şi dumneavoastră, oamenii muncii din municipiu, din întregul judeţ, întîmpinaţi sărbătorirea lor cu succese remarcabile în înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, în toate domeniile de activitate. (Aplauze puternice, prelungite). Vă înfăţişaţi la această sărbătoare măreaţă cu succese deosebite, atît în industrie, cit şi în agricultură, în activitatea politico-eduativă , aveţi o organizaţie de partid puternică, care constituie garanţia înfăptuirii neabătute a politicii partidului de către toţi oamenii muncii (Aplauze prelungite). Istoria vorbeşte că încă cu 5 500 de ani în urmă pe aceste meleaguri existau aşezări omeneşti. În epoca statului geto-dac s-a dezvolt aşezarea Drobeta care, după cum ştiţi, a dăinuit multă vreme ; descoperirile atestă că, practic, în toată perioada de la înfiinţarea sa şi pină astăzi această aşezare a fost — dacă se poate spune aşa — un sîmbure al dezvoltării poporului român, deoarece timp de aproape 200 de ani, in împrejurări grele, locuitorii au înfruntat năvălirile, au făcut faţă greutăţilor, păstrîndu-şi existenţa, contribuind, prin aceasta, la menţinerea şi afirmarea fiinţei poporului român. (Aplauze puternice, îndelungate). Vă mîndriţi cu primul pod construit acum aproape 2 000 de ani, aşa cum, pe bună dreptate, astăzi vă mîndriţi cu cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre — expresie a geniului creator al poporului român, a forţei societăţii socialiste pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, urale). Desigur, cunoaştea istoriei, preţuirea ei constituie un important factor de educaţie un izvor de învăţăminte şi, totodată, un îndemn de a face totul pentru a duce mai departe făclia civilizaţiei materiale şi spirituale, de a înălţa tot mai mult edificiul socialismului şi comunismului în România. (Aplauze puternice). Avînd în vedere că sărbătorim existenţa de 1850 de ani a oraşului, ne-am consfătuit aici, cîţiva membri ai conducerii de partid şi de stat, şi am hotărit să dăm municipiului dumneavoastră denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. (Aplauze puternice, urale; se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“), înmănunchind aceste două denumiri ale municipiului, într-una singură, dorim să subliniem și mai mult unitatea dintre trecut, prezent și viitor, faptul că poporul român există de veacuri și va dăinui peste veacuri pe aceste meleaguri. (Continuare în pag. a 2-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată documentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. Începînd cu data prezentului decret, municipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul DROBETA TURNU SEVERIN. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta Turnu Severin Dînd o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiului Drobeta Turnu Severin, contribuţiei aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social, participării la acţiunile conduse de Partidul Crrbunist Român în anii ilegalităţii, la insurecţia armată şi la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, precum şi pentru participarea activă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire şi dezvoltare a societăţii socialiste în patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existenţă atestată documentar, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. — Se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I, U Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea socialistă şi participarea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. 1. Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I, Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obţinute în muncă şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin şi la realizarea an de an a sarcinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor : DUMITRU M. DUMITRESCU GHEORGHE A. ZAHARIA — Lăcătuş mecanic, maistrule Uzina de vagoane. — Lăcătuş construcţii metalice. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVAL Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul V Nr. 640 | MARŢI, 16 mai 1972 | 4 pagini 30 bani 15496 tone cărbune şi 1226 tone brichete peste plan! Din bazinul carbonifer al Baraoltului ne parvine știrea că harnicii mineri de aici, depun eforturi stăruitoare pentru a materializa angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe anul 1972. Sub efectul mobilizator al Plenarei C. C. al P.C.R. din aprilie a.c., în toate sectoarele de extracţie a cărbunelui, comuniştii sunt pildă şi îndemn pentru întregul colectiv. După cum ne informează corespondentul nostru tov. Emeric Csinta, din angajamentul pe anul 1972 de a extrage 30.000 tone cărbune peste plan, pînă la data de 13 mai s-au realizat 15.496 tone. La rîndul lor, muncitorii şi tehnicienii de la staţia tehnică, au produs peste prevederi 1.226 tone brichete din lignit. In fruntea întrecerii socialiste, se menţin brigăzile conduse de minerii Mathe Peter, Vajda Deszö, Gáspár Adalbert, precum şi echipele conduse de muncitorii Kovács Mihai, Viorel Gurgui şi Nagy Daniel, de la staţia tehnică. întreţinerea culturilor trebuie continuată cu toate forţele Zilele trecute ne-am deplasat la Mărtineni, pentru a afla noutăţi legate de desfăşurarea campaniei agricole de primăvară. Din situaţiile operative ale stadiului lucrărilor, reiese că C.A.P. Mărtineni se află printre acele unităţi agricole cooperatiste, care încă nu au încheiat semănatul. De la preşedintele C.A.P., Lajos Berzău, aflăm că una din cauzele care au generat această situaţie este începerea tîrzie a plantatului cartofilor. „La ora actuală mai avem de plantat o suprafaţă de aproximativ 10 hectare , ne spune preşedintele C.A.P. Dacă timpul va fi favorabil, mîine terminăm plantatul“. Timpul, însă, nu a fost favorabil, aşa că nici în prezent cartofii nu sunt încă în pămînt pe întreaga suprafaţă planificată. , Insămînţarea lucernei şi trifoiului are loc în condiţii vitrege. Lucrurile s-au desfăşurat cam aşa cînd să se apuce de însămînţat, cooperatorii au observat că... n-au sămînţă. In sfîrşit, după intervenţii, sămînţa a sosit. Dar atunci, un nou impediment , tractoarele existente au fost folosite la însămînţarea altor culturi. Cînd şi tractoarele au fost prezente în număr suficient, a intervenit..., vremea ploioasă. Rezultatul acestei „epopei“ a însămînţărilor lucernei şi trifoiului, este că în prezent numai jumătate din suprafaţă este însămînţată. Situaţia aceasta vorbeşte de o condamnabilă lipsă de preocupare, de o proastă organizare şi planificare a muncii şi ea trebuie să dea în mod serios de gîndit factorilor de conducere din C.A.P. Întreţinerea culturilor se desfăşura in condiţii mulţumitoare înainte de începerea ploilor. Desigur, vremea nefavorabilă a stopat activitatea, aducînd după sine şi dezvoltarea rapidă a buruienilor. Din cele 140 hectare însămînţate cu sfeclă de zahăr, au fost prăşite manual 110 hectare. Zilnic, pe tarlale se aflau în jur de 400 de cooperatori, care, pe baza angajamentelor semnate pentru muncă în acord global, eliberau culturile de buruieni. Demn de remarcat este faptul că fiecărui cetăţean din comună, capabil să muncească, i s-a repartizat o suprafaţă de teren pentru a fi prăşită. Chiar şi cadrele administrative prăşesc cite 0,20 hectare. Exemplul cooperatorilor Antal Kovács, Ferencz Ábrahám, Gyula Dimény, Daczó Mihály, András Fülöp, care muncesc cu tragere de inimă la prăşit, este urmat şi de ceilalţi cooperatori. Cele trei brigăzi de cîmp, aflate la Mărtineni, Hătuica şi Mărcuşa, se întrec în a obţine rezultate cît mai bune la întreţinerea culturilor, în frunte se află brigada I, condusă de István Gáli. Nu se lasă mai prejos nici membrii brigăzii a Il-a (brigadier Zsigmond Ferencz). În schimb brigada a IlI-a este codaşă, brigadierul Todor Dávid nereuşind să organizeze munca în aşa fel, încît lucrările să se desfăşoare în condiţii bune şi să se încheie la timp. La C.A.P. Mărtineni sunt necesare eforturi intense pentru recuperarea rămînerilor în urmă De îndată ce timpul va permite, vor trebui încheiate însămînţările şi continuate cu toate forţele lucrările de prăşit manual şi mecanic, precum şi ierbicidările. Analizînd atent, responsabil, actuala stare de lucruri, luînd în mod operativ măsurile cele mai potrivite, consiliul de conducere, specialiştii, vor putea organiza şi desfăşura activitatea în aşa fel, incit şi C.A.P. Mărtineni să se numere printre cooperativele agricole de producţie fruntaşe în judeţ. MARIUS DEAC \ \ \ \ S \ COMUNISTUL exemplu şi îndemn SJnt 7 7 de cînd iubesc pădurea . . i Comunistul Gheorghe Muniteanu, circularist la Secţia » j lăzi a U.E.I.b. Intorsura Bu tzăului, şef de brigadă, se află l } la vîrsta tîmplelor argintii. ? I „Sínt ani, de cînd am în- j \ ceput să iubesc pădurea şi pe i i fiii ei — ne spunea Gheorghe 1 J Munteanu. Sunt ani... Totdea- » 1 una am căutat ca, împreună ^ 1 cu brigada mea, să avem re-re zultatele cele mai bune. Se 1 ) şi zicea „ăştia (e vorba de\ ^ brigada noastră) moştenesc I ! din an în an titlul de frun- / * taşi...“ Şi aşa era. 6 ani am 1 ^ primit acest „nume“. Acum I i sint cam amărit. Ne-au luat-o 1 ) alţii înainte şi sintem doar * »fruntaşii locului II. Poate 1 \ toate-s din cauza mea, dar t i vreau să fac din excepţie con-1 ) firmarea obişnuitului, a regu- J ) lei... Ştiţi ce greu îmi este a-) l tunci cînd vin pe aici oameni la care m-au cunoscut fruntaş I şi-mi zic „Ce-ai făcut tovarăşe \ \ Munteanu, te-ai lăsat...“ ( i — Dar poate-i şi din cauza 1 J vîrstei — încerc să-l consolez I \ pe şeful de brigadă. \ t — Vîrsta ? Nu, nu mă dau l încă bătut şi mă iau la între-) \ cere cu oricare tinăr. Acum j t am şi ajutoare. Pe fiul meu l ; îl. nm. în hriamln. Tnt. 1 , il am in 1 circularist brigadă. Tot , Gheorghe Gh. (Continuare in vag. a 3 -a) S. TRUȘCA t r\ s ti t s nm 1 Exigenţă sporită privind conţinutul şi eficienţa învăţămîntului de partid In lumina programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, cu privire la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor pentru îmbunătăţirea activităţii de educare a membrilor de partid şi a celorlalţi oameni ai muncii, încă de la începutul anului de învăţămînt politico-ideologic, organele şi organizaţiile de partid au fost îndrumate de Comitetul judeţean de partid în vederea ridicării învăţămîntului de partid pe o treaptă superioară. Majoritatea cursurilor organizate la sate şi-au formulat tematicile, ţinînd cont de următoarele probleme : creşterea rolului , de conducător al clasei muncitoare şi al partidului ; cultivarea respectului faţă de muncă, faţă de producătorii bunurilor materiale ; educarea tuturor oamenilor muncii în spiritul patriotismului so-. cialist, al dragostei şi devotamentului faţă de patrie, al hotărîrii de a nu precupeţi nimic pen tru apărarea cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii ţării, pentru înflorirea României Socialiste ; întărirea şi mai puternică a Unităţii şi frăţiei dintre oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi ; combaterea indisciplinei, a încălcărilor normelor de convieţuire socială, dezvoltarea atitudinii socialiste faţă de avutul obştesc, faţă de legile statului, faţă de ordinea publică , combaterea misticismului, a concepţiilor retrograde, a mentalităţilor străine principiilor eticii comuniste, etc. In programa cursurilor de la sate un loc principal l-au ocupat temele legate de politica economică a partidului, de preocupările actuale ale conducerii superioare de partid şi de stat în domeniul relaţiilor externe. Constituirea cursurilor, în cea mai mare parte pe organizaţii de bază, încadrarea în aceleaşi forme de învăţămînt a membrilor de partid cu funcţii de conducere împreună cu toţi comuniştii din unităţile respective, a generat dezbateri aprofundate, un schimb activ de idei, de cunoştinţe şi de experienţă între participanţi. Scoatem în evidenţă în acest sens unele forme de învăţămînt din comunele Cernat, Zăbala, Băţani, Sita Buzăului şi altele. Calitatea învăţămîntului de partid a fost influenţată pozitiv de faptul că unele expuneri cum sunt, de exemplu, cele privind conţinutul şi direcţiile principale de dezvoltare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate colaborarea şi securitatea europeană şi altele, au fost ţinute de membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, activişti de partid şi de stat, lectori ai Comitetului judeţean de partid. Prezenţa în rîndul propagandiştilor a majorităţii secretarilor comitetelor comunale de partid şi a locţiitorilor acestora, a făcut ca dezbaterea problemelor în formele de învăţămînt să se facă în strînsă legătură cu sarcinile concrete ce stau în faţa oamenilor muncii din comune, satul sălitinitatea respectivă. In toate comunele din judeţul nostru au luat fiinţă cabinete de ştiinţe sociale şi de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, în cadrul cărora funcţionează punctele de informare şi documentare. Aceste cabinete au fost dotate cu mate-ŞT. SZÉKELY, director al Cabinetului judeţean de partid (Continuare in pag. a 3-a)