Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)

1972-05-14 / nr. 639

ANUL V Nr. 639 l CONCURSUL „CUNOAŞTEŢI \ 1 MESERIILE ?“ I MESERIILE ?“­­ In sala Liceului de cultură­­ generală din oraşul Covasna ( 1 s-a organizat faza pe centru a­l­­ concursului „Cunoaşteţi mese- / i riile?“, concurs ce a cuprins 1 I elevii claselor VIII—X. La a­ ( această întîlnire, din 12 şcoli i­­ s-au prezentat doar 4. Cum es-­1 / te posbil ca unele conduceri ( ) de şcoli (Păpăuţi, Comandau, t l Tamaşfalău, Boroşneul Mare, / / Boroşneul Mic, Telechia, şi ţ i Brateş) să trateze aşa de su­­ţ ( perficial această manifestare? i i Intr-o atmosferă tinerească 1 J organizarea acestui concurs ţ \ şi-a dovedit necesitatea şi uti-1 L litatea, juriul format din pro- ' i fesorii Dumitru D. Olteanu, 1 ’ Barabas Doina, Simon László, ţ \ consemnând la sfîrşit următo-1 I rul rezultat i locul I — Şcoala J i generală Voineşti, cu 14,5 1­­ puncte, locul II — Şcoala ge- ţ­e nerală Zagon, cu 14 puncte, .•­­ locul III — Şcoala generală \ 1 Zăbala, cu 13,5 puncte, 1 \ Din echipajul Şcolii gene­­­­rale din Voineşti au făcut l­a parte elevii Viorica Bîrlă, E-­i­­­lena Caliţa, Paul Biro. Cişti-­i­­­gătorilor li s-au înmînat di- J­­­plome. \ AUREL HULPOI O DATORIE CIVICA . Situaţia existentă în regis- \ * trele de încasări a impozite- ţ­­­lor în comuna Vîlceie oglin- i­­ deşte un înalt grad de con- * 1 ştiinţă cetăţenească, prin re- r­ezultatele înregistrate. Astfel, i i pe primul trimestru al acestui­­ / an, planul de încasări a fost \ t realizat şi depăşit cu 8 la sută, 1 i iar nu trimestrul al doile*-' ' ! pînă în prezent, faţă de plan \ * s-au realizat încasări în pro- \­­ porţie de 119 la sută. S-au 1 1 evidenţiat, în mod deosebit, i * locuitorii care şi-au achitat \ \ impozitele pe întregul an. Din i i Vîlceie î Vasile Vlădăreanu, J / nr. casei 155, Alexandru Ancu ( ) nr. 170 Nicolae Rauca nr. 8,1­­ din satul Ariuşd : Bibo­ra­ ,­­­mas nr. 15, lök Estera nr. 100,1 * din Arad­: Lorincz Vencel nr. 1 . 281, Aurel Ţifrea nr. 549 (He­­i­n­tea), Kovács Mihai nr. 8, 1 , Gheorghe Bodeanu nr. 223.­­ 1 Exemplul lor trebuie urmat­­ şi de alţi locuitori ai comunei­­ Vîlceie. \ i şi de alţi locuitori ai comunei­ ­ Vîlceie. 1 INTÎLNIREA REDACŢIEI REVISTE „JOBARAT“ CU MICII CORESPONDENŢI La Şcoala generală nr. 1­­ Tîrgu Secuiesc a avut loc în- \ 1 tîlnirea celor 8 corespondenţi i­­ ai revistei „Jobarăt“ cu re- / ? dactorul şef al acesteia, Hodoy 1 1 Jette. In cadrul discuţiilor, re- 1 1 nr,4r,v,I i 1 r/sf *­, zl nf t'oCr'ums d­ 1 ei ' t doctorul şef a dat răspunsuri­­ la întrebările pionierilor, iar 1­1 aceştia s-au angajat să fie cit \ t mai fideli în activitatea de i­a informare a revistei. I J VILCELENII ISI 1NFRUMU \ \ SETEAZA STATIUNEA 1 I Zilele de 6 şi 7 mai au în- r 1 semnat pentru locuitorii din ţ ţ Vîlceie zile de activitate in- i­n tensă, pentru înfrumuseţarea 1 ’ localităţii. La această acţiune ( \ au participat salariaţii diferi- l l telor întreprinderi şi instituţii, 1­7 cetăţenii din localitate şi e- \ 1 levii. Numărul participanţilor ţ l d­in cele două zile a depăşit ! ! cifra de 150. Numai în ziua­­ i de 7 mai s-au aliniat la star- t - tul acestei întreceri 121 de i i cetăţeni (35 salariaţi de la * ' Sanatoriul Vîlceie, 16 de la \ ț I.I.L. „Spicul“, 22 salariaţi a­­i l staţiunii şi 1 de la Oficiul­­ 1 poştal din staţiune, precum şi \­a 42 de elevi, însoţiţi de 5 ca-­­­­­dre didactice). ţ ’ Numărul orelor prestate s-a i­­ ridicat la 750. Au fost extinse 1 l cu acest prilej spaţiile verzi I­I pe o suprafaţă de 600 metri­­ pătraţi, a fost transportată o­r­i­ercui avi. a iubir­ii teilet ,­­ cantitate de peste 45 metri , \ cubi de pămint vegetal, s-au l 1 făcut nivelări de străzi în cap ,* 1­drul staţiunii pe o suprafaţă \ 1 de 2000 metri pătraţi şi s-a i ţ amenajat microbaza sportivă 1 i a şcolii. J * In această acţiune s-au evi­­ţ­­­denţiat Nicolae Axente, Ale­­i­­­xandru Ţifrea, Andrei Nica, \ J Maria Vancsa, Viorica Curta, \­­ Iosif Bucşa, Torro Geza, Va- 1 l sile Casaş, Nicolae Rauca, Pa- )­­ raschiva Kadar, Veres Vino- \ \ rica. i \ Tot prin muncă patriotică a / i fost terminată, şi dată în fo- 1 I losinţă grădina de vară, anexă | \ a restaurantului „Izvorul i ^ roşu“. I / La Şcoala generală de 10 J i ani nr. 4, din Sfîntu Gheor- \ ^ ghe a avut loc „Festivalul i i şcolar al cântecului“, ediţia a 1 ' ill-a, la care au participat 30 ^ \ de concurenţi. In faţa unui i i numeros public, format din c ) parinţi, cadre didactice şi­­ Velevi, concurenţii au prezentaţi­­ cele mai frumoase cîntece din / I folclorul nostru. | \ NE1 \ NICOLAE LAURENŢIU ^ ) FESTIVALUL ŞCOLAR AL ( \ CINTECULUI ^ ) RADAR PARASCHIVA \ \ NICOLAE ROȘU | |_______________________| CUVINTUL NOU Respectarea democraţiei (Urmare din pag 7) rănilor cooperatori. De aceea, respectarea şi aplicarea statutu­lui, are o deosebită importanţă în viaţa cooperativei, întrucît contribuie în primul rînd la în­tărirea relaţiilor de încredere şi strînsă colaborare dintre consi­liul de conducere al cooperativei agricole şi masa largă­ a coope­ratorilor. Formele şi metodele de reali­zare în practică a democraţiei cooperatiste izvorăsc din princi­piile şi reglementările democra­tice care au loc pe planul întregii vieţi,economice şi sociale a ţării. Organul suprem de conducere, prin excelenţă colectiv, prin in­termediul căruia fiecare ţăran cooperator are posibilitatea de a participa activ, fără nici o îngră­dire la conducerea treburilor coo­perativei, este adunarea gene­rală. Aceasta reprezintă un ca­dru democratic, stimulator şi pe deplin adecvat manifestării spi­ritului critic şi gospodăresc, a grijii pentru dezvoltarea şi apă­rarea proprietăţii obşteşti. Prac­tica ne-a dovedit că adunările generale, temeinic pregătite, dau posibilitatea ţăranilor coopera­tori să cunoască hotărîrile şi mă­surile luate de partid şi guvern, adoptă metodele cele mai potri­vite în condiţii specifice locale pentru înfăptuirea sarcinilor în vederea dezvoltării intensive a agriculturii cooperatiste , în con­secinţă adunările generale con­stituie pentru participanţi o şcoală de educaţie politică, mo­rală şi profesională, contribuind hotărîtor la formarea şi dezvol­tarea conştiinţei socialiste a ţă­ranilor cooperatori. Uniunea judeţeană a coopera­tivelor agricole de producţie, sub conducerea Comitetului judeţean de partid, se preocupă cu toată răspunderea de ridicarea în con­tinuare a rolului adunărilor ge­nerale în cooperativele agricole, de îmbunătăţirea activităţii con­siliilor de conducere prin aplica­rea în practică a principiului muncii şi conducerii colective, fapt care corespunde amplului proces de lărgire şi aprofundare a democraţiei cooperatiste. In cooperativele agricole în care principiile democraţiei coopera­tiste se aplică sub diferite as­pecte, rezultatele practice nu în­­tîrzie să se concretizeze în obţi­nerea de producţii , mari, vege­tale şi animale, în însemnate ve­nituri băneşti, spre binele şi bucuria celor ce muncesc. Considerăm că la obţinerea re­zultatelor bune în anul 1971, de către cooperativele agricole din judeţ, dintre care un număr de 7 au primit înalta distincţie „Or­dinul Muncii clasa I“, o contri­buţie de seamă a avut şi faptul că sarcinile de plan au fost te­meinic dezbătute de către masa largă a membrilor cooperatori. S-au purtat largi discuţii nu nu­mai în cadrul adunărilor gene­rale, dar şi în formaţiile de lu­cru, asupra importanţei şi efi­cienţei muncii în acord global, astfel că toţi membrii coopera­tori au muncit în cunoştinţă de cauză, pentru realizarea sarcini­lor de plan ale anului 1971. Merită să fie scoasă în evi­denţă preocuparea consiliilor de conducere din cooperativele agri­cole Catalina, Chichiş, Sînzieni, Turia, Hăghig ş.a., care manifestă o deosebită preocupare pentru pregătirea temeinică a adunări­lor generale şi a şedinţelor de consiliu, pun în discuţia acestora probleme majore din viaţa şi ac­tivitatea cooperativei, se con­sultă cu masa largă a cooperato­rilor în toate problemele mai importante care vizează întreaga activitate a cooperativei agri­cole, fapt care nu întîrzie să-şi arate efectul, în rezultatele bune obţinute an de an de aceste coo­perative agricole. Pentru îmbunătăţirea activită­ţii consiliilor de conducere în domeniul atragerii unui număr cit mai mare de cooperatori în conducerea vieţii şi activităţii cooperativelor agricole de pro­ducţie, U.J.C.A.P. Covasna a efec­tuat mai multe studii atît în anul 1971, cit şi în primele luni ale acestui an, asupra stilului şi metodelor de muncă ale consi­liilor de conducere, studii ale căror concluzii au fost analizate în şedinţele biroului executiv al Uniunii, la care au fost invitaţi şi preşedinţii cooperativelor a­­gricole. Considerăm că asemenea materiale au fost deosebit de utile, deoarece s-au putut trage o serie de concluzii şi învăţă­minte atît în ce priveşte rezulta­tele obţinute, cit şi deficienţele din­ activitatea consiliilor de con­ducere, putîndu-se lua în conse­cinţă măsuri pentru lichidarea lor. Din studiile şi analizele fă­cute, a rezultat că în cooperati­vele agricole de producţie din Aninoasa, Ghidfalău, Zagnn ş.a. nu se respectă, în toate cazurile, principiile democraţiei coopera­tiste, a muncii şi conducerii co­lective, nu s-au ţinut de luni de zile şedinţe ale consiliilor de conducere şi nici adunările ge­nerale. Rezultate bune, în antrenarea cooperatorilor la rezolvarea tre­burilor obşteşti se obţin şi prin folosirea metodei consultărilor cu un număr cit mai mare de cooperatori înainte de ţinerea şe­dinţelor de consiliu, sau mai ales a adunărilor generale, în princi­­palele probleme care urmează să fie puse în discuţie. Aşa proce­dează preşedintele C.A.P. Cata­lina, Kovács Mihai, un bun orga­nizator şi priceput gospodar, îm­preună cu alţi membri din con­siliu consultă la locul de muncă o serie de cooperatori, care dau soluţii corespunzătoare. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită acelor unităţi cooperatiste, în care la adunările generale participă împuterniciţii cooperatorilor. Şi în aceste ca­zuri trebuie să veghem ca voinţa întregii mase a coo­peratorilor să nu fie ştirbită. De aceea se impune ca, înain­tea adunării generale, împuterni­ciţii să dezbată în cadrul adu­nărilor pe formaţii de lucru, brigăzi, ferme, ordinea de zi, ur­­mînd ca la adunarea generală să exprime părerile cooperato­rilor din formaţia de muncă respectivă, iar după adunarea generală să informeze pe cei care i-au ales despre măsurile stabi­lite. In felul acesta, toţi ţăranii cooperatori vor fi la curent cu activitatea cooperativei, îşi vor da seama şi mai mult că ei sînt adevăraţii stăpîni ai mijloace­lor de producţie. Noţiunea de democraţie coope­ratistă are o sferă foarte largă, cu multiple, variate şi complexe forme de aplicare. In rîndurile de faţă am încercat să dăm doar cîteva­­ aspecte de manifestare a acestei democraţii. Esenţialul­ este să investigăm in permanenţă acele forme şi metode care per­mit consultarea şi atragerea in conducerea cooperativei a unui număr mare de cooperatori, in scopul obţinerii unor producţii şi venituri cit mai mari, pentru ca agricultura cooperatistă din judeţ să-şi aducă din plin con­tribuţia la realizarea sarcinilor stabilite de cel de-al II-lea Con­gres al U.N.C.A.P. cu privire la dezvoltarea agriculturii coope­ratiste. w,un dl­ailinor­ III im diuuiuaniu OLTUL — METROM HANDBAL, DIVIZIA ŞCOLARĂ După jocul frumos şi victoria obţinută duminică, „textiliştii“ au efectuat antrenamente axate pe exerciţii de mobilitate şi pe e­­xersarea unor scheme tactice, în cadrul unui joc-şcoală, în rîndul jucătorilor domneşte optimismul. Ei vor să-şi ia re­vanşa după meciul din toamnă, cind au pierdut cu scorul de 1—3. „Ii“-le comunicat de an­trenorul Szekely Alexandru va fi ! Fülöp, Maksai, Dancsuly, Bo­zin II, Bardoczi, Bartók, Bozin I, Hollo, Goga, Csősz, Kiss (Hegy­­esi). COLOROM CODLEA — CARPAŢI COVASNA Pentru meciul de duminică ni s-a comunicat formaţia probabilă! Beldeanu, Răduţoiu, Butk­ya, Csusz, Abraham, Csintos, Iordan, Biro, Zagoni, Györfi, Benke, re­zerve Manto, Biro G., Anghel. POLITEHNICA BRAŞOV — FORESTIERUL TIRGU SECUIESC Antrenorul Oliver Boga ne-a comunicat formaţia care va face deplasarea la Braşov : Gocsman, Varga, Simon II, Posea, Kertesz, Simon I, B. Antal, Fazakas, Szűcs, K. Antal, Szabó. Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe — Şcoala sportivă Sfîntu Gheorghe, ora 11, terenul baza sportivă. Campionatul de calificare, masculin, ultimele întâlniri Voinţa Buzău — Olimpia Călăraşi, ora­­ 9 şi Clubul sportiv Piteşti — Gloria Buzău, ora 10,15. Echipa clasată pe primul loc va avea dreptul de a juca în a doua di­vizie (,,B‘‘) de handbal a ţării. Campionatul judeţean, catego­ria I : 14 mai­­ Oltul Chilieni — înainte Tălişoara ; Minerul Bara­­olt — Aprovizionarea Valea Cri­­şului ; Venus Ozun — Avîntul Ilieni ; Oltul Coşeni — Venus Zăbala ; Progresul Catalina — Unirea Sfîntu Gheorghe ; I.A.S. Cîmpul Frumos — Unirea Reci. Campionatul Promoţie, seria I, etapa a XIX-a : Fierarul Tele­chia — Voinţa­ Boroşneul Mare ; Progresul Brateş — Progresul Sîncrai ; Stăruinţa Cernat — A­­gricultorul Angheluş ; Salcîmul Surcea — Voinţa Sfîntu Gheor­ghe. Seria a II-a : Avîntul Belin — Izvorul Biborţeni ; Partizanul Roşu Malnaş — Stăruinţa Boroş­neul Mare ; Harghita Aita Mare — Spartacus Hăghig : Stăruinţa Băţanii Mari — înfrăţirea Do­­bolii de Jos ; Minerul Bicsad — Tatra Brăduţ. GH. BRIOTA Unde-i unul nu-i putere (Urmare din pag. 1) de promptitudine din partea sus — amintitei librării ne mi­răm cum de mai există atîtea formaţii de dansuri în judeţ). In loc de concluzii privind activitatea formaţiilor de dan­suri socotim suficientă aminti­rea numărului spectacolelor a­­cestora în decursul ultimelor şapte luni : unul la Belin şi altul la Belin Vale (? ! ?). Stăm de vorbă şi cu Kozma Nicolae răspunzător de bri­gada de agitaţie, Akacsos Pa­vel membru în colectivul de redacţie al gazetei de perete şi Gheorghe Boeriu însărcinat cu susţinerea unor expuneri pe marginea filmelor care rulea­ză în comună. Kozma Nicolae : Din toamna anului trecut şi pînă acum brigada de agitaţie a susţinut două spectacole (!) : unul în de­cembrie, altul în februarie. A­­vem greutăţi cu adunarea ma­terialului. Nu suntem­ suficient sprijiniţi. — Aţi cerut de multe ori, și mai multor oameni de la C.A.P. acest sprijin ? . — Nu prea (!) Akacsos Pavel : Responsabi­lul colectivului de redactare a gazetei de perete, tovarășul Miko Alexandru, secretarul consiliului popular, mi-a spus o dată să fac „ceva“ la gazetă, dar nu mi-a dat o temă anu­me. Eu de unde să ştiu ce să fac ? (n.n. Lipsurile responsabi­lului gazetei sunt evidente, cu toate că sarcinile profesionale pe care le are de îndeplinit sunt adesea motivante , numai că, de pildă, la data la care am purtat această discuție, ziua de 9 mai, la gazetă lipsea orice urmă de articol pe această im­portantă temă. Aici care ar mai putea fi motivaţia ?­ Gheorghe Boeriu : Recenzii vorbite pe marginea filmelor s-au mai făcut. De exemplu în „Luna filmului la sate“. — E cam mult de atunci... — Da, este adevărat. Nu prea ne putem lăuda ! Desigur, astfel de dialoguri puteau fi purtate cu multe al­te cadre didactice sau cu alte categorii de intelectuali care „au muncit bine dar puteau face mai mult“. Directorul că­minului cultural David Păcu­raru­, om trecut de prima tine­reţe şi avînd numeroase sar­cini, nu copleşitoare, dar ori­cum multe, ne mărturisea, a­­bătut, că nu le poate cuprinde singur pe toate, că activitatea culturală este încă departe de realele disponibilităţi de forţe din comună şi aceasta pentru că unii se zbat iar alţii nu fac nimic, că deşi programul ma­nifestărilor culturale este afi­şat la vedere în fiecare săp­­tămînă, nu sînt puţine mani­festările care nu se ţin sau se amină. Ii împărtăşim toate ce­le aflate, plus altele mai puţin semnificative, secretarului co­mitetului comunal de partid, Bartha Lajos. Le cunoaşte. — Să ştiţi că faţă de perioa­da toamnă-primăvară din ’70 —71, lucrurile merg mai bine. __ ? ? — Este adevărat că, de exemplu brigada de agitaţie a prezentat doar un program sau două dar acum un an ea nici nu exista. — Şi acest „ritm“ de creş­tere vă satisface ? Clubul ti­neretului a­­ prezentat acum o lună o seară literară Petöfi şi va mai prezenta una Emines­­cu, nu se ştie cind. Agitaţia vi­zuală e sublimă dar.... mem­brii colectivului de redactare nu s-au întîlnit încă niciodată. Formaţiile de dansuri sînt ca şi inexistente, brigada de agi­taţie la fel, nu există nu numai un cor, dar nici măcar un grup vocal. — Aşa se întîmplă cind diri­jorul aşteaptă la cămin ca oa­menii să vină singuri. Şi o ase­menea constatare nu este vala­bilă numai pentru cor. Cadre­le didactice, prin numeroasele posibilităţi de a lua contact cu oamenii (vizite la domiciliu, şedinţe cu părinţii, cunoaşte­rea îndeaproape a tinerilor, foşti elevi pe băncile şcolii, etc.), prin pregătirea pe care o au, prin însăşi prestigiul de care se bucură în rîndul săte­nilor, pot face o cu mult mai bună mobilizare. De altfel nici participarea celorlalte catego­rii de intelectuali nu este de natură să mulţumească , din totalul de aproximativ 20, la viaţa spirituală a comunei par­ticipă cu o oarecare regulari­tate numai 5—6. Date fiind toate acestea, la deschiderea clubului tineretului au fost chemaţi toţi intelectualii, să stăm de vorbă, să analizăm lu­crurile, să-şi spună fiecare pă­rerea. Dar n-au venit toţi. ★ Aşa stau deci lucrurile. In a­­semenea condiţii activitatea cultural-educativă din comu­nă ar trebui de urgenţă dezbă­tută în biroul organizaţiei de partid. Trebuie stabilite sar­cini reale, concrete, pentru fie-­­­care om în parte. Şi trebuie mai ales intransigent verifi­cate. Unul sau mai multe schimburi de experienţă cu comune în care formele şi me­todele de organizare şi desfă­şurare a muncii cultural-edu­cative se află la un ridicat nivel (Băţanii Mari, Zăbala, Cernat, Zagon etc), ar putea a­­duce cu sine necesarele limpe­ziri de principiu. Şi aceasta pentru că lucrurile nu mai pot continua astfel, pentru că ac­ţiunea de educare a oameni­lor este o componentă a­­mun­cii de partid care nu mai poate fi nicăieri neglijată.­ Beneficiile (Urmare din pag. 7) mare importanţă în asigurarea funcţionării utilajelor îl consti­tuie întreţinerea şi repararea co­respunzătoare a acestora, de a­­ceea, această activitate se cere a fi temeinic organizată după un anumit flux : controale şi revizii periodice, intervenţii prompte, în caz de nevoie. Subliniem necesitatea studierii şi introducerii întreţinerii pre­ventive, aceasta avînd drept scop prevenirea deficienţelor şi mări­rea duratei de funcţionare a uti­lajelor. Buna distribuire a utilajelor presupune şi o cunoaştere temei­nică a parcului existent, precum şi conducerea unor evidenţe operative. De aceea, ar fi nece­sar ca operaţiunea de inventa­riere a mijloacelor fixe, începută cu trei luni în urmă, să fie în­cheiată. Ar fi şi timpul ! In ceea ce priveşte întocmirea evi­denţelor primare, respectiv a ra­poartelor de schimb, amintim că acestea se fac cu mari întîrzieri, necuprinzînd în toate cazurile, date reale, în neconcordanţă cu­­ situaţiile statistice periodice. Ba, mai mult, ele nu sînt suportul unor analize tehnico-economice, privind modul de exploatare a utilajelor, şi nici a deciziilor ce se impun a se lua, în vederea măririi indicelui de folosire a ut­lajelor. Banca de Investiţii, în urma controalelor efectuate la I.J.C.M., a dispus să se ia unele măsuri, care să ducă la o exploatare ju­dicioasă a utilajelor. Recent, printr-o dispoziţie obligatorie s-au stabilit sarcini precise, prin­tre care : — pînă la 25 mai 1972 se vor desfiinţa punctele improvizate de preparare a betoanelor şi se va reorganiza aprovizionarea cu be­ton a punctelor de lucru, în mod centralizat, de la staţia semiauto­mată a cărei capacitate este de 30.000 m.c./an"; — pînă la data de 27 mai, se va repara săpătorul de șanț, in­cit acesta, începînd din luna iu­nie să poată fi folosit. In cazul cind conducerea întreprinderii consideră că nu este necesar acest utilaj, în același termen, se vor lua măsuri de redistri­buire a­ lui — o sarcină cu caracter per­manent se referă la întocmirea documentelor primare, în mod special, a rapoartelor de schimb, documente ce trebuie să stea la baza dărilor de seamă şi a ana­lizelor economice ; — pînă la 24 mai a.c., se va termina inventarierea mijloace­lor fixe. * Departe de a fi îmbrăţişat, în cadrul analizei, toate aspectele folosirii utilajelor la I.J.C.M., cele evidenţiate permit să se tragă concluzia, că mai există încă multe rezerve, nefolosite, care în mod indiscutabil dimi­nuează eficienţa economică, în­deplinirea sarcinilor sporite pe care le are întreprinderea în acest an, impune să se ia mă­suri prompte și eficiente, pentru a se asigura o folosire intensivă a utilajelor. DUMINICA, 14 MAI SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ (telefon 14­45) — Felix și Otilia — film românesc — seriile I și II — orele 11, 16, 19. TÎRGU SECUIESC „8 MAI“ (telefon 391). — Parada circului — film sovietic — orele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VICTORIA“ (telefon 13). — Mo­­todrama — film polonez — o­­rele 10, 18, 20. BARAOLT CASA DE CULTURĂ (telefon 113). — Băieţi buni, băieţi răi — film american — ora 20. ÎNTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURA (telefon 48). — Aeroportul — film american — seriile I şi II — ora 20. LUNI, 15 MAI SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ (telefon 14­45) — Fericit cel care, ca Ulise — film fran­cez — orele 10, 16, 18, 20. CLUBUL „GHEORGHE DOJA“ — Să cumpărăm o maşină de pompieri — film R.D.G. — o­­rele 18, 20. TÎRGU SECUIESC „8 MAI“ (telefon 391). — Omul orchestră — film franco-italian — orele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VICTORIA" (telefon 12). — Cromwell — seriile I și II — film englez — orele 10, 17, 20. DUMINICĂ, 14 MAI 8,15 Gimnastica pentru toţi : 8,30 Cravatele roşii ; 10,00 Viaţa satului ; 11,10 Să înţelegem mu­zica : „Anatomia orchestrei" ; 12,00 De strajă patriei ; 12,30 Emisiune în limba maghiară ; 14,00 Post meridian ; 16,20 Tele­sport. Ciclism : aspecte înregis­trate din ,,Cursa Păcii" ; 16,50 Fotbal : România — Ungaria. Transmisiune directă de la sta­dionul „23 August“ din Capitală; 19,10 Publicitate ; 19,15 1001 de seri; 19,30 Telejurnal­­ 20,00 Re­portajul săptămînii­­ 20,20 Film artistic ; Bătălia de pe Neretva ; 23,20 Telejurnal. Sport. LUNI, 15 MAI 16,30—17,00 Curs de limba rusă. Lecţia a 14-a — reluare ; 17,40 La volan — emisiune pentru conducătorii auto : 18,00 Căminul; 18,45 Scena ; 19,10 Noutăţi cul­­tural-artistice ! 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnal ; 20,10 Reflector; 20,25 „Salut Germain". Un nou serial produs de studiourile de televiziune din R.D.G.; 21,15 Drumuri în istorie ; 21,30 Steaua fără nume. Muzică uşoară; 22,30 24 de ore ; 22,45 Contraste în lu­mea capitalului. Vremea instabilă, cu cerul tem­porar noros. Local vor cădea a­­verse de ploaie, însoţite de des­cărcări electrice. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între 4 şi 7 grade, iar maximele între 16 şi 18 grade. Meteorolog de serviciu, IRINA BRINDUŞOIU Pag. 3 I.C.I.M. Braşov str. Carpaţilor nr. 9 angajează urgent : dulgheri zidari fierari-betonişti zugravi vopsitori tinichigii sudori electrici sudori autogeni lăcătuşi confecţii metalice lăcătuşi mecanici muncitori necalificaţi Salarizarea conform H.C.M. 9141972. Informaţii suplimentare la serviciul personal, telefon 2.24.11, interior 130. Autobazat I. T. A. SFÎNTU GHEORGHE Str. Chilieni nr. 7 angajează de urgenţă : — ŞOFERI cu categoria C, D, E. Condiţiile de angajare şi salarizare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Şcoala de şoferi amatori Braşov • instructor conducere auto pentru autoturism la Filiala Tîrgu Secuiesc, cu vechime 5 ani ca şofer şi minim 7 clase generale. Informaţii la sediul Şcolii din str. N. Bălcescu, nr. 61, Braşov, telefon 24.393. Baza L G M« Braşov str. Hărmanului nr. 17 (fosta gară veche) angajează de urgenţă : — mecanici auto — lăcătuşi reparaţii şi întreţinere universală — electricieni lumină şi forţă — pregătitori metale vechi la prelucrări — încărcători vagoane — încărcători-descărcători auto

Next