Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)

1972-05-14 / nr. 639

t­r . Beneficiile nu se obţin cu utilaje pe butuci sau inchiriate întreprinderea de construcţii montaj din Sfîntu Gheorghe, a achiziţionat o serie de utilaje de construcţii, ca apoi unele dintre acestea să fie închiriate. Este cazul a două macarale capr­ă, de 5 tone, achiziţionate în februa­rie 1970, şi mai 1969, apoi închi­riate, din aprilie 1971, Trustului de construcţii industriale Braşov şi la Trustul montaj Bucureşti, şantierul Braşov. Tot din utilajele achiziţionate în ultimii trei ani s-a mai închi­riat o macara turn de 40 tone încă din luna august 1971 la I.J.C.M. Piatră Neamţ. Lipsa de organizare a distri­buirii utilajelor se reflectă in faptul că, pe de o parte se în­chiriază utilaje unor unităţi de construcţii din ţară, iar pe de altă parte se folosesc la unele lucrări, utilaje ce au o altă des­tinaţie. Aşa s-a precedat cu ma­caraua pe şenile de 10 tone, cu care s-au montat fâşii la blocul nr. 5 din şantierul nr. 1 , în luna aprilie a.c. şi a cărui principală funcţiune este de a lucra ca draglină la extragerea balastului. Tot astfel, s-a procedat la con­strucţia blocului nr. 14 din Zona Liceului 2, Sfîntu Gheorghe, unde se foloseşte fără­ acceptul bene­ficiarului, o macara turn ce a­­parţine, Direcţiei de investiţii, a cărei destinaţie este — Baza de aprovizionare Sfîntu Gheorghe. Fiind vorba de organizare op­timă, amintim că era normal ca execuţia blocurilor nr. 14 şi 15 din Zona Liceului 2 să se efec­tueze cu ajutorul unei singure macarale turn şi nu cu două, aşa cum s-a procedat. In acest fel, se economisea nu numai timp, ci şi forţă de muncă, iro­sită pentru demon­tarea-montarea celor două macarale. Numărul utilajelor închiriate nu se opreşte aici, el este destul de cuprinzător : un motocompresor, un excavator de 0,4 ,m.c. un bul­dozer S 650 şi lista poate con­tinua. Pentru utilajele închiriate nu se întocmesc deconturi lunare şi nu se urmăreşte încasarea chiriei datorate. Cauza principală a a­­cestui fenomen o constituie lipsa unei evidenţe a utilajelor închi­riate. Aşa se explică de ce pen­tru macaraua turn închiriată la Piatra Neamţ, în august 1971, se încasează abia în­­ cursul lunii februarie a.c. chiria aferentă lu­nilor august—­decembrie 1971, sumă deloc neglijabilă — 71.800 lei. Se înţelege de la sine conse­cinţa unei astfel de întîrzieri­­ la finele anului precedent bene­ficiile realizate au fost denatu­rate nejustificat. Analiza modului de folosire şi exploatare a capacităţii, la un număr de şase excavatoare achi­ziţionate în anii 1970—1971, a evidenţiat faptul că şi aceste u­­tilaje înregistrează un important număr, de ore de nefuncţionare, iar productivitatea realizată este sub nivelul celei din planul tehnic. In 1970, patru excavatoare noi achiziţionate au lucrat efectiv — 5.887 ore, faţă de 7.280 ore pla­nificate, respectiv, s-a folosit timpul de lucru numai în pro­porţie de 80 la sută. In al doilea an de exploatare 1971, randamentul acestor uti­laje, scade şi mai mult, în spe­cial sub aspectul timpului de folosire. Astfel, un excavator de 0,6 m.c. în opt luni de exploa­tare, înregistrează peste 540 de ore de nefuncţionare, ceea ce re­prezintă 30 la sută din fondul de timp. Un nivel scăzut de fo­losire şi exploatare a acestei categorii de utilaje se menţine şi în anul curent : astfel, un ex­cavator de 0,6 m.c. nu a lucrat 19 zile în luna ianuarie, 8 zile în luna februarie, şi 1­5 zile în aprilie. Producţia neexecutată pe perioada de nefuncţionare este de 8.400 m.c., ceea­­ce un preţ de deviz este de 25.000 lei. Şi în cazul­­ mijloacelor de transport se înregistrează un volum important de stagnări, cauzat fie de defecţiuni tehnice, fie de neasigurarea frontului de lucru. Prin exemplele redate în continuare căutăm să atragem a­­tenţia atît întreprinderii, cit , şi forului ei tutelar, că sînt nece­sare măsuri energice şi operative astfel Incit, fiecare mijloc­­de transport să fie utilizat la capa­citate. Din­ luna februarie 1970 şi pînă în decembrie 1971 auto­basculanta cu numărul de circu­laţie 31-CV-595 — achiziţionată în februarie 1970 — a fost ne­folosită, datorită defecţiunilor tehnice şi a neasigurării frontu­lui de lucru, stagnind peste 1170 ore, cu alte cuvinte, 5 luni. In aceeaşi perioadă, autobasculanta cu numărul de circulaţie 31-CV- 569 înregistrează peste 1160 ore stagnări. Din luna iunie 1970 şi pînă în decembrie 1971 autotrac­torul cu numărul de circulaţie 41-CV-1101 nu a fost folosit 1079 ore. Mijloacele de transport e­­xemplificate fac parte din cele achiziţionate din fondurile de in­vestiţii ale anilor 1970—1971. . La înregistrarea unui număr mare de ore nefolosite datorită cauzelor tehnice contribuie şi lipsa unui atelier, dotat cores­punzător parcului de utilaje de care dispune întreprinderea. Ar fi necesar să se urgenteze pu­nerea în funcţiune a atelierului de întreţinere din­ cadrul zonei industriale. Ştim, că un factor de cea mai DOINA MELINTE, ŞTEFAN SZÖCS, inspectori la Banca dle Investiţii (Continuare in pag . 3-a) I . Există la Belin şi cîteva ex­cepţii de la „regula“ enunţa­tă în titlu. Dar ele sînt atît de puţine şi în bună măsură atît de inconsistente, încît reuşesc cu­ greu să facă mai mult decit să o confirme. Conduse de ca­drele didactice Pall Dora, Nagy Anna, Boeriu Elisabeta şi Albert Lenke, pe lîngă că­minul cultural funcţionează patru formaţii , de teatru : do­uă de tineret, una de femei şi o alta de vîrst­nici. Totalul a­­pariţiilor acestora în faţa pu­blicului, din toamnă şi pînă acum , zece. Puteau fi desigur mai multe, dată fiind întinde­rea mare de timp amintită,­­ puteau fi incluse­ şi mai multe piese în repertoriul fiecăreia dar oricum în această privin­ţă lucrurile sunt totuşi de na­tură să satisfacă. Notabilă ar fi şi activitatea propagandisti­că dusă de David Păcuraru, di­rectorul căminului cultural, Valer Bucur, directorul şcolii,­ Nagy Dionisie, director ad­junct, medicul Gheorghe Ra­­rinca şi ingineră Stela Rotăres­­cu. Ar mai­ fi de amintit pasiu­nea­ pentru activitatea cultura­lă a tînărului profesor Akacsos Pavel, participant în toate cele 40. De ce aşa­ de puţini cînd, se ştie şi asta nu de azi de ieri, că sarcina educării mase­lor la şcoala unei activităţi desfăşurate constant şi organi­zat nu este nici pe departe fa­cultativă, ea constituindu-se ca o componentă strict necesară a personalităţii intelectualului în general şi a celui din me­diul rural în special ? Adre­săm această întrebare tovară­există. Repartizarea concretă a sarcinilor pe fiecare cadru­­ didactic a fost şi ea făcută în­că de la începutul acestui an şcolar odată cu­ prelucrarea planului general al şcolii. Ce s-a întîmplat de atunci şi pî­nă acum ? Două ar fi, după părerea interlocutorului, cau­zele care ar ştirbi deplinăta­tea muncii culturale a cadre­lor didactice , numărul mare patru formaţii de teatru (!) şi­­susţinător al un­or acţiuni,des­­­făşurate la „Clubul tineretu­lui“ (din păcate nu şi a gaze­­tei de perete din al cărei co­lectiv de redactare face parte). Şi lista celor care se eviden­­ţiază ca participanţi perma­nenţi la activităţile culturale se cam încheie aici,, cînd de fapt totalul­ intelectualilor­­ din comună se ridică la aproape satul­ Vaier Bucur,­­directorul şcolii. Aflăm, ca punct de ple­care al discuţiei, că dintre cele 19 cadre didactice care numă­ră şcoala, nu există navetişti propriu-zişi, doar două cadre didactice făcînd naveta de do­uă ori pe săptămînă. Deci, con­diţii de principiu pentru ca ele să sprijine activităţile cul­tural-educative din comună de navetişti în special tineri, şi greutatea mobilizării masei de săteni la acţiunile cultural­­educative, fapt de care se fac vinovate numai şi numai orga­nizaţiile de masă şi obşteşti în special U.T.C., nicidecum cadrele didactice a căror contribuţie s-ar mărgini doar la acea de, a­ susţine,expuneri şi a instrui formaţii­ artistice. Cît de justificată este o ase­menea optică se ştie. Ce am vrut însă să aflăm a fost felul în care munca culturală a ca­drelor didactice a fost contro­lată de conducerea şcolii. ,,A fost, a fost — ni se răspunde. Această muncă a fost analiza­tă într-o şedinţă lărgită a or­ganizaţiei de bază (într-una singură, din toamnă pînă a­­cum! — n. n.). S-a ajuns la concluzia că s-a muncit destul de bine, dar că s-ar putea face mai mult în această privinţă (n. n. — a doua parte a consta­tării este mai mult decît ade­vărată). Dar iată şi rezultatul unei asemenea optici nonşalan­te. Stăm de vorbă cu Doina Gabor, şi Kozma Magdalena, răspunzătoare, conform plani­ficării şcolii, de instruirea for­maţiilor de dansuri româneşti şi, respectiv, secuieşti. Kozma Magdalena : Aveam şase perechi de dansatori dar trei băieţi au plecat în arma­tă şi e greu "să găseşti alţii (!) mai ales că mulţi fac naveta. De altfel chiar înainte de ple­carea băieţilor, repetiţiile mer­geau greu pentru că tinerii lu­crează în schimburi. Repetam într-o zi cu două perechi, alta cu trei, şi duminica făceam a­­samblarea (iată că soluţia se cunoaşte fără ... să se ştie — n. n.). Doina Gabor — Avem mari greutăţi cu repertoriul. Nu se găsesc cărţi de dansuri. Am cerut şi la librăria „Cartea, prin poştă“ dar n-am primit încă nimic (n.n. Cu aşa lipsă IOAN DRAGAN (Continuare în pag. a 3-a) Unde-i unul nu-i putere, unde-s mai mulţi... nici atît orichei? HIOIETÍSI DIN TOATE TARILE. UNITI VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I­i ^ I­o­r Aspect dintr-una din secţiile Fabricii de textile „Oltul“. Foto : A. BARTH­A la Respectarea democraţiei cooperatiste - condiţia atragerii maselor de cooperatori conducerea treburilor obşteşti Democraţia cooperatistă —­­prin­cipiu de bază în conducerea şi funcţionarea cooperativelor agri­cole de producţie, este o parte componentă a democraţiei socia­liste, care oglindeşte pe planul organizării şi activităţii coopera­tivelor agricole de producţie, toate trăsăturile caracteristice ale acestei democraţii. Posibilitatea reală a exercită­rii drepturilor de care dispun ţăranii cooperatori ca stăpîni ai mijloacelor de producţie şi ai produselor obţinute, este asigu­rată de orînduirea noastră socia­listă, de politica marxist-leni­­nistă a partidului nostru, care militează creator şi cu multă perseverenţă pentru dezvoltarea şi adîncirea sistemului unitar al democraţiei socialiste, răspunzînd astfel aspiraţiilor de dreptate şi echitate socială ale poporului nostru. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­ cuvîntarea sa la cel de-al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie, este necesar ca fiecare cooperator să participe la activitatea de pro­ducţie, la întreaga muncă a coo­perativei, să devină un partici­pant conştient la opera de dez­voltare a agriculturii noastre, a întregii economii naţionale. Lărgirea şi perfecţionarea de­mocraţiei cooperatiste îşi gă­seşte expresie în prevederile Sta­tutului cooperativelor agricole de producţie, care reglementează ju­ridic drepturile şi obligaţiile să­ NEMETH IOSIF, vicepreşedinte al U.J.C.A.P. Covasna (Continuare în pag . 3-a) „Consiliul popular al judeţului Covasna este convocat în cea de-a XV-a sesiune ordinară, pen­tru data de 26 mai 1972, ora 16,00, la sediul său din oraşul Sfîntu Gheorghe". PREŞEDINTELE COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN COVASNA Nagy Ferdinand SECRETAR, Péter Zoltán H­OTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza in in­­tîmpinarea aniversării a 25 de ani de la procla­marea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru in lupta pentru li­bertate, democraţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, i­­deal pentru care au militat forţele cele mai î­­naintate ale societăţii, în frunte cu Partidul Co­munist Român, abolirea monarhiei şi trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei munci­toare, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o e­­tapă superioară in dezvoltarea statului român, în desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămint din istoria naţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la procla­marea Republicii, socialismul a învins definitiv in România, deschizând o epocă de progres rapid în viaţa poporului, situînd România in rîndul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn intre popoarele­­lumii. In aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de pro­ducţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămintul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au de­venit cu adevărat stăpîni în ţara lor, partici­­pînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hotărîrilor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobindite de­monstrează în chip elocvent înaltul rol construc­­tiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în­­tîmpină sărbătoarea Republicii în condiţiile a­­vîntului creator şi muncii însufleţite pentru în­făptuirea măreţelor obiective ale programului făuririi societăţii sol'­i''iste multilateral dezvol­tate ,elaborat de Congresul al X-lea al partidu­lui şi ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvolta­rea conştiinţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste. In intimpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organisme­le şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Uni­tăţii Socialiste, vor desfăşura o susţinută muncă politico-educativă in vederea mobilizării oame­nilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor in vederea rea­lizării planului pe 1973, a punerii tot mai depli­ne în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pen­tru continua dezvoltare şi modernizare a pro­ducţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridi­carea parametrilor tehnico-econom­ici şi calita­tivi ai produselor, pentru sporirea eficienţei în­tregii activităţi economice. Organizaţiile de par­tid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile in­dustriale şi de construcţii — vor acorda o aten­ţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar în unităţile socialiste din agricultură, executării la timp, şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor pro­gramelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico-educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfăşura sub semnul pregătirii Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine cultura­le ,în întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, organizaţiile din componenţa Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a.c. manifestări cultural-educative şi artistice intr-o mare diversitate de forme — expuneri. (Continuare in pag a 4-a) Noua și moderna clădire a întreprinderii de industrializa­rea cărnii — Tîrgu Secuiesc. ­­ ­­rarea oraşului Sfîntu Gheor- \ ? ghe şi a localităţii Vîlcele... i ) Ei..., pentru acest 9 mai, noi / \ românii, am început-o de la 23­­ ' August, am început prin băr- \ i băţie, dînd roată păminturilor­­ , «m rfî­ jit prin aceeaşi băr- } povesteşte molcom, \ I Cronica evenimentelor internaţionale Hotărîrea Statelor Unite pri­vind escaladarea­ războiului din Vietnam, hotărîre cu im­plicaţii grave atît asupra si­tuaţiei din Peninsula indochi­­neză, cît şi asupra climatului internaţional, în general, se înscrie ca unul din principa­lele evenimente ale acestei, săptămîni. Măsurile anunţate în acest sens de preşedintele S.U.A. au fost puse în practică ; forţele navale şi aeriene au minat marţi intrările în porturile R.D. Vietnam şi au bombardat reţele de şosele şi căi ferate de pe întreg teritoriul ţării; a­­vioane americane continuă să bombardez­e în serie oraşe şi sate nord-vietnameze. Vestea escaladării conflictu­lui din Vietnam a declanşat un puternic val de dezaproba­re în întreaga lume. Aceste măsuri, se spune în­tr-o declaraţie a guvernului \ \ In ziua de 9 mai, ziua „­­­roilor noştri, pe marginea şo­­i­selei Sfîntu Gheorghe — Vîl- \ I cele, un grup de pionieri se i j adunaseră în jurul unui om în 1 t vîrstă, ascultînd tăcuți cuvin- \ 1 tele înflăcărate ale acestuia. I } Ne apropiem ... i ^ „Aici, pe aceste păminturi, ? ț acum aproape trei decenii, Bă-1 I talionul 2, vinători de munte, ^ T din Brașov, condus de mate-­­o rul... Vasilescu, atacă poziţiile ’ / fortificate ale fasciştilor... a- \ / ici, au căzut mulţi dintre ai­­­i noştri... luptau pentru elibe- / R.D.V., reprezintă o încălcare brutală a suveranităţii­­şi­ se­curităţii noastre, a acordurilor de la Geneva din 1954 cu pri­vire la Vietnam, o violare a libertăţii de navigaţie şi co­merţ din întreaga lume. Pro­­testînd împotriva acestor ac­te de agresiune, purtătorul de cuvînt al delegaţiei Guvernu­lui ,Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud la conferinţa cvadriparti­­tă de la Paris arată că Ad­ministraţia americană se în­şeală dacă consideră că poate folosi violenţa pentru a sub­juga poporul vietnamez, care luptă pentru drepturile sale naţionale fundamentale.­­ Dînd expresie gîndurilor în­tregului nostru popor, guver­nul şi poporul român au con- VENERA ANGHEL (Continuări în pag. 1 a 4-a) \ 0 lecţie de istorie! ^ cu pauze care selecţionează a-1 t mintirile — comunistul Mircea J / Vlădăreanu, veteran din râz-1 ) boiul antifascist, participant la ^ ( luptele, despre care pionierii a- t , flau acum, după ani şi ani, , 1 amănunte interesante... In t ț jurul nostru pămîntul poartă 1 i încă amintirile acelor momente 1­­ de eroism ... şapte atacuri \ ţ succesive le-au trebuit vînăto-1 1 rilor de munte pentru a alun- J ' ga pe fascişti, şapte momente ţ 1 de eroism şi dăruire, momente t ţ în care cerul parcă se unea cu / i pămîntul în zgomot de hău ... ţ i luptam pentru eliberarea noas-1 \ tră ..j Tonul cald, cuvintele sincere , ale veteranului care vorbea ţ \ despre acest pămint Ca despre, ţ ţ o fiinţă dragă a captivat inte-1 l resul copiilor. A fost o adeva-1 / rată oră de istorie, de istorie j ) vie, povestită de unul dintre a- ( . ţ ceia care crează istoria ... J l La sfîrşitul întilnirii pionie-)­­ rii au înmînat invitatului lor ^ 1 flori şi au prezentat, pe locul i 1 istoriei de demult, un frumos J 1 spectacol. In acele tocuri au ] I răsunat ţ eroilor“ ^ O lecţie de istorie vie... „Trei culori“, „Imnul ţ N. LAURENŢIUţ s

Next